Romănulŭ, februarie 1861 (Anul 5, nr. 32-59)

1861-02-23 / nr. 54

V J 0 5 I Voiesce și vei púié. Va eși tu taie clirile afară de Lunia și adoua­ zi după Serbatchia. Abonarea pe un an..............................128 leî Șease lună............................................... fii — l­u­i lunî................................................ 32 — Pe lună......................................................l­ — Un esem­plar......................................... 24 par. însciințările linia................................... 1 leu. Mr. 54 Ann­ Vs 23 Febriaris 1861. CIRISIÜ POLITICO: COIMIAR­. N­TSBABID. (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Directoriulu pariului Românului și Redaptoriulu respinjotoriu: C. A. Rosetti.— Tipografia C. A. Rosetti. (Caimata) calea Fortunei Nr. 15. Pentru abonare și reclamar­i se vor adresa la administratoriul­­ Jianului Domnul C. D. Aricescu. Pas. Roman No. 13. Lumined­ă-te și vei fl. Arion... .. se face în București, la Admins­­trațiunea Romanului, și la librăria C. A. Rosetti calea Mogoșidia Nr. 18. In județe la domnii Administratori și la co­­respondenții noștriî, sau d’a dreptul prin poștă trimițând și banii. Tot asemenea și in Iași. DENELUIE TELEGRAFICE. (Șerpiftu­l nartikolar al RoiduibIsî) Biena, 5 Marte. Nișele telegrafice din limitele Slolonieî de ieri, 4 Martie, stisn­ică toiji mateșalii nobile geî regatsu­l Sloloniei au dat demisiunea lor. Această mistră este urmată de togi Ilolonesii, kxgl se afli în serpigiul Rssie". Principatele -a­­­ lin. Y REVISTA POLITICA. Bucuresci, 7 Mârtisior. Cănd siungimîntsl de nagionali­­tate mi de libertate se demteantă ks­ttsrnts într’o nagisne, el este atsnni in­­tokmat ka sîntsl nel kaid­ini înotător de inimă-Bară, suflarea ssî ns învi­­ează numai o floare sas în arbore ui toate florile, togi arborii, natura în­treagă în sfîrm­it. Astfel dar, conform acestei regale nestrămutate, adtările listelor stindaristsi nagionalității si libertății Italiane au re’nviat nu nu­­maî nonorul Italian­ui toate cele­lalte nonoare mi, strănungînd nănă ’n nîn­­tenile nămîntil si unde asclstismil in­­gronase nagionalităgile, le desamorgi, le re ’nssflegi mi ssnt băte­ Ba­lsne a­­liim de rănd să simnte blătinănds­­să nămintil m’ ansngănd kă să mimică în mormintele lor nagisnile ne le cre­­deaS togi moarte. ^3 M­­i eakă s’aS fă­­„kst mare kstremsr de nămănt, mi „soarele s’a înegrit ka sn sak de Hăr * „mi Isna s’a făkst ka săngele, mi ste­­­lele nersisi aS kărst m­e nămănt ka ,,ksm lai­ădă smokinsi smokinele nele „kride ale lsî, kănd se blătește de , Bînt mare, mi nersi s’a ’ntors ka o „carte întălită mi tot mantele mi os­­„tropsi s’a minukat din loksrile sale.