Romănulŭ, ianuarie 1861 (Anul 5, nr. 1-31)

1861-01-16 / nr. 16-17

4 > i Principatele -#*- tűni. DE11EII1IE TELEGRAFITE. (Sei'BÍ4Í8l iiartikolar al RominKl»!), narií 28 IansariS. La Patrie de SsmbEtE snsne kE flota Iliemontese a nerkat a se anro­­nia de Gaeta, a ssferit mslte strikE­­HÍBní de la bateriele netEgií. Biena, 28 Iansarig. Ost­deutsche-Poste asiken ki In­­dali, immeziat se ea konooka o adunare a nonoarelor din gerele slapine ale Asstrii. Ziaru­.1 „Opinione“ de la 20 ianuarie zine: dent­re regele Franzisk a refusat. d’a kanitsla, flota italiani a luat lokul flotei fran­­cese Inam­ica Gaetti. Amiralele Persano a declarat Gaeta în stare de blokadi­mi a ni­­blikat o m­okla magisne prin kare akordi kite­ va ore anelor lokitori ue voesk­a ni­­rtsi uetatea. Kom­biele striine ag nirisit nortsi. Dbhv instrikgisnile date bombarda­rea va înHene la 21. Ziari­l „Perseveranza“ snsiie ki mimki­­rile realigionarie In mingii Abruzzi au fost SKorese. ____ _ De la Terii afirm ki Ílrimuíaele Na­­noleone Brmenzi kilitoria sa d’akolo în I­­talia meridionale. Monitorisí Frangcl de la 22 IansriS* nronengí în beletúrni seg oninisnea ki nre­­singa ambasadorilor Asstriel, Snaniei, Bava­­riel, Sasoniel uii Ilortsgaliei la Gaeta n’ar fi streini de denisisnea reyelsi Franuisk d’a nrelsnyi resistinga sa. — Db ni nBvele de la Roma ambasadorii Rssieí, IlrBsití mi Ilor­­tsgaliei s aS re ’ntors la Roma, dar ambasa­dorii Asstriel, Snaniei, Bavariel, Sasoniel mi nsngisl nanale a§ remas la Gaeta. Monitorsl Frangei de la 21 Iansarik resninye őri ne resnBnsabilitate a gsvernelBl, nentrs brouiisrele kari se nronenge ín kontra lnstinktelor katoliuilor mi ’n kontra stimei kitre Rana, mi zine ki gevernsl ímniratslBi, a dat tot d’asna dovezi de kontrarisl-Á ' ----------------------­Ziariel „la Patrie", de la 21 lansariS ín edigisnea sa de seari, vorbemíe d’o ín­­voiali între Rssia mi Englitera nentrs de­­slegarea amikale a nestienil danese. De la Washington (Amerika) aflim^ ks data de 8 Iansariá, ki s’a§ nornit trsne Ssd. Ilonoragisnea de la Charleston a onrit ks forge o korabii d’a-ml desberka trsnele. Sevvard Ba fi intiiel ministre a Isi Lincoln- Liberalii a8 lsat oramisl Mexico. Va eși în tote zirl­le afară de Luni» și adoua­ zi după Serbalaria. Abonarea pe un an............................128 lei £ ca pe luni................................................. 64 — Ti­ti­luni.............................................. 32 — Pe lună......................................................11 — Un exemplar........................................... 24 par. înșciințăriio linia...................................... 