Romănulŭ, februarie 1861 (Anul 5, nr. 32-59)

1861-02-25 / nr. 56

182 ROMANULU!«• g atartie. MONASTIRILE j din learu Romanescu iv. (A pedea Nr. 41, 49 mi 50). Am multe dokumente asteniiie, sure a dovediri, kiar kilagxrii greii mii odali n’as astezat si se dea de mronrietarî al averilor astor Monastiri ínkinate, na bors însisi. ostenesk area mall ne litilorii aiestsi arlikls ks ekle nronrie a figara ka niese js slifikaliBe la sfîriuitul anal Sprayis întins în aleasă materii importante. Mai menționez dar numai trei din aieste dokumente; dose iele mai vekie ie am ns(«t gisi sen!: aktöl eksmenik al konsilislsi risiritian nrin karé konstali ki sna este biserika risiriislsi; ki ns se kade a se ínkina sn tcmuls allsi temnls, mi inti,re int e kite ziie Maleis ín xrisoBsl ses; mi xrisoBsl Isi Ilurienis natriarxsl eksmenik, kontimnoran al Isi Maiéit Bâsarab», nrin koré reksnoauiie, ks tot sinodsl ses, jsstiyia ielor slinslale nrin xrisoBsl Isi MaleiS ie am litat mai sss, ks aieste ks- B;ne: „înalțimea sea (Mateis) a bi,,neBoit ka toate aieste Monastiri (întinate) si fii inalienabili, ka niii „prinții scsesorii síi, niii Mitronofiii, niii Eniskonii ori niii snalt „stmínitor dsm lininstí, boiirmijs „dekitor al nonorslsí sí n’aibi fa tuitatea si le mai ssusii mil si „Indrisnevski si le instriinezo mi „si se inline ka metoxski la mine ,,de oameni strivni greii sas ailor „kitor Basmini afan din gean. ,,si si remisi administrate mi tinste „în Beii neklintite notriBit disnosi„Visnilor testamentarilor ctitorilor” ,,!or. Egsmenií dsni limnsrí ai a,,lestor MonastirJ Íi-Bor ín naie mi „ne skand afișați de kitre slriint, „Bor fi alemi dsni nirerea mrinți„lor, nrin Bolsl adiki mi adsnirile ,,kilsgirib'r mil.u nSni Biti blistemele iele mai teribili mi anatema sinodslsí kontra lelor le Bor kilka aieste disnosițisni. Aieste dose akté din Anriie 1641, ssnt ssnsemnate de ílatriarksl eksmenik al Konstan tinoriolií, de ílatriarksl L rssalimslsí mi de nőse-sure-zeie Mitronolîți. Al íreile din aieste akté este aiela nrin karé Egsmenií greii din țeari se roagi Isi Grigore-Bodi-Gika, dsm, rcBolsyisnea isi Tsdor, sí se milosliBesski a le lisa icbu din Benitsrile astor Monastbí snre a aBea ks ks ie sí íntoarír ne la loksrile lor; kni ssnt siliți sí okoleaski nrin mslle țere: nrin A.’;stria mi nrin Rssia, nekslezmd sí ficaki d’a drentsl nrin Tsriia. Ali trebse sx fák o deslsmire. Sunt Domniele Grecilor, se formasem dose narlite antagoniste între Iaiții din țeari: boiirií nimíntiani mi boiiri greci; mi dose nartile între eklesiastiií; klersi nimíntian mi kié ről grek. Ks toate afsrisaniele ie Bizsrim, kilsgirii mi mirianil kiar greii oksnas toate igsmeniile mona stirilor înkinate, mi la cele mai însemnate biserite, kari ansaS sn Benit oarekare, se introdusese ks litsryia greieaski mi nreoți mi kxnlreți greii. Klersl nimíntian ka mi boiirií nimíntianí trebsea sí ’ndrsye grelemte ka sí se noali anira de inssllele mi ínoektißele greiilor; mi ksrlea romini mi biserika romini nroskrisesen limba natriei. IIIkoala domneaski era nsmai mkoali greieaski. Niií Bodx niii Dsmnezes ns mai îr.