Romănulŭ, februarie 1861 (Anul 5, nr. 32-59)
1861-02-14 / nr. 44-45
« u tot #»ksl de Biagi din nauisne. Daki krede kontraksl, kn oare ns intri ki denlin ne kalea libertisjii ? Ultirea kideril Gaetei a fost salstati in toati Italia ks id mai mare intisiasm, mi nismiinalitatea de la Milan a nsblikat o nokiamare in kare zne ki pierssi isnsisi Ba fi aszil la Roma mi la Venessia, mi sfermemle t'arii find ne Italian! a renoijsremînt si de snire ks strigarea . .,Trienski re#©!# Italiei.44 Si noftenski mi miniiinalitatile noastre si inéite ne * Roman!, ks okasiunea abeijerilor, a renoi jsri mint si de snire, mi sor ledea, ksin gSBern sl nostrs, karé a’« Beit nin’ aksm ni ií a ansnp ki adsmirile elektorale mi organisarea komitatelor elektorale ssnt libere. Ba niti si le arate ki ssnt reisimil de libertate ssnt karé ne aflim msnilinalitigile noastre nia§ boji niit kiar si rnitsre sligele, dar miri si s’amestiie ín ^stisni nolilite de snire «isi. Kamera de komeriis de la Roveredoiere, nentri deslegarea se stisneí »»Iste! (ka remedisl síire! finanjjiare a Asstrie!), desfiintarea konkordatsls! mi sekslarisareo sa£ amanetarea momtelor bisericennli; tol d'odati inßili ne gsperna ns se verde în mirate konsidera gisnl allt de msnigioese, a ns boí a sninleka *n flr de mr ín dose, kind e Borba d’a gisi sn mizlok d’a skina de krisa finanyiari se ameningi din *ie iß <18 ma! mait esistinjja slatslsí ; «daogi ki istoria înfijjimeazi des tsi© esemnle, ki Statsl a 8bbI reksrs la nimfe asemenea niizioaie , mi dossdemle ki nriri'iinisi nronrieliljeí ns se Batimi nrint’o »seine nea missn ín kontra nronrieliije! biseriie! La no! gsBernsl n’a Bőit mki a ínstitsi kamerüe de komerjí, oii daki noT ne am iiermite si’l adresim d’a drentsl liniele de mai — ki'Jî ele se riotrieesk foarte ks starea noastri,— ar ziie negremit ki aieasla ar fi sn alak. O asemenea mestekare ín trebile Statslsí, ín seksralisarea 8Be~ rilor8 monastiremtí, GsBernsl^ n’o noate nermite Rominilor. El refszi d’a respEnde kiar denstaliilor kind îl intreabi în kamenism sti gestiunea momielor monastirilor, zise închinate, dar ni intim iei n»îm de iiine aiela-m! limbapiS mi stninilor de la Stambsl, kind îl inter neli în aceasti graBi iistisne ? C. A. Rosettî. Neanole, 18 Fufraam». S'a afisat o korebi b care a intrat în anele de la Taranto, înkirkaU ks arme mi soldagî barbonianî. Ilemta, 18 Fevrsaris, în konferinjja fsstigiarii ds astizî s’a adoptat legea ns*---------Ejgag!!r.-----_m---ubilij------am _1—!LBTsrin, 18 Fevrsaris. La descrnerea narlamantilor, regele a zis: „Italia mal desi Termis liberau mi kniU, se’nkrede în înnielea iÎBnea d-voastri.. Este deciderea d-voastnaksma lakra la organisarea Stalslör. Regi Introdz^e «le mai mar! liberUjji astmiioase, vejjl vegia nekontenit a sîmzi snisnea. Onînisnea hribliki ne este favorabile: îmniratil Franțesilor, asiksiinds-n» binefa'ierile ne’nterveniriî, a sokotit dekssimiji a rekiima ne ambasadoristică. Anest eveniment a fost visat de noi k’o vist nirere de reS, dar fer’a astea mikmiora reksnomtinga noastri. Franija mi Italia as închinat la Marenta mi la Solferino o aliangi, care va fi eternimi nedisoribile. Englitera, nea mai vechii natrii a