Romănulŭ, ianuarie 1861 (Anul 5, nr. 1-31)
1861-01-16 / nr. 16-17
4 > i Principatele -#*- tűni. DE11EII1IE TELEGRAFITE. (Sei'BÍ4Í8l iiartikolar al RominKl»!), narií 28 IansariS. La Patrie de SsmbEtE snsne kE flota Iliemontese a nerkat a se anronia de Gaeta, a ssferit mslte strikEHÍBní de la bateriele netEgií. Biena, 28 Iansarig. Ostdeutsche-Poste asiken ki Indali, immeziat se ea konooka o adunare a nonoarelor din gerele slapine ale Asstrii. Ziaru.1 „Opinione“ de la 20 ianuarie zine: dentre regele Franzisk a refusat. d’a kanitsla, flota italiani a luat lokul flotei francese Inamica Gaetti. Amiralele Persano a declarat Gaeta în stare de blokadimi a niblikat o mokla magisne prin kare akordi kite va ore anelor lokitori ue voeska nirtsi uetatea. Kombiele striine ag nirisit nortsi. Dbhv instrikgisnile date bombardarea va înHene la 21. Ziaril „Perseveranza“ snsiie ki mimkirile realigionarie In mingii Abruzzi au fost SKorese. ____ _ De la Terii afirm ki Ílrimuíaele Nanoleone Brmenzi kilitoria sa d’akolo în Italia meridionale. Monitorisí Frangcl de la 22 IansriS* nronengí în beletúrni seg oninisnea ki nresinga ambasadorilor Asstriel, Snaniei, Bavariel, Sasoniel uii Ilortsgaliei la Gaeta n’ar fi streini de denisisnea reyelsi Franuisk d’a nrelsnyi resistinga sa. — Db ni nBvele de la Roma ambasadorii Rssieí, IlrBsití mi Ilortsgaliei s aS re ’ntors la Roma, dar ambasadorii Asstriel, Snaniei, Bavariel, Sasoniel mi nsngisl nanale a§ remas la Gaeta. Monitorsl Frangei de la 21 Iansarik resninye őri ne resnBnsabilitate a gsvernelBl, nentrs brouiisrele kari se nronenge ín kontra lnstinktelor katoliuilor mi ’n kontra stimei kitre Rana, mi zine ki gevernsl ímniratslBi, a dat tot d’asna dovezi de kontrarisl-Á ' ----------------------Ziariel „la Patrie", de la 21 lansariS ín edigisnea sa de seari, vorbemíe d’o ínvoiali între Rssia mi Englitera nentrs deslegarea amikale a nestienil danese. De la Washington (Amerika) aflim^ ks data de 8 Iansariá, ki s’a§ nornit trsne Ssd. Ilonoragisnea de la Charleston a onrit ks forge o korabii d’a-ml desberka trsnele. Sevvard Ba fi intiiel ministre a Isi Lincoln- Liberalii a8 lsat oramisl Mexico. Va eși în tote zirlle afară de Luni» și adoua zi după Serbalaria. Abonarea pe un an............................128 lei £ ca pe luni................................................. 64 — Titiluni.............................................. 32 — Pe lună......................................................11 — Un exemplar........................................... 24 par. înșciințăriio linia...................................... 