țeleyeas rominemte. ReBolsțisnea Isi Tsdor a fost soiiale mi nolitiki lot d’o dali; Boia smisrarea țeranslsi mi liberarea jje reî din giavele grecilor. Boiirii nimíntiani mi klersi nimíntean mofitari de narlea noliüki a aiestei reBolsjjisni mi de disnosițisnile Dorții, kontra greiilor ín reßolti, ka sí se skane de boiirií mi de kilsgirii greii mi si mai anese o tonni ne ijerun snre índenlinirea testamentslsi eros lor martir se le dase o nalrii nerd«tiki desiBíimire. Grigore Gika, susi din nalti bo iiri nimíntianí kiiraaüt din Bramioo la Konstanlinonole, nriimi Domnia jjerel din mina Bizirslsi mi se întoarse a lot nsterik ín jjeari. A soliiilat ínssuil sas i s’a imnss de kitre Tsrií, ns mtim; ks drenl ksBínt însi din iei d’inlîis an al Domniei sale nsse ne goani ne greni mikliens si bați greismil în toate mibiile. Ni mai areî bouri greii se mai seferin ín aeari kari se ridea d’a drentsl ks neßasta sa greaki, ks familia sa, sas ks Bér o familii de boii r nimíntian nstinte. Goni ne greii din mkoali mi din biseriki. llsse Milronolit, Eniskoni mi Igsmeni Rominî ne la Monaslirî, mi fbks zaiit toate Benitsrile Monastirilor ínkinate, ka si nliteaski ks aieste Benitsri datoriele yerei lisate de íusilante mi de inBusisnea tsrieaski. Atsnii igsmenii greii iersri ka mill ajstorisl de karé Borbiis, mi norniri iei mai aijerí ín Rssia. Benitsrile toate ale ostilor monastirilor Inkinate din Balaia nsmai, kari astizi trek neste 20,000,000 lei atsini se sikas numai la 605,000 lei; killinkins penise regulamen tsi ka sí ridiie datoriele klikamislsi kitre nronriclar de la 18 lei klaka, 3 nlsgs mi 3 kars de lemne, la ssma de 120 lei termin de mizlok, afan de iele alle ksnoskste foarte bine snre a mai fi nevoii si le mentionim. ns Benise miri Di Bansobmtesk de la 1851 ka si tra dski ne klikam în kiriam mi iele 12 zile de klaki din dato riei erei i nrde în 22 de zile de msnki siiniki la nrourietar. La aieste imense benefnisrî sli~ klin okii kiligiriior dsni nirte tesasre se nerdeaS firi întoarcere, mi mrolektoaria biseriiei ortodosse se freka ne frunte, mi, în kontra ielor stinslate de sinodul ortodos kare ns nermile a se închina sn temnis altsi temnls, kiírni ne kilsgirii greii din toate rurijile ssnt nsfinteni egidii în kontra biseriiei romane, în kontra Stalilsî Romín, în kontra nazismi ne kare-mi arogase drentes d’a o moteoe. Kiligirii greii îniensri si se întoarki în neam amestekaii în bagajerile inpasismii. Ile la 1830 se Bisttas Monastirile noastre oficiali de kitre striini, mioui ss ballernii mi natriouii de neatsnii îmi nsneas tot zei«I íin— nresni ks kilsgirii greii ín serßi- UisI slriinslsi. N’am nstsl sí mai gisesk astizí, ks toate oslenelele ie mi s’a nermis de kitre minimtrií A. Golesks mi K. Rosetti a nsne ín aieasti Iskrare, de kit nsmai nalrs xrisoaBe de dedikaüisne. önde mai ssnt aiele mansskrise Bolsminoaso ne nergamenle mi mslßimea xrisoaßelor nline de imayinilc kramsrilor mi ale ktitorilor, asrile mi aryintate ks s yijisrüe de nlsmb mi de lean în koBiyele de ne kari s’ar fi nstst anlika alitea Iskrsrl! Snde mal ssnt alele kanele-d’onere ale Srikarilor lelebri