librarUgii, a reksnoskst drent il nostri d’a disasne ne înmine de roi; ne vom adsne toi d’aima aminte de razim si ne ne a dat, prin banele sale servngie. — Kind de sutrî sn nicimine ilistri s assit ne tronul Ilissiei, am trimis la dînsil ne ambasadorisi meă sine a î arsta simnatia noastri veriti* persoana sa mi nonics nagisnea germani>. — D-voasti”& nit vegi nj?:ta a komuleta armarea. In konmttinga nsterilor sale, regatul italieeanstea da asksltase konsilielor înjieleniiBnni, Bierssi mek s’an,dikat la timn ks b'prictuit; dar este tot atbt de ingelent a austenta timnul nicitmic» ktt este d’a listeza kind Bine anei limn. Devotat Italiei, am riskat nentri dînsa vrajja in coroana mea, dar nimini n’a re <rent si a nsne în jok es istinga lui soarlea «neî nagism. — Luarea unei forterene usterliie a koronat într’un kin demn fantele eroine ale armiei lui ale marinei. Armatele, melism un volsnterian dobîndit o glorii, care a inspirat gereî o bijilimi încredere în sine. Im nlane a esiirime mtlisls! narlament italian lisksmane sirring nentri aneasta ka rege mi ka soldat.“ lenorariKl Cialdini s’amteanti, la Torino; nonorajjisnea mi narlamentsl ii megiresk demonstrirî «demne; s’a filist ossnskiingisne sire a-1 oferi o ksasni megioasi dalasre mi frunze de stejar. ROMANULUI FEBRUARIU. ma nrese! din ansi 1848 ks tribsnale de jsragî, în mednnga renresintanjjilor pramislil s’»* ales vi«kinitanis mi lokoteninjjif pramislstui s’a votate adre»i kure monark atingitoarii de starea de asediu a pramislil zime mi resnsnssi la lirkslaria de la Barascîn. — La Ligovi a fost urc,»*, si—io gendarmerU generalist de Honysch, Asboîb, mi a fost shortat la Tememvar. Konsilisl msriminale de la Milan« a luat în unanimitate demsisnca d'ansmine domn« Vincke, denstalsi ItaliereT nrssiane, care a vorbit în favoarea indenendinigel Italiei, de 'loggian onorifik »1 pramislil. A’isasta n’o sasnem kasa, kombatem a<iea insenanaU gremeah, nobliki,ie »m komis mi komitem neîncetat d’a nu rekomnensa în nici un mod no a reî ne as sssginst naționalitatea noastră; nenlra kî> kiar daki M»nrminalitatea ar fi astst oferi o asemenea în srijinire presnsia din aninloril nomtrii, asta n’ar mai fi p rekomnensi ni o condamnare, ki-l l-ar esasne la rigorile d-ls. Ministra de interne, *a§ k» alte kseinte din starea de om liber l-ar aduse în stare de «n Iskri a kir«resistingi atírni, de b«na nlviere a d. Ministri. JIRNiX MiniöL DE NAȚIONALITATE. Ikrîniinisl de nagionalitate lista esuresiunea rar despoltarea silimui mînisl si liberlimii Imiskst în let onisl; din libertatea individuale se narate libertatea kolekhpi, kare nu este alt nimik de kit aslonomia solieligii formați în stat. Ilrekism libertatea sasi indipid ns poate fi miriimili de kil prin egalea libertate a leior-lalgi indivizi, ie alki* Isesk o soiietate, asemenea rai libertatea koleklißi a nagisnilor ns noate ii mirqinili de kit nrin alea libertate a lelor-laite nauisni. Ori ie ssiseranitale îrai traye oriyinen sa de Ia iionor, kare iede o narte a astorilijjiî sale, a dreiilslsl ses ss- Beran, snsi sas mai inșilor oameni; aieasli ledere este lob d’asna kondijjionale rai ns noate fi alt-fel nrin nalsra sa , de rai kite odăii kondiliisnile