România Pitorească, 1984 (nr. 1-12)
1984-01-01 / nr. 1
ROMÂNIA PITOREASCĂ REVISTĂ LUNARĂ EDITATĂ DE MINISTERUL TURISMULUI POP SIMION redactor şef IUSTIN MORARU redactor şef adjunct CORNEL BOZBICI secretar responsabil de redacţie HDUDJiyS IN ROMANIA IN ROUMANK Redacţia: Str. Nikos Beloiannis nr. 27 Bucureşti, sector 1 cod 70 166, telefon 59 74 74 Preţul unui abonament este de 15 lei pe trei luni, 30 lei pe 6 şi 60 lei pe un an Cititorii din străinătate se pot abona prin ILEXIM — serviciul export-import presă Calea Griviţei nr. 64—66, P.O.R. 2001, telex 011226, Bucureşti EDIŢII ALE REVISTEI ÎN LIMBILE ENGLEZĂ GERMANĂ FRANCEZĂ luni Vremea 16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 1984 16—20.1.1984. Vremea se va încălzi. Ploaie, iapoviţă şi ninsoare, mai ales în Crişana, Maramureş, Transilvania şi nordul Moldovei. Temperaturile minime între —8° şi 2°, iar cele maxime între -2° şi 8°. Ceaţă dimineaţa şi seara. 21—25.1.1984. Vreme închisă. Precipitaţii în cea mai mare parte a ţării, la început sub formă de burniţă şi ploaie, apoi de lapoviţă şi ninsoare. Temperaturile minime între -10° şi 0°, izolat mai coborîte, iar cele maxime între -4° şi 6°. Local se va produce ceaţă. 26—31.1.1984. Vreme umedă. Temperaturile minime vor fi cuprinse între -8° şi 2°, mai coborîte în Moldova şi in estul Transilvaniei, iar cele maxime între —2°, şi —8°. Dimineaţa şi seara ceaţa. 1—5.11.1984. Vremea se va răci treptat. Ploaie. Iapoviţă şi ninsoare în Crişana, Banat şi Oltenia iar în celelalte regiuni, numai ninsoare. Temperaturile maxime între -5° şi -5° izolat mai ridicate, iar cele minime între -12° şi -2°, mai coborîte în ultimele nopţi în Transilvania şi Moldova. 6—10.11.1984. Vreme friguroasă. Ninsori slabe, intermitente. Temperaturile minime între -15° şi -5° în jumătatea de sud-vest a ţării şi vor coborî sub -20°, în unele nopţi, în celelalte regiuni. Temperaturile maxime între -12° şi -2°3 izolat mai ridicate în Banat. 11—15.11.1984. Vreme în curs de încălzire. Ninsori slabe izolate în Transilvania şi Maramureş. Temperaturile minime între -15° şi -5°, iar cele maxime intre -10° si 0°, pe alocuri mai ridicate in sudul ţarii. Dimineaţa şi seara ceaţa cu depunere de chiciură. CONSTANTIN MARIN TURISMUL ÎN EPOCA CEAUŞESCU Perioada cea mai înfloritoare a devenirii noastre socialiste, deschisă de Congresul al IX-lea al P.C.R., a creat turismului, în amplul proces de dezvoltare economico-socială a ţârii, condiţiile cele mai înalte pentru edificarea şi modernizarea bazei materiale, pentru practicarea lui de mase tot mai largi de oameni ai muncii, pentru afirmarea sa în arena internaţionala In raportul la Congresul al X-lea al PCR, tovarăşul Niicolae Ceauşescu sublima: . O atenţie însemnata se va acorda îmbunătăţirii condiţiilor de odihnă a oamenilor muncii, dezvoltării reţelei şi creşterii capacităţii unităţilor balneare şi de tratament, dotării şi utilării acestora. O largă dezvoltare va cunoaşte activitatea turistică, urmărindu-se punerea mai deplină în valoare a condiţiilor favorabile de care beneficiază ţara noastră." Din bugetul statului se alocau 3,5 miliarde de lei pentru turism, destinate în cincinalul 1966-1970 continuării construirii staţiunilor de pe litoralul Mării Negre şi altor baze turistice în ţară. Perspectiva acestei acţiuni era subliniată de secretarul general al partidului într-o cuvîntare rostită la 25 noiembrie 1970: „Am investit şi vom continua să investim mult în sectorul turism, avem un program mare de construcţii, este necesar să fie luate toate măsurile pentru valorificarea eficientă a bazei materiale create ". Intr-adevăr, urmîndu-se indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, turismul românesc şi-a edificat o bază modernă în toate judeţele ţârii, menită să pună în valoare zone de excepţională bogăţie. Tot din iniţiativa secretarului general al partidului s-a trecut, începînd din anul 1971, la o nouă formă de organizare a activităţii turistice prin înfiinţarea