1 leu. DIAILU POUTICO, COLLEGIALS, UTSRARIO. (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) 16, 17 IanuariS 1861. Lumiimtă-te și vei fi. Abonarea se face în Bucureșci, la Admnistrațiunea Românului, și la librăria C. A. Rosetti calea Mogosiaia Nr. 18, în județe la domnii Administratori și la estrespondintil nostru, Bau d’a dreptul prin posti trămițând și banii. Tot asemenea și în Iași. REVISTA POLITICA. Bucuresci, 29 Calindar. Ziarisl Le Constitutione ne snsne k.E se amteants la Berlin a se ședea în kamera nrssians, denstagiBiiea dakatslsi de Ilosen lsEud akt kB deslBl® dibEnis de deklarajjisnile ffckste de ilrssia innrißinga Sohlesvvig- HolsteinslBÎ. „Ilolonesil, ErmeazE ziarsl grBernslsi frannes, Bor nresinta En amendament la „AdresE mi Bor sere , „kom aS fikst aksm kEgírüa ant, a ,,se bsksra ssnt Gsilelm I. de aueleamí „drentsrí, ne kari Gsilelm I. le reclami de la Kristian VII, ín faöoa„rea Dano-Germanilor. N’o se-I as„kslte mi o se treakE neste Hererea „lor. „Te fane asta, resnBnde bubI „din koresnondingií nomtri, nrotes„t a 33 i B n e a B a remsnea; KTjND „GőBERNELE S’AÍISKT» A ABEA „IIASIÖNI, Nő MAI REMTNE ÜOIIOA„RELOR DEKTjT ST AIET L01.1IKT.“ RenrodsserEm aneste linie din Constilutionnel, nentrB kE ele aS o mare însemnate; le rekomșmdEm ks diaadinssl atengisnií geBernBlBÍ nostrs, adsltEndB-í EnkE odatE aminte kE zissl ziar esnrime oninisnilo ÍmriEratslBÎ Nanoleone mi ltE koresnondingií de kari Borbemte sBnt, ninE la oare karé nsnt, koresnondingií ofiniomi ai gs- BernElsi îmnEratElEÎ frannes. Kayete bine gEBernsl nostrs mi nagisnea kE în starea de astEzi a Iskrsrilor ín Esrona, gBBernele anele kari se Bor diriye de nasisnf, nreksm mi nonoarele kari ns Bor mti se aibE loyikE , Bor kEdea strisite în strsminarea teribile ale liErií nresemne se strEBEd, mi EnkE într’sn mod destsl de kiar, ne orizontele üolitik; ksyete kEziariBlgEBernBlsí franses zine: kEnd gEBernsl s’anskE „a aBea nasisni ns mai remsne „nonoarelor de kEt se aíbE lo„yikE,“ mi k’aneasta se zine ín astE enokE mare In karé toatE lsrnea strigE kE „timnsl fantelor a sosit“ ín karé EnkE „timnsl fantelor“ este konstatat nrin fante, ear ns nsmai nrin strigEte; mi mai ksyete EnkE Iíe, dakE el atneningE ne gBBernele kari aS nasisní ks logika nonoarelor, ne ar zine oare desnre gBBernele kari se notiknesk, nB nBmaí din orbirea nasisnilor, ni EnkE din niroteala mingii m’a Enimei? Keí desnre noi sBntem datori a nrofita mi d’aneastE noBE lekgiBne ne trsmite nonoarelor mi gBBernelor foaia ofinioasE a gBBernBlBÍ Frannes rn’atrE- gEnd assnra lor atengisnea gsBernsltf, a nagisnií m’a renresintangilor ieí, a le zine din noS, írnnresnE ks Messaqisl Domnitorslsí RomEnilor, kE trebse sfc’ngeleyem ks „timusl fantelor a sosit“ mi ItE’n asemenía timnsrí, mai mslt de kEt ori kEnd, nela ne remEne ínanoí este nrins de inimik mi redss la sklaBh; kn'n asemenea timnsrí, ksBintele aneste mari „T i rali a 1 fantelor a sosit“ Bsnt ka anelea ne a zis Iísbs „lEsagí morgii sE-mi îngroane morgii,“ ksní nel karé Ba remEnea ks dEnmií Ba fi lsat de mort min amia de mare ferbere a níeffisi 88 ü srșnkaț In grognip, Momentele nele kritine, ne karle auBnglin de 4 ani, sosesk ks isgeala Biegei mi nei minezim mi nstrezim in nemimkare, mi n’aazim drent anel la Bienge de kat liste de molekte, ne s’aS trimis sas sunt a se trimite la Komisianea Teatrale, sar kstintele de „asprimea militarie“ ale generalislui anErator al fruntarielor