ns ssnt esnrese nrin akle astentiie, nrin doksmenle skrise , ii ssnt îngelese ne tikste. Honor»! ns noale abdika drenlsi ses ssßeran, kare este drenlsi fundamentale al soiielitjii, sn drent inalienabile. Kontrakts!, nrin kare nonorsl iede, ns drenlsi, ii esenijjisl ssBeranili- HÜ sale, snsia sas mai msllora, se nsmerate konslitsuisnea slatsls); a~ iest kontrakt noate fi kilkat de sna sas de lea-hlli din niruile kontraklang!, nrin abss de libertate sail neaia asta. I« zisa în kare bouí le a bilki alb, foarfetile rele mari ale mamei Iemetse Bortiia tot nirs! aiesta. iMomentul se antonia în adepți în kare isnea nensionarii era si rea Beatimîntul de noptie, iai ea rurea ki 1 amteanli fin teami, firi nebîiuite. Karakleriul sis era tot boros ; okiî sil bî«î mi rizitori ns arila ni-ii lakrime sekrete niil insomnie de suferinge, mi înkrititoaria sa fajii konserva o seninitate nealterabile. In adevir, ea ns manifesta insimnajiiintea ardoare a sa si suflet se merite înaintea legitirelor sele mistite. Mama Magdalina afirma ki apea Bokayisnea nasipi: în oninisnea demnei ssnerioaice aceasta era cea mai lesni. Ea jadeki ki ni se kssenia a întirzia timnul în care se vor închide nentri tot de sna dsni aieasli oaie albi sraiele stas Isisi, rai zisa fi fiusati neotri leremonii. Datina era ka înainte d’a lsa Bilei, noslslantea si se nrenare la aiest akt solemn nrin kite-Ba zile de sîngsritate mi de medita^isne. Era nentrs aiest skon în kasi o kamen isolati a kirif mobilare era ks totsl konformi ks meseretatea (fúrnia) monastik^, Ilatsl firi nin aless denstere, în susi rai’n lellalt kas se întîmpii sn konflik! între kontraktanti, între nonorsl ssseran rai’ntre astoritatea konsulsiti, kare în fine rensne Iskisrile în starea lor de mai’nainte, maisnea F8- Bendiki drenisi se inalienabile rai skimbi forma gspernsisî. Reea ie o najjisne Boerale nentrs sine, ns noate refssa lelor-lalte najjisni , ns noate tigidsi ior sn drenl ie-1 nretinde nentrs sine. Nemsrilorisi kmbreji «1 nonorsisi, celebril Béranger a limtat de msit: „Peuples formez tine sainte alliance El donnez vous la main.11 (N onoare, fonnaut o sinii an— anjii rai dagiBi mina.) ITriminist de naiiionalitate nsoste dar o sfonii , o kimeri , este sn je nosilîb, kare asksnde în sine sn siminlimînt ssblime : amoarea natriei. ilriolislaiesla este atil de Bekiski, este sotietatea rai iíbiüsajjisnea, este sonjintea tstilor fantelor nobili, tstile fantelor eroice, tstilor deBolamentelor ssblimi; el ns alaki nil o monrietale , riiil o apsgii shiim, ns nretinde a se îinii,vie nrin forgi, nsiere desnirairea, desmembrarea nonoarelor, din kontra lași fii kirsia leea ie - a dat Dumnezeu. Denarle d’a tigidsi drentsrile rai iibertati a celorlalte narjisni, Boerale din kontra ka toate noarele si se biksre d’a ndripi d’aiele drentsir, iere ka alea libertate, ori unde se afli ssbjsgali uli omresi, sirenaski, sire’npieze, kal iiriniinisi naijionalilimiî se konfirrai doktrinei kreratine, kare se esnrirae arin ksBintele ssblimî rai atit de simnli: ,,Reea se pie ns jii maie aitsia ns faie.