“ Astfel a fost lumea dsne căderea Re­ Bolsgism­i de la 1848. Dar tot anei anostol loan deskrie ks nele mai pisa kolori mi si­sagisnea d’aksm, în adevăr ksm s’ar astea deskrie ks k»S-ri mai adeverate ka­inele Qiesate făklii arzănd înaintea skas­­nilii, unea carte Inkisă ne nimine ai se sinnigia Brednik a o deskide, nănă ne s’aszi kăntarea ne zinea : „Brednik „erntî să iei cartea mi să deskizî „nenegile iei, kănî te ai jingiat mine „ai reskimnărat nre noi ks sănpele „tău din toată semingia, mi limba, „mi norodsl mi neamul ? “ Ilii mai la Bale­kănd zine : „Anemtia sunt neî ne as­tenit din „nekaz mare mi m­i-as spălat mi mi-as „albit xaînele în săngele mieliisi, mi „d’aksm ni por flămînzi mai mult, „nini Bor însătomia mai mult, nini Ba „mai dădea n­este ei soarele, nici tot „zădiifil,“ ni este oare oglinda ne ne arată ksm re ’nstează o nagisne mi ksm a iei re’nsiare komsnikă Brenga în toate cele­lalte ? Ilii ns pătsrăm că Italia abia era în im­ensu­l Istrării sale de re ’nsiare mi Rețiii mi îmneragii în­­nensră a tremura ne skasnele lor m’ a fane nartea foksi si dănd nonoarelor drenturile mi libertățile ne ’ndemert le reklamase în timpul nel lung al skla­­viei lor ? Dacă dar unccă din anii treksi îndată ne Italia în nens a se skălda in săinele iei nentri a Bin­­deka dsne korns­i kangrena sklaßieî, mi pătsrăm elektrinitatea Biegel skicsind toate nonoarele ns trebie să snerăm kă ’n ansi anesta por imita la răndul lor esemulsl Italiei mi Bor estrage a» kim Bieaga din ele visele, din Binele lor, din inima lor mi din toate sor­­gingile nagionale? Noi am snerat-o, o snerăm, o kredem mi d’aneea ns ’n­­nerarăm a zine neksrmat nagism­î Ro­­măne să intrăm într’ o enokă. In care trebie sau se ne astem in stare a fi ks nei Bist sau se ne otărîm a remă­­nea ks nei morgi, îndurănd toate kon­­seningele anestei din urmă stări. De mi Răzărăm ks mare părere de rău, nstem zine ks mare dsrere, kă kornul năzitor al drenturilor kon­­stitugionalî, ne este în Fokmianî, n’a păzst ka noi su­sagis nea uresinte, ne d’altă narte însă găsirăm, ka’n ori ne reS, nartea nea bună a anestei resnin­­geri. Să ns krează nineBa kă nartea nea bsnă ne păzsrăm în anest akt, ka mi în trekst. Numai odată, kănd Feline» etnia din salone, o srmă ks okiî mi zise k’sn sssnin: konila­­­sta devine frumoasă. într’o dsminikă, Feline era la bi­­serikă ks Sszana, m­ezînd, ka tot des­­na dsnă o coloană, mi senarată de mulgime de către teribilea kameristă. Din timp în timp, rădikă kăte nsgin kansl mi arsnkă în su­sr­l său o n­i- Bire ne fsrimis, kănî îi nlănea foarte a vedea lumea nea frumoasă ne se este fiind­că ssntem în m­inninig kon­tra sasî korn kare are asemănare ks senatsl, kontra sistemei de dose Ka­rriere. De mi negre mit am fost, ssn­tem mi Bem fi ín m­inninis, kontra s­­net Kamere de sis sas Senat, am dat însă dovezî că ne silim a nicimi insti­­tigiunile astfel n­elism sunt m­’a trage din ele tot folosil nrin nstrigă. Ilro­­gressl, adevăratul progres, ns stă dsne noi atăt în bunătatea șefilor kăt în a lor ofensină mi striktă anlikare. Astfel dar noi, kari în m­inninis suntem con­tra sistemei de dose Kamere, kontra sneî kamere de senatori sas nairi, fs­­răm singura toaiă ne ssignisrăm Se­natul din Fokunianî, îndemnănds-1 ne­ksrmat, a niblika ne toată zisa m­o­­nesele sale Berbali, a da semn de Bra­­gă­ne toată zisa, bănî aneastă insti­­tigisne fiind kis­totil neksnoskstă în geară, n’avînd prin srmare nici o ră­­dăcină la noi, fiind înică askunsă în Fokunianî, de