Romănulŭ, aprilie 1861 (Anul 5, nr. 103-120)
1861-04-20 / nr. 110
Voiesce și vei pute. Va eși în tobțlil de afară de Lunia și adcua zi după Serbatória. Abonarea pe un an............................128 Iei Șease luni............................................... 114 — Trei luni............................................. . 32 — Pe lună . .................. ...... . l — Un exemplar......................................... 24 par. înseiințările linia......................... 1 ien. IMS POLITICO, COUBQUU, UTIBARI0. (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Directoriulu pariului Românulu și Redaptoriulu respumgétoriu: C. A. Rosetti.— Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei Nr. 15 Pentru abonare și reclamări se vor adresa la administratoriul ^iariuluĭ Domnul C. D. Aricescu. Pas. Roman No. 13. 20 Aprilie 1861. Lumine^a te si vei fi. Abonarea se face în Bucureșci, la Admnistrațiunea Românului, și la librăria C. A. Rosatti calea Mogoșibia Nr. 18. In județe la domnii Administratori și corespondenții noștrii, sau d’a dreptul prin posti trămițend și banii. Tot asemenea și In Iași. PRINCIPATELE - A - UNI. REVISTA POLITICA. Bucnrescl,Kr ürintPsn dekret din 17 Anrile, kontra semnat de D. Manolake Kostake, se v nsmeinte d. Lokoteninte Alesandrs Mans, fiisl d-lsl tanks Mans, nrefekt la MeedinjjT. Ilbirile se avem astizi din afari sunt foarte nsgino ini mai toate de anelea de bani deja am mai vorbit; si nn ofitim dar de aieasta sure a mai tiie kite Bakspinte assura ilolonieî. Ultim bi repolsjjisne a stranii se sagurodss în kanitatea aiestei uere, repolsyisne de martírig ksm o nimemite nsmai multe ziar, se inline din ie în ie mai tare în inimele mi ’n spiritele nonorajjisnii karî nar dense, kim zi io o koresnondingi ia o nsblikim mai jos, a grimidi kadapre neste kadapre nini se Bor ridika sa minte amia de înalt în bit D-zes si se neati koborî în aiea gean nefericiti mi si o stane de onresisnea se o anasimtim asemenea ki ideia aieste!re Bolsgisni se aspiri a Bedea ne nimînt D-zeul nonoarelor, adiki libertatea, se monagi mi in mopingele rssemti de ne marginile Ilolonieî, agiți smiritele, agîgi nemiluimirile kontra astoritigii * minare kiar a ameninga ki Balsa în listînd monorijismi mult mai serioase. în faga acestor lirksnstange Bizarim astoritigie rssemt lsmd missre renresipe, divd lok neferintelor eveniment ie se modssen mi mirind astfel nemiluimirea mi sra nonorayismî kontra snei administrirl o mresipe. Dsn’asli mrimi grenneali, gsBernsl rssesk, în lok d’alerka a alina ferberea mi întirîtarea urin mijloaie îmmusitoarie mi liberali, nerseBereazi in nolitika sa nefericiti, în alea nolitiki kommesimi, kare este fatale In adepii le lor ie o ssfer, dar kare este mi mai fatale nelor ie o eseruiti. Kind, kim zise Indenendiga Belgiki, IngSBern a intrat o dati n’a beasti kale, ni se mai noate onri, kiar d’ar Boi, trebie si faki lui si tolereze milte lskisrlie în alte lirksnstanye el mtîis le ar desanroba. Uci nsgin nimai ninaieste konsîde minstem înțelege fantele se se mrodik la Warszawa. Kosani das foks snsi pramis snne ar nuida ministri ksltelor interzise rsquisnile natriotice în biseriie mi astoriseazi clutirile în has de nessusnere a interveni, omiirii din armata rssenski kari, kominul de îndurare, estti înaintea ordinilor ssperiorilor lor, trimimî la armata din Kaskas, mi fsnktionarii se por a se retrage, nedensiyî nenls aieasta ks kste trei tsne de închisoarii într’o forteregi. Aieste akte, ka mi suiderea ne strate a snei nonoragisni desarmate, kontrasli foarte ks renstagisnea îmmratslsi APsandri mi ’nsniri tstilor lea mai mare mirare, dsm reformele liberali efektuate în aiost din simi timn în Rusia. Aksm snde mi ksm se va termina aieasti komulikare? se ressirate Bor modsie fantele îndeplinite? Aieasta