Ministerului Turismului cu verigile sale în subordine, oficiile naţionale şi judeţene de turism, care împreună cu biroul de turism pentru tineret, Uniunea Generală a Sindicatelor, Automobil Clubul Român, sunt chemate să realizeze politica de turism a statului nostru. Investiţiile mari alocate în decursul ultimelor trei cincinale, 1966-1980, precum şi în primii ani ai actualului cincinal, au pus la dispoziţia turismului românesc peste un sfert de milion de locuri în unităţi de cazare dintre cele mai diverse, unităţi de alimentaţie publică, mijloace de tratament şi agrement au contribuit la modernizarea căilor şi mijloacelor de transport, care i-au asigurat un înalt grad de competitivitate în arena turistică internaţională şi care sunt folosite pe scară din ce în ce mai largă de milioane de oameni ai muncii din ţara noastră. Dar, pentru o mai exactă însumare a realizărilor obţinute în perioada care s-a scurs de la Congresul al IX-lea, de cînd in fruntea partidului şi a statului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să recurgem la memoria cifrelor. In 1965, existau în România, 101 612 locuri de cazare în hoteluri, vile, cabane şi căsuţe. In 1982, numărul locurilor de cazare se ridică la 308 886 din care 141 503 în hoteluri, 4 985 în hanuri, 56 239 în corturi instalate, 38 274 locuri in tabere şi colonii, 20 683 locuri de cazare la cetăţeni şi terenuri pentru camparea a 31 989 persoane. In 1982, pe litoral existau 752 unităţi economice - 263 hoteluri, 2 hanuri, 454 vile, 26 popasuri, 6 tabere şi colonii etc., toate însumînd 154 918 locuri. in 1966, anul de început al construcţiei litoralului modern,la Mamaia, hotelurile puteau fi numărate pe degetele celor două miini. La Eforie Nord, vedeta esplanadei era vila Belona Staţiunile din sudul litoralului se conturau doar pe planşetele arhitecţilor. In anuarul statistic al anului respectiv judeţul Constanţa figurează cu 35 557 locuri de cazare din care 16 891 în hoteluri, 15 534 în vile, 400 în căsuţe, 2 332 in corturile instalate şi teren pentru 400 de corturi proprii. în prezent, Centrala ONT Litoral întreţine relaţii cu 140 de firme străine, iar numărul turiştilor unui singur sezon depăşeşte un milion... Alte zone pitoreşti ale ţării au intrat in sfera de interese a turismului. In primul rînd, nordul Moldovei, cu monumentele sale de artă feudală românească înscrise in patrimoniul UNESCO. Apoi, staţiunile montane - Poiana Braşov, Sinaia, Predeal, Semenic. în 1982, numărul locurilor existente în staţiunile de munte se ridica la 21 676 din care 7 848 în hoteluri, 314 în hanuri, 4 568 în vile, 4 509 in cabane, 2 180 în popasuri, 1 780 în căsuţe etc. Amenajarea pîrtiilor de schi, ca şi dezvoltarea pe care au luat-o mijloacele de transport pe cablu, au făcut ca staţiunile montane enumerate mai sus să intre în circuitul internaţional, în vreme ce altele au început să intre in circuitul naţional. E vorba de Borşa, Fintînele, Bâişoara... Lista capacităţilor de cazare a căror panglică inaugurală a fost tăiată în 1982, la Sebiş, judeţul Arad, hotelul „Sebiş", la Albeşti, judeţul Argeş, Hotelul „Câpşunica", la Băile Felix, judeţul Bihor, hotelul „Someşul", la Năsăud, judeţul Bistriţa-Nâsâud, hotelul „Sălăuţa", la Techirghiol, judeţul Constanţa, popasul Techirghiol, la Ilia, judeţul Hunedoara, hotelul „Mureş“, la Tîrgu-Mureş şi Deda, judeţul Mureş, hotelurile „Stejăriş" şi hanul „Gâlăoaia", la Vatra Dornei şi Cîmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava, hotelurile „Căliman" şi „Cîmpulung", la Smirdan, judeţul Tulcea, hotelul „Dobrogea“,la Adjud, judeţul Vrancea, hotelul „Trotuş", în lumea balneologiei. Buxten, Vichy, Baden-Baden, Salsomagiore, Alma Arasan Goriacinsk au în România surori gemene. Se numesc Băile Felix, Băile Herculane, Sovate, Covasna, Eforie Nord, Mangalia, Calimâneşti-Caciulata-Cozia. Harta balneoclimaterică a României cuprinde 160 de staţiuni Cele aproape o treime din apele minerale ale Europei sunt valorificate aici