1 leu. DIAI­LU POUTICO, COLLEGIALS, UTSRARIO. (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) 16, 17 IanuariS 1861. Lu­miimtă-te și vei fi. Abonarea se face în Bucureșci, la Admnis­­trațiunea Românului, și la librăria C. A. Rosetti calea Mogosiaia Nr. 18, în județe la domnii Administratori și la est­­respondintil nostru­, Bau d’a dreptul prin posti trămițând și banii. Tot asemenea și în Iași. REVISTA POLITICA. Bucuresci, 29 Calindar. Ziarisl Le Constitutione ne snsne k.E se amteants la Berlin a se ședea în kamera nrssians, densta­­giBiiea dakatslsi de Ilosen lsEud akt kB deslBl® dibEnis de deklarajjisnile ffckste de ilrssia innrißinga Sohlesvvig- HolsteinslBÎ. „Ilolonesil, ErmeazE zia­­rsl grBernslsi frannes, Bor nresinta En amendament la „AdresE mi Bor sere , „kom aS fikst aksm kEgírüa ant, a ,,se bsksra ssnt Gsilelm I. de aueleamí „drentsrí, ne kari Gsilelm I. le re­clami de la Kristian VII, ín faöoa­­„rea Dano-Germanilor. N’o se-I as­­„kslte mi o se treakE neste Hererea „lor. „Te fane asta, resnBnde bubI „din koresnondingií nomtri, nrotes­­„t a 33 i B n e a B a remsnea; KTjND „GőBERNELE S’AÍISKT» A ABEA „IIASIÖNI, Nő MAI REMTNE ÜOIIOA­­„RELOR DEKTjT ST AIET L01.1IKT.“ RenrodsserEm aneste linie din Constilutionnel, nentrB kE ele aS o mare însemnate; le rekomșmdEm ks diaadinssl atengisnií geBernBlBÍ nos­­trs, adsltEndB-í EnkE odatE aminte kE zissl ziar esnrime oninisnilo ÍmriEra­­tslBÎ Nanoleone mi ltE koresnondingií de kari Borbemte sBnt, ninE la oare karé nsnt, koresnondingií ofiniomi ai gs- BernElsi îmnEratElEÎ frannes. Kayete bine gEBernsl nostrs mi nagisnea kE în starea de astEzi a Iskrsrilor ín Es­­rona, gBBernele anele kari se Bor di­­riye de nasisnf, nreksm mi nonoarele kari ns Bor mti se aibE loyikE , Bor kEdea strisite în strsminarea teribile ale liErií nresemne se strEBEd, mi EnkE într’sn mod destsl de kiar, ne orizontele üolitik; ksyete kEziariBlgEBernBlsí fran­­ses zine: kEnd gEBernsl s’anskE „a aBea nasisni ns mai remsne „nonoarelor de kEt se aíbE lo­­„yikE,“ mi k’aneasta se zine ín astE enokE mare In karé toatE lsrnea stri­­gE kE „timnsl fantelor a sosit“ ín karé EnkE „timnsl fantelor“ este konstatat nrin fante, ear ns nsmai nrin strigEte; mi mai ksyete EnkE Iíe, dakE el atne­­ningE ne gBBernele kari aS nasisní ks logika nonoarelor, ne ar zine oare de­­snre gBBernele kari se notiknesk, nB nBmaí din orbirea nasisnilor, ni EnkE din niroteala mingii m’a Enimei? Keí desnre noi sBntem datori a nrofita mi d’aneastE noBE lekgiBne ne trsmite nonoarelor mi gBBernelor foaia ofinioasE a gBBernBlBÍ Frannes rn’atrE- gEnd assnra lor atengisnea gsBerns­­ltf, a nagisnií m’a renresintangilor ieí, a le zine din noS, írnnresnE ks Mes­­saqisl Domnitorslsí RomEnilor, kE tre­­bse sfc’ngeleyem ks „timusl fan­telor a sosit“ mi ItE’n asemenía tim­­nsrí, mai mslt de kEt ori kEnd, nela ne remEne ínanoí este nrins de inimik mi redss la sklaBh; kn'n asemenea timnsrí, ksBintele aneste mari „T i ra­li a 1 fantelor a sosit“ Bsnt ka anelea ne a zis Iísbs „lEsagí morgii sE-mi îngroane morgii,“ ksní nel karé Ba remEnea ks dEnmií Ba fi lsat de mort min amia de mare ferbere a níe­­ffisi 88 ü srșnkaț In grognip, Momentele nele kritine, ne kar­­le auBnglin de 4 ani, sosesk ks is­­geala Biegei mi nei minezim­ mi ns­­trezim in nemimkare, mi n’aazim drent anel la Bienge de kat liste de m­olek­­te, ne s’aS trimis sas sunt a se tr­­­i­mite la Komisianea Teatrale, sar ks­­tintele de „asprimea militarie“ ale ge­­neralislui anErator al fruntarielor noa­stre, kind