este o festisns a kimi solsyisne austentim ka timnsi si ne o dea, dorim în si, snerim si ea va fi din cele mai fericite. Din Italia, atlim ksiussreligisnea in Kalabria este mai intinsă; ns numai olulirile mni gardia naționale dar chiar nonoragisnile se ridikă contra verksrilor de tsrbsrare ne taie realigisnea, amia Bedem, la Cosenza, nonorstalsngEnd ne mefekt, nentrs ks-1 bEnserite de tendinge realigionaiie mi de înțelegere ks iussreligisnea. Omer Nlamia s’a îmbirkat nentri Ergegopina, unde este o mare temere, o mare îngrijire, amientind sosirea lsi. La 23 Aurile trebuia si se fals elekgisnile la Fiume nentri dieta kroată; din 1222 alegatori în skrimî, 870 as fost fagB mi din avemitia numai 30 as Botat, ear nei largi as skris ne biletinsl lor ksBînt nn mine. Mariginalitatea d’akolo Ba trimite gspernil si o nelițiisne verînd într’snirea kneziati ks Ungaria. Ceferințe lunge i-au lipsitu de puterile loru. Demănâta asemenea uă trăsărire ușidră agita manele sele. Ea urma cu uă speranță crudă aste simptome funeste, ocupăndu-se totu d’uă dată ale ascunde lui Fredericu, deru nemicu nu putea înșela amarea rea. O întreba și nu căpăta nici unu respunsu. Ea lu asigura ce nu sufere, simpuiă pugină slăbiciune éco totu. Totu d’uă dată uă vină roșiță se respăndia pe trăsurele sele și ochii sei se opria asupra lui cu uă ardiute tinereța, ca cumu ar fi voita a retină prin căutătură bunulu ce-i scăpă. Ceaa ce nu putea numai reuși a preface, este voioșia sea așia de mare altă dată, acumu sburată pentru totu de una. Ea era teneră, dulce și senină , surîdea ău eo, deru nu mai rîdea. Fredericu însuși devenise mai gravit așia în cătu cre cu cu aceleași cugetări, preocupăndui schimbase aparința amendororua.__ Suntemu totu amanți, <icea elu, deru nu mai suntemu copii și peste paginu a să fimu sogi. — Apoi iurma mii de planuri, concepea mii de proiecte. Enrietta îl asculta și-și devoua lacrimele. Proiectele iei erau asemenea otărîte. MTA liliiU.MÎ.11. E IV R S E2 TT T A* ^ (Urmare). IX. Nemira nu e mai penibile de cătu a revede aceleași locuri cu simpliment de diferinți. Imobilitatea naturii, comparată cu incertitudinea esistinței nóstre, constată fragilitatea iei și dă unu aventu mai mare durerii. Tomna nu era înca destul de înaintată ca să fiă alteratu frumuseța Elveției. Astă țară pe care o văzuse prin prismulu fericirii și farmeculu speranței, Bnrietta o străbate din nouu, purtăndu pretutindeni în inima sea acea vidită fericire mărtă ca să numai reînviere. Pe căndu Frederica număra suvenirile, ea număra părerile de rău, și trebuia să ascundă răulu ce o ucidea. Estern oriulu seu era mai aceluași ca altă dată , numai un parare continuă înlocuise strălucirea fatei rele, și cea mai mică emoțiune o făcea de se roșia cumu se roșescu morboșii pe cari nesce su-Vezi 90, 9192, 95 96 9799100 101 102 103 04, 105 106 mi 109. 54." ^știm într’o scrisoarii de la Warszawa kire ziarul des Debats : „Sîntem omigi d’a ne inmormînta morgii. Femeiele mi fetele noastre ssnt omite d’a îngriji de fii mi de fragii lor grimidigî în uitateli. Ssntem omigi d’a nimera ne neî ne linsesk din rîndurile noastre; dar ns por resiui a îneka ssBenirile noastre, o drami ssngersnte s’a întîmplat, mi astăzi snks se Brmsremte mi se întinde în mro Binge, în mii de loksri nemtiste, ale ksror ssferinge ns Borajsnye nini o dats a fi ksnoskste de d-ta. La Warszawa kiar, ns ssnt siksi ks, ks toats rigoarea neîmnskats a astoritsgilor rssemti, ns ssnt saks nose sakrisme. Am aszit o Borbs snsim întsto arsemind din gura snsi om din nonor. Esnomti monerbsl nostri: „D-zes este mea sss...“ La aueasts ideis negremit resnindea sst Iskistor zikînd: „Ne Bornissa a fi suinii nîns ne kada-vrele noastre ss Bor grimsdi destis de sss nentrs ka D-zes ss se neats koborî ne nsmîntil nostri.