după cele mai noi metode ale balneo şi crenoterapiei. Mofetele, solfatariile, lacurile helioterme de la Sovata, salinele de la Slânic Prahova şi Slănic Moldova, plantele medicinale din zona băilor Geoagiu, aerul puternic ionizat de la Băile Herculane şi Covasna sunt doar cîteva dintre unicatele mondiale ale balneologiei româneşti puse in valoare în aceşti ani. La acestea se adaugă tratamentele cu medicamentele originale româneşti: Gerovital, Aslavital, Ulcosilvanil, Covalitin, Pell-Amar şi gama Apilarnilului - practicarea balneoterapiei profilactice şi o foarte modernă aparatura de fizie,hidro şi electroterapie. Numărul locurilor: 46 861 din care 10 167 în hoteluri, 34 596 în vile, iar restul în alte forme de cazare. Pe porţile larg deschise ale României, in 1982 au intrat 1 395 291 turişti străini. Dintre aceştia 317 025 şi-au petrecut vacanţa pe litoralul românesc al Marii Negre, 152 868 în staţiunile montane, 19 336 în staţiunile balneoclimaterice, iar 906 062 în marile oraşe ale ţării. în 1965, lista completă a hotelurilor din staţiunile de munte şi balneoclimaterice destinate turismului internaţional era: Poiana braşov, hotelurile „Poiana", „Sporturilor", „Bradul"; Timişul de Jos - hotelul „Dîmbul Morii"; Predeal hotelurile „Rozmarin" şi „Predeal"; Sinaia, hotelurile „Palas“, „Alpin"; Băile Herculane, hotel „Cerna". în construcţie se aflau, la Predeal, hotelurile „Clobucet" şi „Trei Brazi", iar la Buşteni, „Complexul Buşteni". Pe litoral numărul locurilor afectate turismului internaţional era de 16 588, iar în oraşele din restul ţării, 4 359. în ultimul deceniu numai în reţeaua Ministerului Turismului s-au construit 120 de hoteluri noi. Coeficientul de utilizare a spaţiilor de cazare a crescut de la 69,8 la sută la 73,7 la sută. Numărul turiştilor a crescut de la 7 244 210 la 12 126 412. Dacă în 1971 fuseseră la tratament in staţiunile balneare 549 910 pacienţi, în 1981 au beneficiat de cură balneară aproape un milion de persoane. Taberelor şi coloniilor de vacanţă pentru copii le sunt rezervate, anual, 40 000 de locuri. Vara anului 1982 a înregistrat pe litoral un nou record: peste 800 000 de români şi-au petrecut concediul acolo, cifră cu 45 la sută mai mare decit cea înregistrată in 1981. Tot în vara care a trecut, staţiunile montane au primit la odihnă şi tratament 1 700 000 de vacanţieri. în acelaşi timp, cea mai nouă şi mai originală zonă a turismului românesc, Delta Dunării, a înregistrat în 1982, 112 000 de turişti, din care aproape 30 000 oaspeţi de peste hotare. La urmă, dar nu in cele din urmă, bilanţul celor patru amfitrioni: O.N.T. „Carpaţi" Bucureşti, O.N.T. Litoral, O.N.T. „Carpaţi" Braşov, şi I.T.H.R. Bucureşti reprezintă dovada cea mai edificatoare a noii concepţii care stă la baza politicii turistice româneşti. Fazei extensive care s-a desfăşurat de-a lungul ultimelor decenii i-a urmat o fază intensivă, cînd soarele ospitalităţii româneşti a strălucit şi mai puternic. 1984 e pregătit să devină un etalon de calitate în turismul românesc. Litoralul îşi va începe sezonul din... iarnă. Marilor drumeţii din inima ţării li se vor alătura circuite in ţările vecine. Melomanilor, folcloriştilor, arheologilor, ornitologilor, apicultorilor, pescarilor, vînâtorilor, speologilor, gurmanzilor, iubitorilor de echitaţie şi chiar elevilor li se vor oferi variante de programe şi formule de vacanţă adecvate pasiunilor şi profesiunilor. Oamenilor sănătoşi, balneologii le pregătesc o vacanţa de balneaţie profilactică... „Turismul a devenit mărturia cea mai strălucită, cea mai spectaculoasă a eliberării sociale şi culturale a tuturor celor care participă la viaţa economică a civilizaţiei noastre; ieri, încă rezervat unei minorităţi privileagiate, în prezent, el face parte integrantă din patrimoniul comun". Sunt cuvintele înscrise în Carta de la Viena a Biroului Internaţional pentru Turism Social. Sunt cuvintele emblemă ale tuturor lucrătorilor din turismul românesc. Staţiunea Venus 6654-112