noastre, kind nere renresintangilor nagismi 500 de gendarmi, sire a nszi ne romanii kanitalix Bsksremii de ei în mii, sau sire a Begia disninlina karetelor la balurile karna BalelBi. Ni Beim a akisa, hi din kontra a fane anel la inima fii Isirel Roman, sure a ’ngerego gropitatea susagionilon kare si afli toati Borona, sure a ’ngestyo „ki timnii fantelor eg sosit“ m’a ne nsne mi nor, no kit ne searti nosigionea noastri, la mnilgimea sitőagiőnii. Italia koüsite, Ungaria ferbe, toati giotea slavi si frimiuti, mi noi n’aözim dis kit ne d’onarte desire korespondinge între en Mi trenold kőuyingii sei din Rssia, ear ne d’alta de gendarmi mi de „osmime militarii“. Este tinin si ne demtentim mi si ne ’ntronim kő togii ne terimei nagionale. Ne Herem de la nimine s’obdine ideiele, doringele, simnatiele sau antinatiele sale; rs nerem desfiingarea nartitelor mi mai n«gii mici a lor konligiene. Herem nemai ïntrönirea ne terímei kerat nagionale, Herem si ’ngtlegem kő togii ki nine ne di dia mini se ’neakE, kE níne ub noate iiro dB^e nimik este respins de togi, kE kansi nlekat, in sfîrmit, de sabie este tăiat, mi kE este timn ka se rEdme In sfirmit mi PiomEnir kansl ka se baze mi inimigii ne ar Bei se li-1 taie kB el db se Ba mai sBiiBne tEÍErií fErE lsntE, kE ns Ba mai íngenskia ka Bita ni kE Ba lsnta ka óin, mi Ba fi atBiini kan nentrB kan mi okig centrs okig mi dinte nentrB dinte, ksm zine biblia, ka se BazE ín sfirmit mi Esrona Ise mi RomEnií aS mi kan mi BnimE mi kE ns Ba nstea se i dErseuskE sas se-í BÍnzE ka ne sn lakrs. Ziariele renrodök aslizl nitirea, komőnikati de denemia noaslri, desnre soldagii bőrbonieni ka;'I din stalőrile nsnali í’ő inirat ín nroßingde Hanoiit: ne m’ag atakat iiimte trane Italiano kari, fiind ín nőmer foarte mik, s’as retras. Ziarisl le Constitutionei se min d’aneasti mtire mi ’nlrebiiidsse „de «nde Beniag anele tröne, zine ki s’ar nerde nine-Ba ín nresőnőnerl mi ki este mai bine a s’amtenta mtirí mai líriiőrite.“ îngeleyemka ziariöl le Constitutione! si ns nrea fib disnas a ’ngeleye anensti imnreniőrare, nentrs ki gővernő] nanale fiind sant enitronia, mi inki enitronia armați a Frangcl, aneasti ImnregiBrare noate adsne komnlikiri. Aneasti oniniőne esnresE de női d’akőm 7 zile, o gisira astizí mCn Indenendinga Belyi k i karé zine „k’aneste konsninrl őrzite ín Roma, ameningi d’a komnromite foarte groß mi neötraiitatea kőrgii nontifikale mi nrotekgiőnea nrin karé yenerariől Goyon skőtise ne soldagií börboniani intragi ka főgarl ne terímől roman.“ Desnre Italia, ne lsngE nele ne ne ansngE denemia noastrs, aBem 5n noS artiklB al ziarislsí O pin ioné din Torino, karé dsne forma sa mi dsne mo.dBl ks karé se esnrime, seBede ns mmtâ fes mma ide^ jsabiașțțjșî j. talian hi Enks Ise este o ’ngelegere intre Torino mi Ilaris, mi dsne nei kBBintele de anginere d’a ínríSri a$5- ma üoloniei, a Kroagiei, a Ungariei m’a Serbiei ne fáir a krede kontrarist. însemnEm ani ks dsrere kE, vorbind desnre nagisnile ne Biegsiesk, ziarist Opinione ne-a Bitat ks totsi