nere renresintangilor na­­gism­i 500 de gendarmi, sire a nszi ne romanii kanitalix Bsksremii de ei în mii, sau sire a Begia disninlina ka­retelor la balurile karna BalelBi. Ni Beim a akisa, hi din kontra a fane anel la inima fii Isirel Roman, sure a ’ngerego gropitatea su­sagionil­on kare si afli toati Borona, sure a ’n­ge­­styo „ki timnii fantelor eg sosit“ m’a ne nsne mi nor, no kit ne searti nosi­­gionea noastri, la mnilgimea sitőagiőnii. Italia koüsite, Ungaria ferbe, toati gio­­tea slavi si frimiuti, mi noi n’aözim dis kit ne d’onarte desire korespondin­­ge între en Mi trenold kő­uyingii sei din Rssia, ear ne d’alta de gendarmi mi de „osm­ime militarii“. Este tinin si ne demtentim mi si ne ’ntronim­ kő togii ne terimei nagionale. Ne Herem­ de la nimine s’obdine ideiele, doringele, sim­­natiele sau antinatiele sale; rs nerem desfiingarea nartitelor mi mai n«gii mici a lor konligiene. Herem­ nemai ïntrönirea ne terím­ei kerat nagionale, Herem si ’n­­gtlegem kő togii ki nine ne di dia mini se ’neakE, kE níne ub noate iiro dB^e ni­­mik este respins de togi, kE kansi nlekat, in sfîrmit, de sabie este tăiat, mi kE este timn ka se rEdme In sfir­­mit mi PiomEnir kansl ka se baze mi inimigii ne ar Bei se li-1 taie kB el db se Ba mai sBiiBne tEÍErií fErE lsn­­tE, kE ns Ba mai íngenskia ka Bita ni kE Ba lsnta ka óin, mi Ba fi atBiini kan nentrB kan mi okig centrs okig mi dinte nentrB dinte, ksm zine biblia, ka se BazE ín sfirmit mi Esrona Ise mi RomEnií aS mi kan mi BnimE mi kE ns Ba nstea se i dErseuskE sas se-í BÍnzE ka ne sn lakrs. Ziariele renrodök aslizl nitirea, ko­­mőnikati de denemia noaslri, desnre sol­­dagii bőrbonieni ka;'I din stalőrile nsnali í’ő inirat ín nroßingde Hanoiit: ne m’ag atakat iiimte trane Italiano kari, fiind ín nőmer foarte mik, s’as retras. Ziarisl le Constitutionei se min d’anea­­sti mtire mi ’nlrebiiidsse „de «nde Be­­niag anele tröne, zine ki s’ar nerde ni­ne-Ba ín nresőnőnerl mi ki este mai bi­ne a s’amtenta mtirí mai líriiőrite.“ în­­geleyemka ziariöl le Constitutione! si ns nrea fib disnas a ’ngeleye anensti imnreniőrare, nentrs ki gővernő] nanale fiind sant enitronia, mi inki enitronia ar­mați a Frangcl, aneasti ImnregiBrare noa­te adsne komnlikiri. Aneasti oniniőne esnresE de női d’akőm 7 zile, o gisira astizí mCn Indenendinga Bel­yi k i karé zine „k’aneste konsninrl őr­­zite ín Roma, ameningi d’a komnromite foarte groß mi neötraiitatea kőrgii non­­tifikale mi nrotekgiőnea nrin karé yene­­rariől Goyon skőtise ne soldagií börbo­­niani intragi ka főgarl ne terímől roman.“ Desnre Italia, ne lsngE nele ne ne ansngE denemia noastrs, aBem 5n noS artiklB al ziarislsí O pin ioné din Torino, karé dsne forma sa mi dsne mo.dBl ks karé se esnrime, seBede ns mmtâ fes mma ide^ jsabiașțțjșî j. talian hi Enks Ise este o ’ngelegere intre Torino mi Ilaris, mi dsne nei kBBintele de anginere d’a ínríSri a$5- m­a üoloniei, a Kroagiei, a Ungariei m’a Serbiei ne fáir a krede kontrarist. însemnEm ani ks dsrere kE, vorbind desnre nagisnile ne Biegsiesk, ziarist Opinione ne-a Bitat ks totsi ne nei. Balco­anele