“ Ilrîniinisi naaionaliliui are, în Iri ade Bir, o neksBiiijji, o incomoditate pentru domnitorii kari decsk astoritatea lor de la Bovngarsi Dimnezek, kari se kred kiimaui a domni min drentsi divin, în nsterea moralenirii; este kite odăii, adesea kiar, oiiss drentsisi istorik. Dar sine noate si suine eternitatea drentsisi istorik? Eternitatea snsi drent filist nentrs o enoki de mslt treksti, ssnt ninte îmineijisrrî ie a8 însetat de milt d’a mai esiste? Drentsi istorik ns poate avea o valoare nendele era irs înaintea snsi skasa de naierai snsi rigitoris; fereastra sea strîîmii care se deschidea într’o ksrto interioarii resnmctta o Ismini triști n?suna nireüilor de tot gol rai alb yk« a..r. Aleasti melankoliki loksinyi se kiima solitsdinea, rai religioasese d’o nictate ferbinte soliiîta sne ori nermisiunea d’a se’nicide akolo nentri kite-Ba zile, din spirit de mortifikare rai de nenntirii. D-raioara de Charaeroynirea lor in aielearai disnosi pisninirea tot noioasi, linîratiti, nenisitourii; ki toate astea in ajunsl zilei în care era si intre in retragere, aflindi-se singsrnks lenepiepa sn moment dsin rignisnea de seari, ii zise rinede rai k’o BOie alterați: — A! sksmna mea sori, ns intik se se netreie în mine . .. ssflet«! mek este anisat de tristetii... am ne rate raimkiri de dese nerare, kind kiyet ki neste ont zile o si teak Bilsl. Oie miltara Bren si fis o nistreaka si sbor neste arat! msrl! — 01 konila mea, io snsîî strigi sora IenepieBa îmmirmskit! ie, al Boi si erai din monastire! —* Es gț mesk nimaikite iazile de kit nentri enoka In kare s’am,sk«!, trekînd anea enoki, înneteazi un raaiunea sa d’a fi. Iko * gressl este legea nestrimötali, e« term. a omenirii, este skonsl it I nropidinjjale; institsyisnile foarte nenesarie la tiranil lor, înneteazi d’a mai fi astfel, dani ne starea soziale s’a schimbat dsne ne irogresele nemelöe ak rusket alte ideie. Ikrogresil imnene soleligii îndatorirea d’ausi nerfeksiiona institsyisnile. Agitagiönea aUsale a Eöronel, karé oköni toate sniritele, karé mirnki toate natjisnile, e^le l«nla nea mare între minnimöl nagionaíitijjilor și al drentelör istorik, al uretinssist drent dipin, inBensal de desnojjí sare a a asksndo sant nrestigiöl snor Bekie doksmense, snor ínBoiele arbitrarie, slibinisnea melensisnilor lor. Se’ngelege ki ssperanii, kari noarti koroana lor numai ïnasterea anestei dreut, ns not reksnoamte legalitatea > önst minninik alit de onss interesa tsí lor, aatoritijjií lor ssnreme, kin! anea reksnoauitere ar fi enÍBalinle kö abdikarea. SaBeranií ínsi, kari noarti koroana lor nrin Boinga nonorslöl, ka konsimnuimínlöl lor, kari domnesk ín snire ks dínsöl, ak ön interes kon tránk ; ei ns-iul not askönde ki tronörile lor nö sant mki siatorik în temeiate, ne kit timn mai noate meBa le nrinniniöl drentölöl dißin, anei nres tiyik karé ínkongiari aötoritatea narnterií. Nö noate fi índoiali desnre karé din kombatanjjl Ba emi triömfilor din lönti; Bedem d’aköm ki narlisanil drentölöl dißin nerd din ne ín ne mai mait tirímsl, Bedem ki ssBeranií nel mai asolöfil ak ínjjeles ki nö not a- Bea alti nöfere de kit nrin nonoa rele lor, mi d’aneea le fák konne siení. Întrebarea este: daki anele konnesiani sant ín conformitate kö y dorinrjele nonoarelor, daki sant fi köte ín timnal nriinnios, daki nonoarele n’ak nerdöt