ne nei. Balcoanele linie ale ziaristii Italian, ne kari cititorii nomtrii le Bor anregsi în mii. Le estrag, din No. de la 21 dintr’sn artibli intitulat „programa nolitinel italiano“, In karezine:“ fin intei’Benirea Frannesi, bserirea Lombardiei misnunea atitor alte moBinge italiane n’ar fi fost ke notingi. Astăzi, domne 22 de milioane de italiani de konstituito nagione, trebue si ne silim armalini singiri restel, ne negitira. Trebue si ne armiro, si trebue si ansirim nea d’miíio okasione d’a libera Benegia. Restianea romani se va deslega ne őrmi de sine. Este Infederat ki Franga na Ba mrisi Roma ne kit timn Aestria Ba mai avea en miior în Italia. Noi na Bom deklara Frangei resbel, ka si mrisoaski Roma; daki deklarim resbel, îl bobi deklara Austriei mi nentra aneasta avem trebaingi de alianga Frangei. Dar sare a ne arma, snre a ne megiti de resbel, avem trebaingi de timp. Se döpine dar a ne gindi înainte de toate la no inniie mi a lisa la o parte ílolonia, Kroagia, Ungaria mi Serbia. Avem astazi murt de mare insemnatate din Ungaria, mi despre care vorbim mai la Bale mai sneniale, ssnt riblika Ungaria mi Asstria. Din Iamí aflsm ks d. KogElninians a remas la nstere mi mErtsrim ks noí nriimirEm aneastE mtire ks nlsnere, kEHÍ stErsim a krede Iíe d. KogElninianB Ba merye înainte ne kalea nagionale mi legale. ADőNAREA mi MINJSTER1ÖL. IöblikEndranî la Bale darea de seamă a medingei AdsmErii de SimbolE, simpim trebsinga iui datoria a ne oksna do minet mai sneniale despre diskogisnea ie as fost ïn nripinga sintelor din Adresa kEtre Tron ĭn care se ziie : ,,Rek8noauisem trinnesnE kB ,,Tronul kE timnul fantelor a sosit. „Fiind însă linsig de inigialiBE, a „mtenlEm ks atEta mai mare sete „inigiatiBa nsleril eseksliße ini sals„lEm k» ferinire nromisisnile mesa„yiölBÍ Domnesk. u Ministrul de finanțe întreabE din noS ho înțelege seligisnea min ksBintele „k’amteanta inigiatiBa göBernslsi“ mi sune a- i nololi, zine setea de fante, îi intennte lista de violente trimise în ksrs de dosi ani la Komisiunea-Tentrale N resnsatEnd anoî d. Ion GikaradaogE kE Kamera n’a renevdE a s’an Era kbHl nimine n’a akssat-o un kEnd d. Ion BrEnariu i-a demonstrat kE Komisiunea n’a fikst In adeBEr ani de kEt o adeBEralE narafraso la disksrssl Tronsist, n’a fikst de kit a resnsnde la inpokarea, in anelal ne i-a feket Ministerial în disksrssl Tronalal zikEndar „kE Timnul fantelor a sosit“ andí m’a aratat, kari sant anele fante la kare Ministerial kiEma Adanarea a lua narle, d. General Floreska, kredinnios sisteme ne a adontal din anal trebut a tine la fiecare kombatere ne i se fane, ka se na zinem tikolgire, Ne Adanarea nerde timnal ka asemene desbateri, kredinnios sistemei ne a adamat asasgine ka toate mananerile domniei sale sant simule, naturale, foarte argingi mi de mare nenesitate mi ka Kamera n’are de kat a le Bota fir’al konira zine; fidele In sfirmii sistemei domniei-sale, d’a sanane tol, mi kiar desbateriie parlamentarie la neca ne namemte, d-lar ka amenesisne atat de eleninte mi