Romănulŭ, ianuarie 1861 (Anul 5, nr. 1-31)
1861-01-14 / nr. 14
42 de la Rendsberg. Kornsl*! de internor i s’a dat ordine a înfițimi a nlansii nentri întinderea fortifikațiunilor de la Danenvike, de la Düppel și de la Bridericia. Artileria drumemte mai multe baterii de tsnsr gintsite. flria korabia ks Bancare „Calcutta“ a kompaniei „Lloyd“ avem navele de la Konstantinonole nîni la 12 Ianuarie, prin care afim o parte a Bulgarilor din Konstantinonole a protestat în kontra sniriî; înaltul kler grenesk pare a fi gata si fakt koniesism. Patmarksl armean-katolik mi-a dat demisiunea. Linia telegrafilor de la Bagdad la Kerksl e terminali. O komisisne s’a nsmit sune a aerneta kondsita Hamei de Tranessat. — Desnngsbirea nentri qei vtttmaiji la l,reda s’a nlttit. — D. Cerutti, ambasadorul Sardiniei la kurtea Ilersiei a sosit la Konstatinonole. Nivelele din Hirkasia vorbesc de isbînzile Muntenilor în contra armiei issemiti. Nosl ziar frankes „Courrier d’Orient“ kare jea lobst ziaristei „Presse d’Orient“ a emit. Atakul Muntenegrinilor la Spnet, amia afiim de la Cattaro, era oferît nentri 17 lansari, dar ns s’a fikst lok, în urma remonstrărilor konsililor Asstriei, Eisiei si Frangei. I Triniinile îmi retrage trenele, auttontind satisfacți saea nromisi. de HoarU. Washington 4 Iansariis, South Carolina a lsat denisiunea a forța trsnele snirei si forteretsele de la Sumter prin foame iui a-i ataca ne crunt. Forturile de Savannah si Mobile vor fi olsnate de trenele miligiei din South-Carolina. R031 ANULUI IANUARIE AO COMUNE A. (A ședea No. 357. 364, 375. mi No. 11 din an si atesta.) V. Pascal a zis foarte bine: ,,Este drent ka *icea ie e drent sx fix srmat; este treb siniios ka iceaix este mai tare sx fix armat. Drentarea fxix astere e nens liniioasx; nsterea fxrx drentate e tiranikx. Drentatea fxrx nstere e kontrazisx , fiind kx esist oameni rxî nsterea fxrx drentate e abssalx. Trebie dar sx nsnem Sminefnx drentatea lui nsterea, ini nentrs aceasta , sx fa*iem ka leea ie e drent sx fix nsterik mi neca ie e naterik sx fix drent.“ Ear Vauvenargues a zis: ,,Spre a se ssstrațe nsterii, oamenii as fost siliți a se ssusne drentațiî (justiției).“ Mentralisațisnea în sine ns este ostile libertățiî, ii absssl lentralisauismî. Unde sfermenile sssl lentralisațisunt în folossl libertățiî, akolo însene absssi lentralisațisnni în fo~losul tiraniei. Mentralisațisnea este o trebsințx mi o faiere de bine ne kxt timn remxne în limitele drentxțiî. Tot sens noale ni Ixsat linxbsinit, not ziie, de strigurile de mslțxmire ale soldaților noustri, în fine oamenii din arma mea lea stingi birsirx toate meditele ini toate nevoile, un minsorx ini et lok ne noiana aieea d’îmnresnx ks kamarazii lor din armna dreantx, kare de kxt Ba timn deja o liaserc, în nosesiunea lor. Noaptea o netreksixm în niosițisnea aceasta respektabile, comandând înfrânte liniele asstriate mi protekzatî la snato printr’o nerdea de nxcisre foarte deasx, kare ns nermitea inemiksi si sx ksnoaskx nsterea noastrx sas sx ierte a ne insta din lok. Noantea lase frumoasx, mi sterele lxiiaS ne firmament ka nemnte diamante, dar în repxrsatul ziorilor se înnalțx o ieatx omia de deasx înkxt se nxrea kx akonere natsra întreagx ks sn bxt nenxtrsnzxtor, mi obiektele de penkrx atsuni mai