linie ale ziaristii Italian, ne kari cititorii nomtrii le Bor anregsi în mii. Le estrag, din No. de la 21 dintr’sn artibli intitulat „programa nolitinel ita­liano“, In kare­zine:“ fin intei’Benirea Frannesi, bs­erirea Lombardiei mi­snu­­nea atitor alte m­oBinge italiane n’ar fi fost ke notingi. Astăzi, dom­ne 22 de milioane de italiani de konstituit­o na­­gione, trebue si ne silim a­rmalini sin­­giri restel, ne n­egitira. Trebue si ne armiro, si trebue si ansirim nea d’miíio okasione d’a libera Benegia. Restianea romani se va deslega ne őrmi de sine. Este Infederat ki Franga na Ba mrisi Roma ne kit timn Aestria Ba mai avea en m­iior în Italia. Noi na Bom deklara Frangei resbel, ka si m­­risoaski Roma; daki deklarim resbel, îl bobi deklara Austriei mi nentra anea­­sta avem trebaingi de alianga Frangei. Dar sare a ne arma, snre a ne m­egiti de resbel, avem trebaingi de timp. Se döpine dar a ne gindi înainte de toate la no­ innii­e mi a lisa la o parte ílo­­lonia, Kroagia, Ungaria mi Serbia. Avem astazi mu­rt de mare insem­­natate din Ungaria, mi despre care vorbim mai la Bale mai sneniale, ssnt riblika Ungaria mi Asstria. Din Iamí aflsm ks d. KogElni­­nians a remas la nstere mi mErtsrim ks noí nriimirEm aneastE mtire ks nls­­nere, kEHÍ stErsim a krede Iíe d. Ko­­gElninianB Ba merye înainte ne kalea nagionale mi legale. ADőNAREA mi MINJSTER1ÖL. I­öblikEnd­ranî la Bale darea de seamă a medingei Adsm­Erii de Sim­­bolE, simpim trebsinga iui datoria a ne oksna do minet mai sneniale des­pre diskogisnea ie as fost ïn nripinga sintelor din Adresa kEtre Tron ĭn care se ziie : ,,Rek8noauisem trinnesnE kB ,,Tronul kE timnul fantelor a sosit. „Fiind însă linsig­ de inigialiBE, a­­ „mtenlEm ks atEta mai mare sete „inigiatiBa nsleril eseksliße ini sals­­„lEm k» ferinire nromisisnile mesa­­„yiölBÍ Domnesk. u Ministrul de finanțe întreabE din noS ho înțelege seligisnea m­in ksBintele „k’amteanta inigiatiBa göBernslsi“ mi sune a- i nololi, zine setea de fante, îi intennte lista de violente trimise în ksrs de dosi ani la Komisiunea-Tentrale N­ resnsatEnd anoî d. Ion Gikaradao­­gE kE Kamera n’a renevd­E a s’an Era kbHl nimine n’a akssat-o un­ kEnd d. Ion BrEn­ariu i-a demonstrat kE Komisiu­­nea n’a fikst In adeBEr ani de kEt o adeBEralE narafraso la disksrssl Tronsist, n’a fikst de kit a resnsnde la inpokarea, in anelal ne­ i-a feket Ministerial în disksrssl Tronalal zi­­kEnda­r „kE Timnul fantelor a sosit“ andí m’a aratat, kari sant anele fante la kare Ministerial kiEma A­­danarea a lua narle, d. General Flo­­reska, kredinnios sisteme­ ne a adontal din anal trebut a tine la fie­care kombatere ne i se fane, ka se na zinem­ tikolgire, N­e Adanarea nerde timnal ka asemene desbateri, kre­dinnios sistemei ne a adamat a­sas­­gine ka toate m­ananerile domniei­ sale sant simule, naturale, foarte ar­­gingi mi de mare nenesitate mi ka Kamera n’are de kat a le Bota fir’al konira­ zine; fidele In sfirmii sis­temei domniei-sale, d’a sanane tol, mi kiar desbateriie parlamentarie la neca ne namemte, d-lar ka am­ene­­sisne atat de eleninte