nentrs nana mi ne nelsl lor! Alele nendele aeriane de filaliS yesste într’sn singsr firdcmita se de fetele din kasi ale Doamnelor, se refletas ne dînsele imaginea Berginiî lskrati ks nir din kan, ks asi mi argint de aksl nerdst al kokoanelor (doamnelor) al kokoniyelor (nsrorilor Domnslsi) mi ai jsameselor m’al jsnmennyelor (doamnelor mi domnimioarelor) celor mai de frunte bouri ? Unde mai sunt aiele noale de icoane grele, aiele nerdele de sinie de stofe se nsmai esist, aiele bedelnine, aiele enitafe, la kari Iskra ani întregi tot ginoksi sneî ksryi, aiele krsii sinale în lemn a giorno ks o fineyi de nekrezst, aiele odoare gri se mi Base istorile ksinskrinyisnt? Li Rads-Bodi, dirsise Rads de la Afsmayi o kidelmiji ks 16 tsinsleyc ne kari se skria: „fi„ks tama 1e as 11 kidelmui „ks 16 tsinsri sine nomeni„rea a 16 kinilani ie am ne r„dist în resbeks Tsiiiî.“ Inskrinjjisnea ne-a rimas skinali de sn ksBios minute din aieasli monastire, dar kidelniya nu mai este. Sn sinet mare Domnesk nlin ks kyryl Bebié, adis aii din kasa Isi Konstantin Brînko Bansl mi beksi în kalagrafia iea Bekii, s’a gisil de kitre woligii, rekLmat de mine, la o amiki a fostslsi egsmen, nlin însi ks borfe în loc de kirgi. Asemenea odoare mi aBert istoriie au fost în toate mănăstirile închinate. De la biserika Stelea din TîrgoBimte s’a ridicat 12 manuskrise mari în folionenergament de kitre egsmensi smtsl si George iei »öS; Unde ssnt, ie era skris într’însele? Toate hrisoavele ctitorilor ssnt nline de blisteme mi anateme assura aielora ie Bor nsne mina sakrilegii ne Bersnsi din aieste odoare, ai fokma î mstrarea aieslor odiare klitoriie miî Bedem ki a fost kassa mrimin#nie a înkiririlor acestor monastiri; înde mai sint assizî aieste komoare dsin kari s’ar fi skris istoria nolitiki, istoria aryi- Ior mi a indsslriei nayionale?— Si lisim lamentarea nentrs iele nerdsto mi si skinim rimimiaa. Inbim în aktsalitate mi si mî sii nermis d’uii înainte a da în în ,4 treg toate altele se mi se Ba turca ki sunt neanirat în mosesii naționale, nentis nedrentatea lea mare se ne-au fiksi fuilsitorii Regslamentslsi. Nimtis ksin, nentrs ie, mi ksimati de sine a fost alta Bestitienitronii a monastirilor ínkinate se figureazi în gean de o dalias regslamentst. Mine a nimit-o mi line a reksnoskst-o; line a fost în dreut si o nsmeaski, mi line a fost în drent s’o reksnoaski? Niiî într’sn xrisoB klitoriiesk ns se Borbemte d’o asemenea enitronii, mi niii o daltaieste monastirî ínkinate, fii karo la kste o monastire în parte din muntele Atossas din alti narte, n’as fost ínkinate tmnresni komsnitiljii monastirilor greiemtî, ka si aibi ksB Întaiele monastiri si se sneaski în komsne snre a se amesy teka în mresni la trebile tatilor monastirilor ínkinate. Aiestea s’ag înkinat dsni limnsni kite sna sna la o singura manastire din aiele loksii, ks kondiyisni esnrese ka mila, ie se Ba trimite sas omayinea din nrisoasele kslirsi sini nimíntian Romm, kstirsi sínt Grek, si fii nsmai nen trs limíia mi fiklia aielsi smt ín narte, ear ns sí se ímnarjji la loyi singii greii din kstare minte întreg, sau din kstare yean. Fii kire o