Ba­stărsi, ziserăm ne­ksrmat, a ni da semn de Blagă, ns Ba astea disnsne de tot prestigisl de kare as trebsingă Înaltele kornuri ale Statslsi, întru îndeplinirea mandatslsî lor. Nimine, o mai renegim, nici un ziar, mi num­ sust khiar din membrii Kommissism­î-Centrale n’a­ssigiist, ka noi, adevăratele interese ale anestui înalt­ korn. Astfel dar, bsnsl ne cre­dem kă nstem ksleție,­­ în su­sagisnea de fugă ns este, fiind kă voim scăde­­rea nsteriî morale a aneluî înalt Korn, ni fiind­că între nei kari as fost d’o om­nisne kontrariă ks noi, ssnt ns ni­mai togi aminii nomtriî nol­tm­i d’a­­kolo, ns nimai bărbagî a cărora o­­norabilitate mi natriotism nimine ni le noate ns ne in îndoială, ni ănică fiind­că sunt aminii personali ai nomtriî, ksm dd. Stefan Goleski, Mălineski, Argironslo. Ii stimăm n’anemti băr­bagî, — intre­bari să ns sîtăm ne o­­norabilele mi’niBăgat si d. doktor Ste­­ege, — ka­natriogi sinneri mi de Botagi mi, kim ziserăm, altem onoarea mi fe­­ricirea d’a nosede a lor aminigiă. Ani dar vedem binele ne astem kilege din aneastă îmnienisțare. Având a kombate d’astă dată o­­minisnea unor bărbațî onorabili, na­triogi, m­a snor amini personali, desba­­terea as­ta mai astea fi strînsă mi bănuită asfel m­elista este naturale a fi kind ea si fa­ne între persoane ne serpesk ssnt osebite stindarie, mi’ntre kari poate fi brisiali ki este sri mi mikar înism­ire. O ase­mene desbatere dar, între amint, între fragi, Ba m­odsne ressiratsi nel mare ki Ba fi srmiriti ks kredingi de toată lu­mea mi m­in srmare se Ba gisi mar ks lesnire adevărul. Iligin Re nași akim dacă adevărsl Ba fi ks noi sas ks ami­nti nomtriî din Fokmianî, neea ne ne na­­să, neea de care se interesează toa­tă lumea este a găsi adevărul, lumina, ka Să ne’ngelegem su­sagisnea, neriklsi mi, întrind ne kalea nea dreaptă, să mergem la liman. Acest adevăr, 1-arn păstat în artiklele trekiste nsblikate sunt titlu­l „Unde mergem ?“, acest adevăr îl vom kăsta în artiklele Biitoaice, mi­ns­tem adăoga kă-1 kăstăm, de mi indirente, mat în toate zilele în aceste coloane în care facem revista nolitikă a fantelor no­­litine din între mi din afară. Astfel dar, de mi indirente, ne adresăm către ami­nii nomtriî din Komisiunea­ Centrale mi din toată seara cănd sorbim de Italia, de Ungaria, de Franga, de Slolonia, mi­stimm­a ssigine kă, sorbind de toate fantele zilei în anele gere. vorbim d’a­drentil de noi mi de su­sagisnea noastră mi pină la care­care nunt khiar mi de desbaterea nea mare ne este între mini­ster și fosta Adunare, sas mai drept între regimsi konstitsgionese mi­nsterea esekstică. Sare a reveni dar la vestisnea zi­lei, ziserăm că Italia re’nBlăndise prin baia de săngele nel­esne al fiilor iei Bărsat, anea scînteiă de Blagă a tre­­buit să treakă în toată Esrona mi Bedem k’a ajuns k’o rănezinișne ne­amtentată kiar în Slolonia ne este na­­gionalitatea nea mai afsnd îngropată. Ili­irile ne ne komBnikară kores­k’o mimicare de măniă amară, kon­­centrată, înțelesese kă era de m­isos a mai stărsi. Snera oare rism a se antonia de nele dose ssrori emind din biserikă mi a­le Borbi în