România - Capitala, august 1939 (Anul 2, nr. 421-435)

1939-08-06 / nr. 426

G. VIII. 1939 ROMÂNIA No. 426 mmmm ! NUMAI NOROCUL NU INTRA IN VACANŢĂ ! 9 Un loc cumpărat din vreme vă poate aduce o adevărată avere. • Treceţi chiar astăzi pe la corecturile preferate şi reţineţi-vă lozuri. » Nu se mai reţine nici un impozit asupra câştigurilor. вввввввнвввявввпввппнпвввввявавпвввиввввввявввнвгшянивяввввннввиввививпннвпвввяввяввнввввваЕввЕи&шваовв аввввввввввввввввввввввввввввввввввввввв1вввя1!вввя!щ UN MARE TURNEU INDIGEN SE VA DESFĂŞURA LA 20,21 ,124 AUG. Conducătorii marilor grupări divizionar©, car© d© obiceiu. In a­­fara obişnuitelor întreceri oficiale, organizează şi mari turnee cu ca­racter international, nu au avut mână fericită pentru sezonul care în­cepe. Toate proiectele lor de organizări internaţionale au căzut în baltă din diferit© considerente. Astfel, Újpest a refuzat să se deplaseze în România, având un angajament încheiat cu altă ţară. Apoi Beogradsky, marea revela­ţie a C. E. C.-ului 1939, a pretins o sumă exagerată care a determi­nat întreruperea oricăror discuţiuni. Au mai circulat numele grupărilor Dynamo din Moscova şi Ben­­fica din Lisabona. Două proiecte născute moarte. Dynamo nu este o echipă care poate accepta cu uşurinţă un angajament pe continent. Rusia Sovietică nu este afiliată la F. I. F. A., care conduce destinele ifootball-un­ui din toate tării© lumea şi federaţia de football din Mos­cova se opune legăturilor cu alte ţări, excepţie făcând doar partide­le între echipele muncitoreşti. Ceea ce înseamnă că în calea perfectă­­rei turneului cu Dynamo s’ar găsi două obstacole serioase: F. I. F. A. şi federaţia sovietică. Trecând la Benfica, trebuie să specificăm că echipa campioană a Portugaliei este dispusă să joace în România, însă nu în August. Portughezii se pot deplasa prin Septembrie. Până atunci au alte an­gajamente de respectat. Cam aceasta este situaţia cu turneul proiectat pentru zilele de 28, 21 şi 22 August. Organizatorii au date libere dar nu găsesc o echipă străină care să accepte să joace In Capitală. Se înţelege Insă că datele acestea nu vor fi irosite în van. Din lipsă de mai bun se va organiza un mare turneu indigen, la care vor participa patru echipe. Alături de Venus şi F. C. Rapid, va mai concura Ripensia şi încă o echipă care nu a fost încă aleasă. Proba­bil că nu se va recurge la Victoria din Cluj, care nu mai prezintă standardul ridicat din anul trecut, în urma defecţiunilor produse, el se va alege Intre Amela, F. C. Carpati sau U. D. R. Oricare din aceste echipe este în stare să facă faţă celorlalte trei formaţiuni, care sunt angajate In turneul dela 20, 21 şi 22 August. % Z­/ă Â&m£û. вявяяявяявявяввиявяшвщВявввявяяввввяввяявввввввявяв 1BBI F. C. ARAD VA LUA FIINŢĂ IN CURSUL SĂPTĂMÂNII VIITOARE Căutând să salveze pe Gloria de la retrogradarea în Divizia , per­sonalităţile de vază ale sportului o­­rădean au ajuns la o soluţie care este dintre cele mai fericite şi rea­lizează un vechiu deziderat al spor­tului cu balonul rotund practicat în acest centru cu o atât de veche tra­diţie: crearea lui F. C. Arad. Con­ducerile grupărilor Gloria şi Ame­­fa au acceptat toate condiţiunile fu­ziunii, preconizate de d. N. Szabo, fostul preşedinte al Amefei. F. C. Arad va avea ca preşedinte un con­ducător al Gloriei, iar comitetul de conducere va avea o componenţă 50 la sută din amânduă cluburile fuzionate. Amefa şi Gloria nu vor dispare. Prima grupare se va retra­ge în categoria Il-a a