mi minanatE, „asprimea militară“ a­sasginal m’a­­kam kE resnansai d. Bratiana nu-mi avea nini de kam lokal seă, kE n’a fost de kEt o nerdere de timn, m’a inBokat ne d. nremedinte ai Adanarii a sanane ne d. Bratiana la „aspri­mea militariE“ m’a nu-i mai hsa altE datE se ssnere ne d. generar mi ka- Baler a mai multe ordini, loan Flo­­reska. Se noate ka d. general se nreferă „asurimea militariE“ liberelor diskagiani mi se­ î nlakE mai bine ka Adanarea se ’nkizE printr’o „asurime militari“ diskagianile ne na-I kon- Bin dumnealal; dar ar trebui ka nel nagin se na le propoane mi se tra­teze ne InsE­ml kamerE ka sistema „asnm­mei militarie“ adikE a na-I snane nimik, a n’o m­opoka în sfir­mit, m­ekam a fErist în anei naragraf al Mesagialaî d-lal kare l’a sanskris îmineand ka neî largi kolegi ai dora­­niei­ sale. Se noate ka d. yenerar mi ka- Baler a mai rnallor ordini se aîbE drentate, kiar kEnd zine kE nentrs organisarea geril trebae se meryera tnnet, ear na kam nere d. BrEtiana; se noate se aîbE drentate kEnd nere nentru formarea armatei statarl ma­­jore, ofmiErl malgî, kipere malte mele orzErii mi kiar reb­rade englesemil m­i namnî nagine, foarte nagine, dar­ alanni nentra ne a mroBokat Adana­rea zikmda­ I kE „timnul fantelor a sosit? “ Se noate kE însămi d. Ilreme­­dinte al konsiliului se aibE dientate kEnd zine kE sant clestele m­olente de legi la Komisianea­ Tentrale mi kE daka Adanarea Ba Bota bayelele mi­nele 3, 4, n­olente de gendarmî, de silBikaltori mi alt nepa asemenea Ba fi d’ajans nentra anal anesta; dar atanul, EnkE odată, nentra ne a zis AdanErii kE ,,timnul fantelor a sosit“? Nu este ertat anal skriitor, nini khiar anal ziarist kare sirie în alergătura kondeielel, a nane an ka­ Bînt de m­isos, fErE an îngeles, ka atEt mal ka seamE na noate fi­er­­ tal anal kabinet, a nane înlr’an akt nolitik mi’naintea AdanErii Nagionale o frase, rn’o frase atEt de însernnah, kare se n’aibe nini o greutate, ba­­nkE nini an îngeles. D. Ilreme­­diatea de klarat kE Adan, n’are de ne se se anere, fiind kE prin anea­­rase n’a av8t de show a-I fane nici o îmnatare. DakE ministra de kiarE a­­neasta noi na mai natem avea nea mai mikE îndoiali. Iiapintele anal ministra sant nentra noi sakre, kiar kind n’ar fi în vigoare o ordinangE asanra Üresei. Dar lamea, kari a nitit diskarsal Tronalal, mi kare ns Ba niti nronesele serball, ne ar fi zis oare, daka Adanarea ar fi adon­­ lat amendamente! d-lal yenerar Tell mi n’ar fi resuans ministeriala! kE A- danarea este gata a intra In timnal fantelor, namal se bine-Boiaski mi­nisterial a-I deskide dramei fiind kE ea n’are inigiatiBa? N’ar fi bEnait oare kE ministerial a Boit se fakE fante m’Adsnarea n’a Boit de kEt se fakE Borbe, ksm o z'm de »jj Direptoriulu­i Jiariului Românulu și Redaptoriulu respungstoriu: C. A. Rosetti.— Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei Nr. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la administratoriul pariului Domnul C. D. Aricescu. Pas. Roman No. 13. Eleblizarea acestei liste am în­enst-o noi în No, de Simbiti hu som arma­o,

Next