minanatE, „asprimea militară“ asasginal m’akam kE resnansai d. Bratiana nu-mi avea nini de kam lokal seă, kE n’a fost de kEt o nerdere de timn, m’a inBokat ne d. nremedinte ai Adanarii a sanane ne d. Bratiana la „asprimea militariE“ m’a nu-i mai hsa altE datE se ssnere ne d. generar mi ka- Baler a mai multe ordini, loan Floreska. Se noate ka d. general se nreferă „asurimea militariE“ liberelor diskagiani mi se î nlakE mai bine ka Adanarea se ’nkizE printr’o „asurime militari“ diskagianile ne na-I kon- Bin dumnealal; dar ar trebui ka nel nagin se na le propoane mi se trateze ne InsEml kamerE ka sistema „asnmmei militarie“ adikE a na-I snane nimik, a n’o mopoka în sfirmit, mekam a fErist în anei naragraf al Mesagialaî d-lal kare l’a sanskris îmineand ka neî largi kolegi ai doraniei sale. Se noate ka d. yenerar mi ka- Baler a mai rnallor ordini se aîbE drentate, kiar kEnd zine kE nentrs organisarea geril trebae se meryera tnnet, ear na kam nere d. BrEtiana; se noate se aîbE drentate kEnd nere nentru formarea armatei statarl majore, ofmiErl malgî, kipere malte mele orzErii mi kiar rebrade englesemil mi namnî nagine, foarte nagine, dar alanni nentra ne a mroBokat Adanarea zikmda I kE „timnul fantelor a sosit? “ Se noate kE însămi d. Ilremedinte al konsiliului se aibE dientate kEnd zine kE sant clestele molente de legi la Komisianea Tentrale mi kE daka Adanarea Ba Bota bayelele minele 3, 4, nolente de gendarmî, de silBikaltori mi alt nepa asemenea Ba fi d’ajans nentra anal anesta; dar atanul, EnkE odată, nentra ne a zis AdanErii kE ,,timnul fantelor a sosit“? Nu este ertat anal skriitor, nini khiar anal ziarist kare sirie în alergătura kondeielel, a nane an ka Bînt de misos, fErE an îngeles, ka atEt mal ka seamE na noate fier tal anal kabinet, a nane înlr’an akt nolitik mi’naintea AdanErii Nagionale o frase, rn’o frase atEt de însernnah, kare se n’aibe nini o greutate, bankE nini an îngeles. D. Ilremediatea de klarat kE Adan, n’are de ne se se anere, fiind kE prin anearase n’a av8t de show a-I fane nici o îmnatare. DakE ministra de kiarE aneasta noi na mai natem avea nea mai mikE îndoiali. Iiapintele anal ministra sant nentra noi sakre, kiar kind n’ar fi în vigoare o ordinangE asanra Üresei. Dar lamea, kari a nitit diskarsal Tronalal, mi kare ns Ba niti nronesele serball, ne ar fi zis oare, daka Adanarea ar fi adon lat amendamente! d-lal yenerar Tell mi n’ar fi resuans ministeriala! kE A- danarea este gata a intra In timnal fantelor, namal se bine-Boiaski ministerial a-I deskide dramei fiind kE ea n’are inigiatiBa? N’ar fi bEnait oare kE ministerial a Boit se fakE fante m’Adsnarea n’a Boit de kEt se fakE Borbe, ksm o z'm de »jj Direptoriului Jiariului Românulu și Redaptoriulu respungstoriu: C. A. Rosetti.— Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei Nr. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la administratoriul pariului Domnul C. D. Aricescu. Pas. Roman No. 13. Eleblizarea acestei liste am înenst-o noi în No, de Simbiti hu som armao,