campionatului districtual în timp ce Gloria va ac­tiva în prima categorie a aceleaşi probe. In ceea ce priveşte F. C. Aradul el I va avea o alcătuire selectă: tot ceea­a- I вввшивЕиэзиб&ввшвЁишшВЕшаявввввмвннввяввяввввввиавяввв ce are bun Gloria şi Amefa va fi ce­dat acestei selecţionate. Iată lotul pe care se contează: PORTARI: Theimer, Gerold. FUNDAŞI: Volintir, Slivăţ, Va­­rfassy. MIJLOCAŞI: Szurdi, Szabo, Mico­­la, Codreanu, Siclovan. ÎNAINTAŞI: Tudor, Leb, Porne­­cky, Henegaru, Bătrân, Reinhardt. După cum se vede, în lotul F. C. Aradului figurează şi Var­assy, cu care a fost Juventus in avansate tratative. Excelentul fundaş a ac­ceptat să-şi reînoiască angajamen­tul numai în cazul în care se va perfecta fuziunea. In ceea ce priveşte îndeplinirea formalităţilor de fuziune, ele vor fi desăvârşite în cursul viitoarei săp­tămâni. Imediat după aceia noul comitet va lua in discuţie anga­jarea unui antrenor străin de mare suprafaţă. fara MHUKUL IUGOSLAV ÎNCEPE LA 20 AUGUST ECHIPELE CROATE Miare de conflict dintre federaţia belgrădeană şi echipele croate a a­­juns într’un stadiu acut, care eli­mină orice posibilitate de reconci­liere. In ciuda tuturor demersurilor, rebelii din Zagreb nu a­u renunţat la nici una din pretenţiile lor, ast­fel încât ruptura se poate conside­ra definitivă. Pledează in acest sens faptul că federaţia din Belgrad a întocmit o divizie naţională fără participa­rea echipelor din Zagreb şi Split, divizie compusă numai din zece e­­chipe, făcând parte din centre ca­re nu au aderat la rebeliune. Şi pentru a face să dispară orice dubiu în privinţa atitudinei sale, pe care o doreşte cât mai dârză şi in­transigentă, federaţia din Belgrad a fixat data campionatului pe anii 1939-1940. Prima etapă se va con­suma la 20 August şi va cuprinde cinci jocuri. Datele următoarelor nouă etape vor fi fixate în cursul viitoarei săptămâni. ASTAZI ÎNCEPE TURUL ELVEŢIEI Italia participă individual ROMA, 4 (Rompre­ss). — Astăzi, la Zuerich, se dă startul în al şap­telea tur ciclist al Elveţiei, compe­tiţie care se bucură în toate cercu­rile sportive europene de o fru­moasă popularitate, care nu ega­lează pe aceea a Turului Franţei sau al Belgiei, dar depăşeşte pe a­­ceia a Turuilui Italiei şi Germaniei. Această întrecere, care este do­tată cu numeroase premii şi se va alergia numai în opt etape, va strânge la start un lot select de a­­lergători. Cifra concurenţilor nu va fi cu mult inferioară celeia din Turul Franţei. Lupta individuală va­ fi dusă de circa 80 ciclişti, iar aceea pe naţiuni de opt reprezen­tative naţionale, dintre care cele mai redutabile sunt acelea ale Bel­giei, Franţei şi Elveţiei. ITALIA CONCUREAZĂ INDIVI­DUAL In ultimul moment, la lotul aler­gătorilor care vor pleca să facă în­conjurul Elveţiei s’au adăogat şase ciclişti italieni. Federaţia italiană de specialitate a înscris pe urm­ăto­­torii atleţi: Gunera, Mollo, Limo­­nini, Benente, Maga şi Pasquini. Este un ansamblu bun, capabil să înregistreze rezultate excelente, înscrierea italienilor s’a făcut însă cu o singură restricţie: ei nu pot concura decât individual, nefor­­mându-şi o echipă naţională, care să lupte şi în întrecerea pe naţi­uni. CÂŞTIGĂTORUL TURULUI FRANŢEI SIT­ VÈRE YV­AES marele câştigător al Funului Fran­ţei, făcând un tur de onoare în Parc des Princes, aclamat de mulţime. CAMPIONATELE EUROPENE DE VÂSLE AMSTERDAM, 4 (Rompress).