“ „Meea ne msremte am srsuisnea simngim întilsi generale, este nesiksranga în care ssntem desiire soartea celor ne linsesk. Sunt oare în kimi nsmai? ssnt Bslneragi? ssnt morgi? nimini ns iulie. Hatri zeni de femeie as fost redate libertigiî. Dar mtirealis sn nos transnort de misonism issesers kondimi la Mediin a arsnlat familiele în posternare. ss tem kass ns fis asta o mims siagisne nentri Siberia. Printre are stangii trimiși la Mediin se afls D. Nikola Fipstein, fiis al baronelsi Herman Epstein, bankist israelit, direntor al komnaniel drsms Isi de fer mi a ksrsi oferts de 40.000 de florini nentri crearea skoalii de drent a fost ansngats, aksivi kste Ba zile, ks atsta lasds de ziarisi oficiale. Se zice ks mouessi istoranelor arestagi sa fi jsdekat la Mediin. Dar dsns ne kodini ? dsns ne legi ? Iluminele esingals ale drentslsi sunt ksikate. Minister isi dreutsgii a dat ordine medéru, biăta copilă, ce diferință, și ce departe era acumu d’acea comunitate de cugetări ce o făcuse asiă de fericită! își impusese legea d’a uuifice nemicului Fredericu înainte de a ajunge la capetulu călotoriei loru; voia ca să țin cu asiă, se lu dea în mănele mătușie-sei și se afle în ea unu ajutoriu indispensabile spre a îndeplini sarcina aspră ce-și impusese. Ajunseră în fine la fruntaria Germaniei; acolo, uă nouă emoțiune mai tare de cătu tote celelalte o aștepta. Se opriră într’unu satu unde se duseră la prima loru trecere, seduși de frumuseța locului. Erauă vale strîmptă pe care o uda unu réurelu argintiu; apa sea limpede se perdea pe catifeaua campieloru, după ce descrvea nenumărate cotiture; ulmii și stejarii umbriau țermurile sele poporate de trestie și de papură. Totusu era situatu la polele unui munte rîposu dominatu de ruinele unui castelu-fărte. Din acestă culme veduseră Enrietta și Frederica frumosă aparință a acelui orășelu. Rănimați d’unu părete acoperita de rochia rondunelei albă și albastră, ei privise medintelsî Ksrgil de anei Wieczorkowski se se dskfc la iorteregE nentrs auest uroues. Auesta oșerBind ks ar trebsi mai EntîiS se se dea o sentingE de tribsnalsl instangeí mi kE ksrtea ns trebse se nronsnge dekEt anei, ministrsl ii resnsnse: „DaS ordini, ns „gi uer konsilie. De ns jsdeuî, Bei fi „d-ta jsdekat.“ „Adasye la aneasta koniiEreaska în termisnare ue astoritEgile desfEmisrE kontra semnelor de dolis; femeile, konil ssnt Brm Brigi, maltratagî mi triagi kis snatele ; niminsi ns i aste nermis a andrea în dolis ne strate îei e o karte sneurale date de astoritate. Îgî trimit koniE testiale dsn’a konsilsî Engliterei, obligat d’a nsrta dolisi dsuesei de Kent: „NsrtEtorisl auesteia, D. N. „noate isa dolisi mi arca t””Etsra de „îmbrEkăminte ne-i nlaue. Generalisl skomandante al armatei aktipe d’ ordine la toate natrstele mi astoritegiile militarie, dsnE presintarea acestei „karte, se-i lase a uliksla în libertate. „Zabolotskoi.“ „Ia seama, domnule, semnEtsra; yenerarisl Zabolotskoi este auela kare la 28 Feßrsaris a komandat foksl, mi kare nentrs aiest fant a fost dat in jsdekatE. He a deBenit jsdekata ? ue a desenit uerHetarea? Dea D-zes uel nsgin ka nea de la Módiin se aîbE auelami ressltat! „în nropinge desorganisarea este kommletE ; fsnkgionarii rsmi nErEsind metstindenî nostirile lor, mai toate oramiele sunt administrate de msniuinalitate aleasă de nouor. Tremsrem despre soartea reserBată Liblinslsi, al dosile oram alregatslsi,mi snde eniskonsi însumi s’a nss în hanul msniuinalit Egii. N’avem nini o mtire d’akolo, mtim nimai kE generalist Krsleff s’a dss akolo. Ns sunt arme nini akolo meksm nini ín uea laltE narte a regatslsi. Ue se Ba intimisla? lssa se Bor mEuel Eri ka aiui? kEt de nemiloase ssnt nasiunile nonorarie kiar kond le insnirE mi le kondsue o ideiE siblime! AstE dorinte multu timpu suptu