mizloksl sko­­motsisi; dar Sstana o m­iregiă mi a­r­gini în loksl săg­nină ne mălgimea a se strănură. In aneastă mimicare, nev­­oiise din oki­ne frimoasele sele ami­ne, mi se retrăgea ks ănima alină de tristegă mi de restringimînt kontra neîndsulekatei sele kameriste, kănd le Băzs trebind ne jos m­in niaga de Bi­­rague mi intrănd în strata Culture- Sainte-Catherine. Regilănd atsn­i na­­«și săs amia în băt să nu le treakă înainte, ea le srmă ks okiî, mi inima sa trăsări de biksină, kănd le Băzs om­indu-se mi intrănd în osnelsl Be­nin­ks kasa în kare loksia ea. îndată Feline se nsse ne kigetat mi deBină din instinkt astigiele, arti­­ficiele, toate mizioanele ne o fată kan­­tină mi înkisă poate întrebsinga sare a amăgi ne nemsekstorit sei. N’aBS de kăt a se privita spre a înțelege că grădina ne se vedea prin ferestre­le mansardelor era­u­­stlelșiși begin nondingele noastre telegrafine d’alaltă ieri mi de astă-zi; făr’ a m­ejsdeka de ne să poate întîmpla, este de netăgă­­duit kă sunt d’o mare gravitate mi­că Assia, kare se pregătia a nleka ks ar­matele iei în lsna Isi Am­ile spre a treiera privntele m’a da ajstor Austriei în contra Ungariei m’a Krongilor m’a Romănilor, pare a fi amenințată a să sokoti fericită dacă Ba isbsti ks ajbto­­risl Ilissieî a mingine Slolonia în sta­rea de astăzi. Ni intim, ksm sasser%m mi erî, ne se netrene n’akolo. Bedem însă kă su­sagiunea este gravă, kă se complikă din ne în ne mi­rea m­onorgi­­smt mari prin snirea istor klasilor ne pare d’astă dată că s’ar fi făkst în sfir­­mit mi ’n Slolonia. O mttre de la Ber­lin, de la 27 Feersaris, snsne kă’n ner­­ksr­ bine informate s’a respîndit rutirea kă, la 25, ks okasiunea serbării aniver­­sarie a bătăliei de la Grochow (bătălii glorioasă ne si filis la 1831), s’a în­­tîmplat la Warszawa tsrbsriri serioase la kart a trebuit si interpiia nsterea ar­mată. Aneasta dar trebie si fi fost ma­­­rca ne nesi ne a linsit mi­rare a pro­ Bokat netigrinea, ka si ns zinem prote­starea, ansngată prin telegrama d’alaltă­­ieri mi protestarea mi mai gradi ne ne o ansngi telegrama de astăzi. Ce sa fane avem Assia sine a îmiu­isi llolo­­nia? Ca Ba fane Slolonia la rîadsl iei? Il­i noi ne fanem? Lisăm nentri asti­zi ori ne înnerbare d’a mrevedea Iski sk­le mi minginindi-ne în starea fantelor de fagi trenem în Asstria mi, adskinds­ ne aminte da nele ne uitim ne’aksm, ne’n­­trebim ne Bor fane engsr­i, ne nor fane Krongií, ne Bor fane Rominii? Ultim ki d’okamdată îmneratul Asstriei a dekre­­tat formarea a dese kamere, adiki ka­men de denstagi mi kamen de sis sas senat. Ni si­mite Insi kare Ba fi mo­­dil alegerii nentri kamera de denstagi, mi daki Asstria Ba mingine Botul indi­­rent, kim zine Independinga Bel­­giki, „nagisnea islesti­ Ba a fane si s’a­­„szi BOinga iei m­inl­’o represintare, kom­mi kă ns era separată de dînsa de băt m­in anei oribile mir ale kăi sî krănătsre era în faga ferestrelor sa­­loneisî mătimie-seî. Toată cea­laltă parte a zilei se areămblă prin gră­dină, măsurănd ks okiî anei mir ne­­străbătst mi Bisănd la mizioanele d’a­s trene. Un moment, aBS ideia d’a