­­ Capitala Olandei a fost desemnată să organizeze, anul acesta, cam­pionatele europene de vâsle. Date­le acestor probe au fost stabilite: 1, 2 şi 3 Septembrie. Adeziunile sunt numeroase şi se contează pe minimum 20 ţări participante. Printre ultimele ţări înscrise, fi­gurează şi Italia, a cărei federaţie s’a întrunit recent la Roma şi a de­se­nura­t echipele care vor pleca spre Amsterdam. 4 . Antrenorii celor 12 tabere de Divizia A înainte de inaugurarea cam­pionatului 1939—1940, socotim interesant să publicăm un ta­blou al celor 12 grupări de Di­vizia A şi a antrenorilor pe ca­re ii are angajaţi: VENUS; Ianossy (ungur) RAPID: Auer (ungur) JUVENTUS: Dobo (ungur) SP. STUDENŢESC: Braun (român) UNIRE­A-TRICOLOR: — — RIPENSIA: — — — CAMT: — — — AMEFA: Stoila F. C. CARPAŢI: Jenny Hu­delt (ungur) VICTORIA: — — — U. D. R.: Kertes* (ungur) GLORIA C. F. R.: — — — Legături feroviare cu motonavele S. I. R. Pentru ca să se asigure o legătu­ră rapidă şi în cele mai bune condi­­tiuni între motonavele de lux ale serviciului Maritim Itomân şi tre­nurile rapide din tară si internatio­nale, trenul rapid 92 dintre Manga­­lia-Constanţa va circula numai in zilele de Duminecă când sosește monotava de lux S.M.R. după urmă­torul itinerariu: Mangalia pleacă ora 7.30; Costine­­şti pleacă ora 7.56; Carmen Sylva pleacă ora 8.14; Eforie pleacă ora 8.30­ ; Constanta pleacă ora 9.05; Pa­­las pleacă ora 9.21; Cernavodă Pod pleacă ora 10.07; Fetești pleacă ora 10.35; Ciulniţa pleacă ora 11.09; Preasna pleacă la 11.53; Bucureşti Nord soseşte ora 12.43. Din Constanţa-Port va pleca la o­ra 9.05 trenul rapid de legăti BRnn­BBn­annnnnnBnnngNnmi 92/2 care se va combina în staţi­­iu­nea Palas cu trenul rapid 92 . Revizia călătorilor şi bagajelor­ sosiţi din tranzit se va face în par­­curs In scopul ca să se evite o sta­ţionare prea mare in Constanţa, Port de la sosirea vaporului şi până lă plecarea trenului de legătură. Călătorii locali şi din parcurs vor lua loc numai în garnitura trenului rapid 92. In restul zilelor, adică de Lupi până Sâmbătă inclusiv, trenul ra­­pid 92 va circula după mersul act­tual, adică cu plecarea din Manga* Ha la ora 5.07 și cu sosirea la Bu­* curești Nord la ora 9.50. Această modificare intră in vigoa­­re cu începere de Duminecă 6 Au­­gust cri ввяввввввввявяввввввввявявввпявввивввявяввваввявввя UN ORIGINAL CONCURS AL FEDERAŢIEI DE BASKE­T Federaţia Română de basket şi volley-ball, aduce la cunoştinţa pu­blică următoarele In vederea programului de jocuri internaţionale de basket-ball pe care le va organiza în anul acesta, se institue un concurs pentru întoc­mirea unui afiş de propagandă care să fie lucrat în acest sens. Subiectul este lăsat la libera ale­gere, impunându-se numai ca afi­şul să reprezinte ceva în strânsă le­gătură cu aceste sporturi. Primele trei afişe vor fi premiate după cum urmează: Premiul I, lei 3.000; premiul II, lei 2.000; premiul III, lei 1.000. Toate modelele depuse rămân în deplina proprietate a Federației. Termen pentru depunerea afișelor până la 1 Septembrie 1939. CONCURSUL INTERNATIONAL DE ATLETISM DELA DRESDA DRESDEN 4 (Rador). — In faza a 19.000 spectatori s’a desfășurat ieri aci un concurs international de a­­tletism, înregistrând următoarele rezultate: 299 m: 1. Nocfcermann (G) 21,5 s, 2. Gonelli (It.) 22,2 s. 400 m, 1. Haibig (G.) 47 sec., 2. Missoni (It.) 48,5 s. 800 m. L Giesen (G) 1 mia. 53,9 s. 110 m. garduri: 1. Beschetznik (G) 15.8 s. 2. Kawamure (Japonia) 15,8 s. 4x100 m. L DSC 42 s. 3000 m. L Kaindl (G) 8 ruin. 31,6 sec. 2. Syrinq (G) 8,34,1. Aruncarea discului: L Trippe (G) 50.09 m. Aruncarea