întunekoase în orele zilei de ksm fsseserx în timpul nopții. Boind sx profit de area nerdea neninxiti. se ne konleuna, asset sx staie kupalaria asstriakx în uianțsrile ei prin antegarda mea de snaxil; vni aiemti eroi, nenslînd ksnoarnte nsmersi nostri, fsrx komrinutî de gnaimx, anskarx la fsrx kiar de la xntîisl fokio dederxm, minxrxsirx în mx» stel ® noastre minsnata noguisne io jimeaS, defixților individuali fxrx a le lextxma în raporul lor resnrok , trebse sx fix centralisat, adikx trebse sx falix narte din asterea nsblikx. Statul n’are o altx rațiune d’a fi dekxt esistința mi resneklsl libertxților indipidsali; altfel statsl n’ar avea dekxt drentsl lelsî maî tare. Indipids are drentsl mi min srmare noate pretinde legitim falisitatea d’a faie tot sens este onss drentxțiî. Dakx dar lentralisatisnea renresintx statsl, statsl jsstiția mi justitia relimontalea în libertatea individsale, urmeazx neanxrat kx lentralisatisnea ns noate, fxrx a treie neste skonsl seS, sx redskx libertatea indi— ßidsale mai încolo de esiginiile ierste de resinrentarea sonale. Sx ns ne temem a sns ne adepxrsl; este bine a ne nelinde de dînssl ka sx ns ne esnsnem în maktikx la minte gretuele deplorabili. Teoria trage în spnrite o linix ideale, ie fantele n’o not renrodsie desxBîrmil; dar, fiind kx în nraktikx esist nimîe desiațisni ine- Bilabilî, nxskste nrin tot felsl de obstakle, ns Ba sx zikx kx trebse sx rensnțxm la teoria mi la nriniiaiele determinate de dînsa. Apoi mrea mslt mi a boî mea nsțin, ssnt dese estreme, ne kare trebse sx se emitxm ks aieeamî grije. Ideile, adevărat, trebse să se adante fantelor, dar ks konditisne kx uii fantele, la rîndul lor mi’n mxssra fie kamî sitsațisnî nartikslarie, sx se adante lerințelor ideielor. Kari ssnt fantele, karî se pusn nepariabile, ka statsi sx fix redss maî avioane de atribsțisnile sale leți li me ? Libertatea individsale, se lentralisatisnea gsBernamentale trebse s’o moleagx mins s’o konfisie, este ea din dominisl astrakțismî, sas din dominisl Biețeî? Ns dx ea gspernslsî rațiunea esistirnțeî sale, kare, minsrmare, trebie să reguleze aiea lentralisatisne mi s’o konuix în limitele sale? Este într’ade Bxr o lisdatx eroare, este a da Iskrsrle neste kan , d’a nripi lentralisațisnea ka o astere se trebse sx disnsix de libertatea indipidsale. Făr" libertatea indipidsale, kare reklamx garanța sa, slatsl ns este de kxt o stonix tiranikx a fantei. Esistința individsale este realitatea intimă, este mxdspa gsBernslsî. Daka statsl îî îmnsne nimte limite, ns o poate fare sare a o inirimiora, ii din kontra spre a o întări, protegînd-o în contra infrakțiunilor instsați. Statsl lsmnxnemle mi min srmare limilx snele nrin altele libertxțlle indißidsalí; aieasta este rolsl ses adeBx rat; nsterea generale ns poate fi dekxt ressllatsl tslilor libertxților in dißidsali. Ilriiiiinisl mi skonsl gsBernslsî trebse sx fix tot-d’asna libertatea indiBidsale, Me ar nstea limita, fxrx arbi— traritate, libertatea mea d’a listeta mi d’a esnime kstetarea mea, libertatea mea d’a krede mi d’a manifesta credința mea, libertatea mea d’a Iskra mi d’a aplika la Irebuințele mele, dirent sau indirent, prin schimb, ressilatsl Iskrilsî mes? Me ar astea în sfîrmit limita libertatea mea d’a întrebuința aktipitatea mea dsnx nsterea