picórele loru acelu satu în care totu păreauă miniatură a vieței, casele strîmpte și scunde, ferestrele înguste, coperișiurile ascuțite, coperite cu olane, fagatele colorate cu roșiu. Vn puntiș fără trecea peste micuțu rîurelu; văzute de la acea înălțime, obiectele păreau proporționate cu strîmptă incintă a vâlcelei. Ei se deletaseră ca doui copii abserva bouleții înjugați la unu cărucioru și urmăndu încetu drumulu plinu de cotiture. Veduseră iu fine uă mică lume iu care aru fi mărginitu bucuroși păsurile loru, și aru fi restrânsu fericirea loru. Viindu în satu nesce buni țerani le oferiseră uă ospitalizate cordiale, și de parte d’a perdeuă ilusiune, câștigaseră uă plăcută suvenire. Enrietta voi se revela acelu locu și sé se opréscu la aceaași casă. Cu cătu se apropiau de termenulu fipsatu, ea căuta a prelungi ultimele momente ale acestei presințe iubite, și a se încongiura de cele mai mice ale sele urme, de acumu singura sea moștrănire. Aflată pe ospeții loru în bucuria; făta loru se mărita a doua z i. Se felicitară astă dă multu că au pe lunea gE a martirislsi a konrins nonorsl nostrs k’o adeBEratE frenesiE, mi aszim snsnînds-se nretstindeni kE ns ssnt EnkE destsle Biktime rai kE Ebrona ns rație nemika. Lîngi aueasti moarte înaintea ksra aleargE lumea, este aceea de kare se teme; afara de mauelsrile ne komit israil, mai sunt auelea ne kari le imbarbEteaza. Ilretstindeni geranii ssnt agigagi la omorsri ns Boima atribui mea ssi kasza astor molekte kriminale, de mi faimoasa uirkslaria a d-ls. Mikanoff ar astea justifika toate akssurile, dar este siksr kE fsnkgionarii ssbalterni, ne ori snde au konservat fsnkgisnile lor, nearkE a însifla sra. Ilonorii de gears, bsn mi blind, resiste EnkE la aceste tenturi satanice, dar ginea Ba msh? He nonor din Isme, ustîndu-se krezst de astoritate la insdare, la îmnargirea morarelor rai a averilor, s’ar astea konginea rai sta linirati ? Mai anginisibile dar mai gravE poate de rist desorganisarea administrativE este desorganisarea militaris, mai ales printre ofitierii armatei ruse se manifesta ea. Eî estis înaintea ordinilor date, se roraesk ks le aS esekstat. Reneralist Etasliuî raeade la o narte rai n’agî sítat nonte nimele gs- Bernatoristsi generale Ilanistin, mesmblinds-se la 8 Amile ks kansi deskonerit rai ks bravele krsuiraiate nin mizloksi milgiran trinsinkatE, karéul akoneria de anlasse Bizînds-l protestsnd amia kontra msuelsist. Mai ales ziarist rss Kolokol, psblikat la London de d. Hertzen, a arunkat tsrbsrarea în armats. Inflsinga sea a fost amia de mare in kst, spre a onin demisiunile lor, a trebuit a rend nentrs ofiuist amenigarea fsksts fsnkgionarilor d’a trimite ne dsmisionari in Siberia. Ni se domnă, cumu $beau ei, de marture a ceremoniei, în cătu nu fu cu putință a-i refusa. Era ăncă destulu de lumină. Frederica și Enrietta se suiră pe munte și conteimplară ară vâlceaua și satul u la piciórele loru. Aerulu mai recorosu de cătu serele precesnuți; câteva frunze cădeau rupte de vântu, sărele apunea în nouri. Bnrietta tremură. Frederica însă o ruga în deșertu să descindă; cu uă tristeță avidă pe care nemicu, în afară, n’o trăda, ea gusta farmeculu melancolicu alu acestei ere pline de intime analogie și mai bună pentru densa de cătu voioșia și preparațiunile ce făcea rosu. Descrise în fine, déru totu tablonulu remăsese în spiritulu seu, și ea se complăcea a lu revede ea că imagine a vieței sele: ruine, unu sőre dispăruta, și france uscate risipite de ventu! . . . A doua z ji se făcu nunta cămpiană, Miresa avea frumuseța ce dă juneta și mulțămirea; suptu liniștea mănținerii sele, junele lăsă sĕ se straversa amarea ce simpuia. Bătrânii părinți nu disimulau bucuria loru: ea se arăta prin franceță și prin nesce dulci glume. Ceremonia însoțirii fu duioasă cumu suntu^