inki ínkrederea ín SoBeraniilor mins Bid în anele komensni de kit o nenesilate, o nedere siliți, ne o Bor repoka Indali dsni ne Ba fi ínnetat neriklsl kare-I ameriinjji. lírinniniöl de najjionalilale este Jit de legitim, alil de sakrs, ínkit nimeni ns ksteazi a-1 ligidsi, a-I ataka ín fajji; adBersarii anestsl nrinnetrekst koníliria ín eekíe ka stele. A- ati ka sí, din karé s’a fikst o monasfire, a trebsit si fii oare kind a familie! Montmorency, kis! urelstinderii se Rede skstonele ior, ini nieste imsyiní renresinti familia mare!»! fcoiietabile. UeiHa troi «rsaki okít neste un rol de figure amezafe ne nireiji, mi kisti a deskirka tristrele lor sânt nsiberea sekalarii de care era inBilite; anof, repenind ia ideia kare o simrindea mai mult, zisa antind o imagine de femeii al kiril okî negri mi »ne albe se vedea singure ne ninsi: — Krezi, skimna mea son, k’a*108811 frsmpasi d*m a dat ail balsrl? — Negremiî, resnense IeneßieBa, trebie si fii dansat la branle mi la para no ksm era moda aksm o ssti de an!rai mai bine. — A! strigi Ueila rîzînd, daki recerandele noastre mame ar mti asta arseni s’arsine am sinti (aiasini) ail. Kamnana sim în a«iel moment sfîrmusi referengismt. — less-Maria, abia de ksrînd! crm% ^eiils; mama llernetsi a dat prolotilsî în«iî«, »«nt tikrn. A?deî ireb»? si iKim zisa bßnx de la aiensli fr»iaonsî sotietate. Glomieaya sati flikti la ateste k»ninte o mare reperanyi tsblonsrilor mi emi j8ki>nd armați de sora renepirpa. Timnsi treten k» toate astea în mijlokul astor datorie mi astor rekrengisni monotone; natrs an Ireksa, griî, «informi, firi interes, firi ssBenirî. Sora Benepiepa simnijise trekînd mnede toate orele lor, misiunea k’aiensti nerodi a esistimel sele era ka o sîngsa ori d’o lsunjime neterminsti. Angela mi Feliie era tot kosiii; dar ‘letila era anioane de 16 ani; adolestiintea devenise o fati frumoasi, floriti tui strilsi inte ka sn bobok de roși. ileliya sa ksrati avea o relsike inkomiiarabile, mi nirsi sus blond d’asrit era cel mai frumos nir din lume. La fii kare mimkare do kau iepa mai bisi kosigele iei iele minunate se desnoda lui kidea nîni ne kilkiiele sele. Atsnii înloiuit0oria pensionarielor lendika ssnt Bilsi si» de gaz negri rai mistra ks blindegi ne nebsnatika fali, kare-i resnindea rîzind: — Iearti-mi, skimna mea mami, neste n«in n’o si te me! dar de este« afan d’ami, krez k’aui da bakaroa nnnujiga Bieget mele. — Uli ie o si te fail, D-zesl n f ! în asti isme de kare n’ai niil oidui, «nde ns ksnouUi ne nimine? — lie mî n 'Si? resnsnse ks amindere Veila; mi se nare amia de fri- A moasi d’asil! — Anoî adasse nlxngîm : — Dar n’o si es din monastire, n’o si trek niil o dați afari din poarta aicstei kase, niii o dali, niil bisi, niil moartil... In acest moment religioasele intrări în dormitorii, sora Iene BieBa n’aBS dokit timnu l si strîngi mina Uenlei, rai si-î mal ziki. — Konila mea, rame negrerait n%rinlele Boinet o si bűi si te n«ii si-aî înien! eseriiyiele sniritsalî; trebse si-I deklari ks sinieritate sitsarea ssfletBlsi d-tele. Ns te teme de lok, el este sn om smt, nlin de Ismini rai de miserikordii, o Sb te askslte ks indslyißgi, o si te konsole!... (Urmarea de mine.) 4 — —nspaaam'