minoința mea ks aistorisl materialilor ie starea soiiale nsne în disnosițisnea mea? — ön singsr Iskrs: libertatea eiißa linte alelor-Ialî. Eakx reliniositatea, kare se’nixțimează khiar în sînsl libertățiî. Acea rennrolitate în libertate este drentsl, drentsl întreg mi nimik dekixt drentsl; ea ns vine din afarx , ns se anlikx mekaniiemte libertațiî individiale; ea nuuite din sînsl iei, krente din rxdxiina aiestei libertxți. Justiția represintx mstsalitatea, este snitatea în diversitate. Boințele mi aklipitxțile difer; justiția, care se regileazx mi dominx ne toate, este identikx; este Iskril konisne mi nedespărțibile, xnima, legxisra mi sniritsl sonetăților omeneștî; ea este snitatea se trebiesx în karnxm mi sx lentcalism în stat. — Aceastx suntate în diversitatea, aieastx autoritate In sînul libertățiî, nx sksix din libertate însemi nentru garanța sa, este materia lentralisațismî nobliie mi iistanța gspernslsî. Dinkoaie mi din— kolo de jsstițix ns s’aflx de kxt ar bitrarist. Statsl esiste spre a împiedika libertățile indipid sau d’a se deranxna între ele; ar fi în kontradikțisne ks monrist ses minimis, dakx ar Boi s’nfrîneze aiea libertate mi sx fakix, în numele drenixțiî, bea ie miî sn indipid n’ar astea faie, fxrx a komite o inviitale. Ori se akt kare, sxBermit d’sn individ, este kontraris libertxțiî, este în aielamî grad kontraris ieî, dakx pro- Bine dela o astere kare-1 sxpermenite în numele stalslsî. Un botez oficiale ns skimbx nimik din natsralskisrilor. Oriunde domini sniritsl centralisațismnî, Stalsl se vede împins a se întinde neste limitele ie i sunt deskrise ka nxzitorisl libertățiî individuale. Dakx a intrat o datx n’area kale, se gxsemte îmnins înainte d’o nstere iresistibile mi țeara s’afsndx din ie în ie maî mult, kxstxnd ne~ kontenit, libertatea kxtre kare s’a întors ks snatele. Egalitatea î-a remas, dar o egalitate minusnoasă: egalitatea în sklapix. Statsl a konvins din ie în ie mai mult txrîisl kare dsne natsralskisklor este al inițiativei indipidsale mi al asociațismî kare înlxumează eseriițisl mi ressltatsi libertățiî. Indipidslsî a fost ssnslisit nrelslindinea, într’o mxssix maî mslt sau mai nsțin în linsx, sn kontrol, kare in fine trebse sx-1 redskx la nimik; dar, ori snde voințele individsali abdikx, nsn ne snatele Stalikî o greutate kare-1 doboarx mine kare n’o noate dsie mslt timn fix kxt de mari resorțințile ks kare l-a fost înzestrat. Sistemle nise ale libertățiî ns se not îmnlini printi’sn mekanism gspernxmîntale, fix iei mai ințenios, mi ntiî o datx ns se not ssnlini, ori kare sakri fiiie s’ar faie assolslismslsi, minunile aktiBilxțiî snsntanee mi fondsl iei nestormit de progres. Mea mai minunatx ratinx ns poate împlini desxpermit nsterile organismslsî BiS se le înkinsemte. La noi, ka la toate națiunile de origine latinx, individualitatea este nsțin despoltalx; o anatix a convins toate klasile sonetxțiî, fixkare kastx a skena de datoriele, le i imnune libertatea tililor letxțîanilor; în lok d’a demtenta, d’a stimsla gsstil libertațiî individsale, ks lenea mi ks rstina ne-am demins mi țeara s’a arunkat în brațele Stalikî. Fix kare se odinemle, ks bsnurile sale, ks ideiele mi kondikțisnile sale, ssnt naza sn si gstern, kare îmi poate schimba forma sas numele, dar nu, khiar