mayine Bedem ki este kondiyionale mi sent obligajjisni reinnroie între iei ie di mi iei ie nriimemte, mi ni se notripemte kstare obigayisne între kstare mi kstare monaslire, ks tele alte. Ksm dar s’a nstst faié o komsnitate, ssnt tilslsl de komsnitale a smtelor loksri kare se onndseaski o enitronii snre Isarea ín totale a tstslor monaslirilor ^ rominemtí, kari a8 bine boíI dsni timnsrí si dea kite o miki omayino la kite sna din aiele monastirî? A lesl komsnism al sinyilor greii n’a fost nici odali nreBizst de ctitorii mi dmsticiii monastirilor noastre. Eiitronia aceasta însi a venit in yeara Rommeaski, s’a adresat d’a drentsl kitre nleninstintele yené nr Kisilef, leyisitorisl Rommilor, mi aiesta s’a adresat la obmleaska adsnare a boiirilor, kare adsnare ímbnkimint nrindea de minsne statsra de reyinl, fYsmssen,a ssBerani a Feli'íil; ea înțelese, mi, ridikind kansl k’o mimkaie de orgolis mi de bsksris nesnssi, zisa d-nei de Favras, karé intra: — Eakl-mi nrenaratl, sí meryem!.. — T>nki sn moment, zise Anțiela, trebse si’nBoilinilin ks flori a- Sti narsrs yena kara ssrnbri. — Ilii ks minele sele, arnabilea. lati nsse la korsayisl Feliiií sn miuskiö de rose mi de iasomii de Snania asemenea ks a’iela ne kare-1 nsrta ea ne rokia sa de damask alb. Kind Feli se nirs In saione, kondosi do d nn do Favras, o msrmsrr de admirare sendiki din toate nargile; daruratorii se omriri, jskilurii de kirgi te sitari In momente fék tolio ea modsiea fs snipersale. Era In alcasti trisnfinte frimiseix iepo sinrinzitor un gtranis; adssea aminte femeieie din timnurile trekete, eroinele Ibi Ariosto, frumoasele Florentine din Dekimerone. Ast nir negru, aiele sminiene drente, aiel old al khror azsr nalid mi Isminos Isiin shiit Isngele sele nleone, aiea kistitsri kind reia kasn fer, kind tristi mi ar Ziteariij mai «desen »spiioariij toate aide singslaritigi, toto aiele kontraste fxiea din aiea fali o kreat»a stranii un nhksti no kare n’o astea linesa mini fin lsmesitate, fin interes, fin rmorjisne. Ea Ingoliso aiest mim trisni, mi f» imblitati de dinssli so nir» ki l»a în acest moment loksi sxs lel adcBirat, mi ki frsmsseija sa o fiica reținui îo asti Isme karé o ’ukongista k» omaginile mi admin,rle sele. Ku toate astea jobitorii îmi rolsasen kirgile, dannxtorii termina graBx menset, lu moment întrorsat, mi doamnele înaintate în etate srma konBersajisnea sa împreui»r»l unei mese de jok. Felite fikis mai intîis okolii salonelai, kondisi de d-na de Favras. Dam se sabti no d-na do Manicamp, bitrina d-nionri pi fins, mi strigi: — N» mi mai mir, d-ri, de ie mi s’u sa»s; furnsseua d-tele este »n tesasi rar karo trebse asksns ssnt nedeansi de tele mai mari nefericiri; ori no snde te pei nuita, bo faio infideli, nelouii mi neferin’ijî! — Dsmio debili ast komaliment, sirsti ne Felite ne frânte, mi, întorcînd«se sure dna ie se afla ahisreak» dînsa, îi zise ki acea limitate: — Mi-a adus aminte de d-ra de Fontanges, sieeami statsri, aielami mers Melami air de zeisi dar fisiono mia este foarte diferiți. Eietn Fontanges aoea nrißirea stsnidi mi Uniri, aicasta are nciuto marí oki Ismiiioml k’o