skă­­na ne noarta din strală mi d’a figi la jsnile sele amine; dar, ks toată ne­­sneb­inga sa, jideka destul de bine Iskish­le­ka să ’nțeleagă că ni se astea ss atrage amia de ne­fană de ssnt autoritatea d-rei de Saulieu, mi, fără să aibă korutiinga determinării sele, Isă­otărîrea nea mai bună, a­­vntentă ne nei dosi mai buni assi­­liari ai tentativelor aBenturoase, oka­sisnea mi visniragisnea. Nini sna nini alta ni­ i linsiră. Era atsnni­ne la înnensu­l Îs! Mais, timnul krensskilelor Isnge mi serelor kaide. Balin făkînd în fiă­ca­re zi o aneămblare prin grădină, ur­mărind ks okiî minii msgsrî mi ră­­dicănd k’o mănă atentiBă firele de perdeagă kari se tîria triste n’anel nă­­mînt ipgrat» Fietșl­om koBSeubse ea«­» rom »(Mm FELICE.’ (Urmare). VI. Feline se antonia de al 15-le an bănci emise din monastire, atsunî era o fată deja mărinea, dar în kare nu se vedea nici una din atraligiunile js­­negei. Avea formele mine, neliga fă­ră floregă a adolesningilor a căror tărziă despoltare se onorează d’o dată. în adevăr, konila morbidă mi nalidă se metamorfosă ka krisalidea, kare in snagisl Bneî nongi, îmi arsnkă rokia sa Bînxiă nentri nemte arine de ko­­loarea rosei mi azsrsisi. Nimini ks toate astea ns nărs kă Bede aneastă transformare; nimini ni lua seama că Feline era de meai-snre-zece ani, mi­că avea floare de jsnegă se despolta din ochi de om. Sszana arma a o tra­ta ba ne o fetigă mikă, mi d-ra de Saulien ns se oksna de lok de dînsa A grămădia în biserika iessigilor. In momentul în care serpigisl dißin ím­­­enea, dose doamne jsne intrară în biserikă srmate de sn sake, kare nsr­­ta kărgile lor de țigănism într’sn sak de katifea. Toate aripirile se întor­seseră snre dînsele, mi negremii as­­ziră rădicăndi-se în treabătul lor mai multe esklamagism­ adslătoarie. Una, în vestimente de damask, ks o farm­ă (ecbarpe) neagră, 4isrta dolisi Bădițe­­lor d’sn­an; cea­laltă era îmbrăcată k’o rokiă de taffetas akonerită k’o mantă de miselină albă; hăin­ga sa de gaz, ornată ks făinioare rose, era răsfrăQt­ â’assun^ fringii, mi figura sa era împrestrată de mine unele kari da o gragiă nesursă astei simnle kor­­niste. Ele străbătsră biserika k’sn nas măsurat, k’o konteningă măndră mi modestă, fără să nară să dea sea­ma la efektsl ne m­odsnea, mi merse­­ră de se amezară la ăntîisl rănd, în­­naintea altaru­lsi nelsî mare. La a­­sneritsl astor dese persoane, Feline ns nstise orii o esklamare de ssnrindere mi de bskskiă reksnoskînd ne kon­­soagele sele, ne­bsnele sele amine de monastire, Cenisa de Chameroy misu­­nea sa Angela. — Ce este? ne ai? zise Sszana nripind-o k’sn aer asuns, eratî tsrbsrată. — A! Bezi kă sînt foarte mul­­gămită resusnse ea în net; iutii nine sunt anele dose doamne am­ia de fru­­moase, am­ia de bine narate ? nele mai bsne amine ne am aBat în monastire. Ce fericire! o să noi să fak eară a­­mintă­rii dînsele; îmi Bei nermite a­le Boibi emind din biserikă? — Ns, d-ră. resusnse Sstana ks tonui săs nel mai ajuns mi nel mai resulst. Feline se romi mi întoarse kan*! ‘ * Beat No. 35, 36, 38, 39, 40, 41, 45, 46 *T, 4a, 49, 5p m­ 53, *

Next