greutăţii: 1. Kreek (Es­tonia) 16.10 m. Aruncarea suliţei: 1. Sule (Esto­nia) 66.30 m. CÁRJÁN REVINE LA UNIREA TRICOLOR După un an de peregrinare, fos­­tul oborean Ştefan Cârlan, va re­integra la echipa din faţa Gărei de Est. Cu toate că a promovat echipa din Galaţi a Gloriei C. F. R. în Divizia Naţională A, Cârján nu-şi mai reînoieşte contractul deşi i se oferă o situaţie strălucită la Galaţi, Unirea Tricolor est© gruparea pe care o iubeşte şi la care va activa din nou, în viitorul sezon MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciari PUBUCATIUNE D. Gavrilă M. Ivanof, născ. la 23 Aug. 18Э* în Galaţi, domiciliat­ în Brăila, str. Călăraşi No. 16, a făcut cerere acestui Minister de a fi auto­rizat să schimbe pe baza art. 19, nu­­me 1l său patronimic de Ivanof în a­­cela de Ionescu-Galidi, spre a se nu­mi Gavrilă N. Ionescu-Galaţi, Ministerul publică aceasta, con­form art. 11 spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opositu­me In­ ter­menul şi condiţiunile prevăzute de alin. II al zisului articol şi de art. 3 din legea asupra numelui din 8 Aprilie 1936, v- 1 - Primăria Oraşului Curtea de Argeş Deriziune No. 10 Noi, Al. Retivoescu, primarul o­raşului Curtea de Argeş; Având în vedere atribuţiunile conferite nouă prin legea admini­strativă, promulgată prin I. D. R. Nr. 2919 şi publicată în M. O. Nr. 187 din 14 August 1938. Având în vedere dispoziţiunile art. 194 din aceiaşi lege - CONSTATAM: Acest oraş ne­având un centru civic necesar desvoltării în concor­danţă cu estetica şi cu interesele sale atât economice, cât şi urbanis­tice. Având în vedere că pentru un o­­raş centrul civic reprezintă o nece­sitate din aceste puncte de vedere şi creiarea lui impune o îndatorire a administraţiunei; Considerând că acest oraş prin lucrările edilitare de alimentare cu apă de canalizare, de luminare cu electricitate, etc. ce se efectuează în prezent a intrat în faza de mo­dernizare şi de urbanism; Având în vedere că este declarat şi staţiune climatică şi în această situaţie toate aceste lucrări au un caracter urgent. Având în vedere că urgenţa se impune şi prin faptul că primăria de îndată trebue să înceapă con­strucţiunile instituţiilor ce formea­ză centrul civic şi în special al u­­nui hotel, oraşul fiind lipsit de vin hotel care să îndeplinească condi­­ţiunile de higiena necesare; Având în vedere şi referatul Serv. Te­­hnic judeţean, înreg. la Nr 2843­ 938; Având in vedere si planul întoc­mit din care se constată suprafeţele terenurilor necesare DECIDEM: Se creiază centrul civic al ora­şului în porţiunea cuprinsă între Valea Doamnei (a târgului), Bise­rica Sân Nicoară cu întregul parc ce intră în zona Centrului civic, str. General Gabriel Marinescu şi Biserica Românească. Se declară expropriate pentru utilitate publică de natură urgen­tă, în scopul de mai sus, proprietă­ţile particulare fără construcţiuni din această rază şi anume: 1) Stelian Paraschivescu o su­prafaţă de 282,74 m. p. cuprinsă in­tre: str. Sm. Nicora la m. n. şi la m. zi Simion Popescu, la răsărit parcul Sm. Nicora şi la apus restul proprietăţii d-lui Paraschivescu, d-Юг Tomiţa Badea şi Lazăr Ră­­dulescu. Pe teren se găsesc 5 peri, 2 vişini, un nuc şi un zarzăr. 