d’ar Boro, sistema. Dorința d’a fi liberi nare kx a nerit dintre noî diminesnx ks enerția d’a fi an d’a remanea liberi. O enitronix nermaninte mi generale s’anlikx a destrsi iele dsne srmx remamite ale ori kxrî antitudine nentru libertate. Dsnx timn mi La aiesle kspiute, mix rriimirx ks mari stigarî de Beselix; iix karelix iu mîoxinî kxisla ge nsrta mi o ridika in aer, dar profitînd de moments] unde mînele lor eras astfel ptinse, normî în galonsuel mai mare. Asziam deja skomotsi mersslsî omiilor mele, mi în as ține minste ajsnsei earx kornst mes de ortire. Xssariî, aszind mi eî anei skomot le le Bestea kx îî sose uite inemiksl, ns mal krezsrx de trebsinix sx mx srmx reaskx, ni se întsmarx trimițînds-mi drent eskortx kxteBa gloanțe kari, mskxmitx neteî, miserarx ne lîngx srekile mele dar mx lxsarx sx trxesk. Mai fxksrxm înkx are o dspersie de namî mineața se rxsnxndi îndatx, mi ne BXrsrxm nsmaî la o bxtarx de nsmkx departe de liniele asstrianilor. Un fok snxira întxtor din toate bateriele lor ne salstx de odatx. Ei le resusnseî dxnd semnalele de nXBXlire. mi, ne kxnd snaxii kari referinseserx kornsi de kapalarix lopia, ne inemik în latsre, eu mergeam drent intr’înssl ks oastea gea-larix. Arnxsiiî nomtriî ajstorațî de sabiele lor se ssirx neste redatele ans? dsnx oamenii kari ssnt Ia kxrma sta— tslsî, se Bede mxna nsteriî, kare mxsoarx fix-kxrsia nartea sa de li- ^ bertate, deskizîndsse sau înkizîndsse maî milt. Mî se ne nasx d’aiea rațisne mai mare sas mai mikx de libertate, kare ns este de kxt o msnifininix, sn drent proklamat în denier mi miiî odatx realisat în insii tsnisnile kanabilî d’a—1 akoneri ks sks tsl lor. Me ne nasx d’aiele libertxți nroklamate ne xxrtix, dakx ns nx trand în Boința nsblikx în moraBsrile mi’n tradițisnile kari aS kreat mi mențin orbemite în kontra lor o sistemx kare în deranxnx. Mentralisatisnea gsBernxmentale în essessi se8 kondsie fatalisemle la desnotism, este nekomnatibile ks libertatea indißidsale. De Bom si ajuns odatx a înțelege area nekomnatibilitate radikale se va însîmula, din dose Iskrsr, sasi: saS ns Ba maî fi Borbx de libertate, saS se Ba redsie lenlralisațisnea In alele limite, kari nermit eseriițisl 11- ^ berlxțiî. Indißidsalitatea este mai mslt despoltatx între nonoarele d’obține termanx de kxt între iele de rasx latinx. en frames, sn italian, sn spaniol, sn roman ns mi-ar fi înkinsit nnif odatx apentsralsî Robinson Crusoe; ideia singsrxtxțiî l-ar fi folist s’arsine kondeist. Robinson este enonea tenist si individialist, este oglinda rasei sassone. Tot omul a nsist faie osertatiunea kx naturele înzestrate d’o individialitate maî monsuratx se koraniak în meditarea mi’n likrarea solitarix. D’ai nroBine area adxakx amoare a petrei a Istilor nonoarelor de rasă termanx. Batra este zidul anxixtor al aktipitxțiî indipidsale. Rasele latine Irxiesk mai mult sunt iersi liber. Batra lor este forsi (forum), familia lor este națiunea în Atreagx, In care se asoarbe indipidul. Această diferință în karakterisl raselor, este o konseiinix klimalikx. Nordsl silemle ne indipid a kxsta kasa. Viața de familie îl konientrx mi-1 întremte, Sidsl din kontra în Bilx ne indipid a se întinde în afarx, a trxi mi a simnțt piața sa în întineririle din afarx. Natura termanx se despoux în