csiirosisno selbatiki. Mai bino-mi nlaie frsmoasa Anyeli ks figxra sa d»lie, k» neliya sea delikati ka o frsnzi de rosi mi ks niral sis do Magdalini. Fdiio so întoriea la lok»l ses, kind okii sei îatiinninari nontrs a dósa oan okii siisi om, kare de la intrarea sea în saione, sta la o nnrte fin si nari ki iea narte la netreierile seratei. Era jsne, aBea sn aer mirey, mi, demi trissrele sdo ns asea niinik întrînsele însemnat de frsmos, el aeea kistitsre, ssrissri, miuikirl din kan ainia de sniritsaü mi nobili, tnkit figsra sea bitea la oki de la mima nedrre; Feliie ksyeti índati ki trebse si semene ks dsiele de Nemours, lînirsl amante al d-nei de Oléves, mi simuyi o emoyisno sekreti kind d na de Favras kiimiud ne neksnoskxt ks ycstsl, zise k’sn aer joksros nresintmds-i I: — Frsmoasa mea, eaki d. markis do Gondole karo msria de dorinua d’a le nedea, mi, kare do kind ai intrat nare arnia de netrifikat d’admirure, îtakit n’a nstst faie sn nas ka si eiii si te salste. Esiste între dose nersosne kari aszit milt vorbind una de alta firi si so fii Rizst mil o dali un fel de interes rtiimok care se niefuie sudor în— tr’sn simnisimint mai Big mi mai nemklos; mima kistitsri se arsnki Felite assuna dlsi de Gandulo nsis kistitsra in diferinte mi ksmoasi se meimbla assura frimoasei sonietigi se înmiea salonele, mi markissl, din nuntef, ns sssgins fin tsibsrare ast dsko fsljer. Danuitorii se nresinta ks grimada ba si ineite nefelite, mi, ka si skane de stirsirea lor, trebsi si le doklare ki ns ksnomtea dan Ijsl; dsni roodsi ks kare se esnicki, d. de Gandale nsts myck yo ki ea era foarte înaintat, ki a gisit niesturetest sine a ns rsne konvorbirea lor kare ki toate astea se nirginia în banali ligile ssitato. Toati seara vorbiri astfel. Lina se ridikase, mi alba sa Ismini însinea a se slrinedea prin frunziun srile gridinet, a kxrii lur snektiBi snekaliî i krensskilsi sneî noriyl semne do Bor>, se Bedea prin ferestrele deschise. Feliie se anleki sune fereastri lingi kare uredea, mi, antmd ks deydsi msrl iei simbri se separa fele dose osnele, zise sssnnnind markissist. — Eaki în risoaria mea, neste un moment, Ba trebui si reintra întrînsa... j — A! <irx, resksnse el ks fok, ki^yot inat bii.o a eminentis tot de snn. — 0, da! ksyd! msrmsin ea !,> esmesisne korrentretb. 0 fali kreskstin Ismo n’ar fi ginst arma lingi dînsa In tinin d’o seraix A Intrengi ne omsl ne kare-1 dislingea; dar Fa.kio s’abandona mrea ks naiBrtuta la dslreaya primelor sele emojism suro arsne acest fel de convorbire între natrioki. Kind treksii în sala de minkare nentri lini, lisi ear ne d. do Gandale a-i oferi mina, mi-1 iripiti ka kistitsri nuiedea la masi lingi dînsa. D-na de Farras nirea neliniutitita, un sors sa askundea abia tristeya sea de moarte. D-na de Manicamp oferea ne Felite k’o mirare amestekati ka teamx. — Analigianea astei infante a modis milt eftkt ant, zise ea la srekia aneia din umilele sele întinse. Bezi markissi na se mai denintenzi de dînsa;..... n’ar srma lineea allfii în bas de o nastane deklurati.... Asta mi contrarieazi; aveam alte moiekte nentra nenota-meS. (închinarea no mine.)