2) Simion Popescu o suprafaţă de 390 m. p. cuprinsă între: ştefan Paraschivescu şi M. Mateescu, la m. n. la apus restul său de proprie­tate, răsărit şt. Paraschivescu şi la m. zi Tomiţă Badea, pe acest teren se găseşte un măr şi un păr. 3) Badea Tomiţă, o suprafaţă de 393,75 m­p. cuprinsă între: răsărit St. Paraschivescu, apus restul său de proprietate, la m. n. Simion Po­­резоц Şi la m. zi Lazăr Râdulescu. Pe teren se găsesc patru pruni şi un nuc. 4) Lazăr Rădulescu o suprafaţă de 402,25 m. p. cuprinsă intre: răsărit St Paraschivescu, apus restul său de proprietate, m. n. Tomiţă Badea şi la m. zi Ion Chiriac. Pe acest teren se găseşte un piersic. 8) Ion Chiriac o suprafaţă de 1387,38 m. p. vecin la răsărit cu par­cul S. Nicola, apus cu restul de proprietate, m. n. cu Lazăr Rădu­lescu şi St. Paraschivescu Şi la m. zi Elisabeta Gr. Dumitrescu. Pe teren* se găsesc următorii pomi fructiferi:1 meri, 33 pruni, 3 peri, un nuc, un­ cais, 3 vişini, 2 piersici, 2 zarzări şi un dud 6) Elisabeta Cristache Dumitrescu suprafaţă de 1270,50 In­. p. Vecia la răsărit cu parcul Sm. Nicola, a­­pus cu restul de proprietate, m. n. cu Ion Chiriac şi la m. zi cu moşte­nitorii Diaconul Oancea. Pe a­cest teren se găsesc următorii pomi fruc­tiferi: 5 meri, 12 pruni, 6 peri, 3 nuci, 1 cireş, 5 vişini, 4 zarzări şi 2 gutui. 7) Moşt. Diaconu Oancea o supra­faţă de 258,50 m. p. vecin la răsărit­ cu parcul Sm. Nicola, apus cu res­tul său de proprietate, m. n. cu Eli­sabeta Dumitrescu şi la m zi cu Mădica Materna şi D. Dordea. Pe acest teren se găsesc 2 pruni şi un nuc. 8) Dumitru Dordea, o suprafaţă de 258,53 m. p. vecin la răsărit cu parcul S. Nicola, spus restul său d© proprietate, m. n. moşt. Oancea şi m. zi Teodor Popilian, Marin Ba­dea şi moşt. Eremia. Pe teren se găsesc 1 meri, 0 pruni, 2 peri, 1 vi­şin şi un zarzăr. 9) Indiviziunea Teodot Popilian, Maria Badea şi moşt. Petre Eremia, o suprafaţă de 760,28 m­p. vecin la răsărit cu parcul Sm. Nicola, apus cu restul lor de proprietate, m. n. Dumitru Dordea şi m. zi Raiciu A­­­­lexe. Pe teren se găsesc 2 meri şi un teren. 10) Raiciu Alexe o suprafaţă de 382,76 m. P. vecin la răsărit cu par­cul Sm. Nicora, spus cu restul de proprietate, m. n. cu Teodor Popi­lian, Maria Badea şi moşt. P. Ere­mia, la m. zi cu Niculescu­ Lungu şi Maria N .Ionescu. Pe teren se găsesc 4 meri, 18 pruni, 1 păr, 2 caişi şi 3 zarzări. 11) Nicolescu Lungu şi Maria Ni­­ţă Ionescu, o supafaţă de 280,55 m.p. vecin la răsărit cu parcul Sm. Nico­­la, la apus cu restul de proprietate, la m. n. cu Raiciu Alexe şi la m. zi cu Gh. Mitu. 12) Gheorghe Mitu, o suprafaţă de 571,01 m. p. vecin la răsărit cu parcul Sm. Nicola, la apus cu restul de proprietate, l la m. n. cu Nicule­­scu Lungu şi Maria N. Ionescu şi la m. zi cu Grigore Gheoca şi Faras­­chiva şi T. Stănescu. Pe teren se găsesc 6 meri, 5 peri, 0 pruni şi un nuc. 13) Paraschiva şi T. Stănescu, o suprafaţă de 355,71 m. p. vecin la răsărit cu parcul Sf. Nicola, la a­­pus cu restul lor de proprietate, m. n. cu Gh. Mitu şi la m. zi cu strada Mircea cel Mare. Pe teren se găsesc măr, 4 pruni, 4 peri şi un nuc. Pe baza constatărilor noastre şi a referatului Serv Technic Se fixea­ză drept preţ al exproprierii lui 30 (treizeci) pe metrul pătrat a locu­lui înfundat, iar pentru proprietă­ţile d-lor St. Paraschivescu şi Pa­­raschiva şi T. Stănescu câte lei 100 (una sută) pentru metrul pătrat, întrucât terenurile de­or au eşire la stradă. Pentru fiecare mări­năr sau prun se fixează preţul de 29 lei, lax pentru ceilalţi pomi, 15 lei bucata. Serviciul Administrativ şi Con­tencios vor aduce la Îndeplinire dis­­poziţiunile acestei deciziuni. Dată în cabinetul nostru astăzi 22 Iulie 1939. Primar (ss) Al. Retivoescu. Secretar g-ral. (ss.) Indescifrabil p. conf. M. Sofi­an.

Next