întrs, simnle kx kon taktsl lsmii, mimkarea rxnede a solietxțiî, trebse sx-î ajsngx Bxlxmx lor; d’au înklinarea iei nentri simra kxrora eras üsse bateriele, mi Ianinerii nomtriî skonserx ks dințiî lor fitilsi de la tsnsri; rsnserx îngrădiril de iastramente miîmnisrx manisrle ks kornsrî grxmxdite, kxnî mskî ^ brast nefirx mai ’nainte d’a se întări lniele. In sfîrmit foksl snimikslsî înyens a se domoli mi nsmersllsî a se îmnsțina. Nefxksrxm ks tsnsl sn drsm nrin ei mi trsnele noastre nXRX lirx din toate nărțile ka o gîrlx rxnede. Gxsirxm în tabxrx gråmezî de morți, dar nuiî sn kornS ks Biarx. Asstrianî fsuserx ks atîta zor mare, In kxt nini astsnaserx tsnsrle ne nxrxsiserx. înaintînds-ne snre kontsmarx (Bamx) mi nelelalte kixdirî din dosul taberei, le găsirăm asemenea ne toate nsstii. Din dealul de snde se aflau edificiurile acestea, se vedea mea lxm sunt trsnele viemine, kari eram deja la o distanță însemnatx, mi yerkaS sx ansie ne gsra se ne despărția de EramioB (Cronstadt) prin partea cea maî strimatx a alelei gsre. ^ Ext eram de mxnx duî de ostenealx, ns Bisseî sx onresk merssl ne grs nhi m singsr minst, *ii kontinsa« Koborîl atsnnî kornst mes do armix dsne msnte. Eram motektațî în dreanta min kontinsațisnea tsiimisliî de nxdsre, min întri kxrsia nxlsnseserx arnistiî meî; desnre stînga mrin stîniile ne kare se srkaserx ieniieriî mei; mi în lațx ne aveam leața aieea kare ns ne Ixia mniî sx Bedeni miî sx fim cxzstî de kxt nînx în denxrtate de vre-o dosezeii de namî. Un în kinsit desertor asstriak se angajase a ne arxta drsmssiei maî bsn nentri a da okol mianțsrilor inemiksisî. Mimelsl aiela merțea alxtsreaks mine, dar fiind kx 1 bxnsiam, îi mrÎBogiam ks mskx grijx toate miuikurile sale. De o dată îl Bxzsî oninds mî kalsl, se întoarce ks kxțî Ba nami înanoî sunt un nretest de nimik, mi, kreztnd kx a nemerit un moment favorabile, îmi norni kalsl în figa lea mai mare. Ajutorat de smisrința mi de isteala sa, iemiksl ar fi aflat, tocmai în momentul iei mai kritik, mi sosirea noastră, mi nsmersl nostri mi disnosițșnile noastre. Gonii kalii dsne aiest trădxtor în figa lea meî rxnede, trxseî mî el amîndose nistoalele în direkțisnea ie el Dago, kxiî âi*lolîiesk n§ fiMeam, fiind kxiența mi-i farase din naintea okhilor kiar din minstrl fsțeî sale. Dar ns nnoftix de îmnelitoria l»î d’abia fxksi o ssix de namî ui asziî sn skolnot ssid ka kxnd ar fi nikat ieva greș dintr’o înălțime; tot de o datx mx nomeniî mi es ne manjiinea anei fine, mi din fsndsl ei asziî emind nimte temete care îmi deter’ sx ninen kx trx dxtorisl ns skxnase de gloanțele mele de kxt nentrs a-mi sdrobi oasele neste stînii. în isteala goanei, es mx denxrtasem oare ksm de oamenii meî, mi okolind dsne «ngisl sneî stîniî nentrs aî reîntîlni, mx trezit de odată în mizloksl sneî nete de xssarî asstriasî kare cunserx din rîndurile lor nentrs a fane o reksnoamtere, mine kare îi atrasese in partea aneasta ssnetsl nistoarelor inele. mx krezsî nerdist. La a lor intilnire, eS Briseî însx sx fak o nezkare nentrs a le skxna, maî ’naite d’a mx meda ka sx fakx ks mine ori nerrarea. „Amini le zisei în limba italiană, aszit-ațî semnalele mes? Beniți în ajstorist snsi kremtin kare kastx sx isqx, skxnați-mx de tsrbansl anesta din kari, mi ksrînd dați-mî pre o kxțislx.“