Romănulŭ, aprilie 1861 (Anul 5, nr. 103-120)

1861-04-20 / nr. 110

Voiesce și vei pute. Va eși în tob­țlil d­e afară de Lunia și adcua­ zi după Serbatória. Abonarea pe un an............................128 Iei Șease luni............................................... 114 — Tr­ei luni............................................. . 32 — Pe lună . .................. ...... . l­ — Un exemplar......................................... 24 par. înseiințările linia......................... 1 ien. IMS POLITICO, COUBQUU, UTIBARI0. (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Directoriulu pariului Românulu și Redaptoriulu respumgétoriu: C. A. Rosetti.— Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei Nr. 15 Pentru abonare și reclamări se vor adresa la administratoriul ^­iariuluĭ Domnul C. D. Aricescu. Pas. Roman No. 13. 20 Aprilie 1861. Lumine^a­ te si vei fi. Abonarea se face în Bucureșci, la Admnis­­trațiunea­ Românului, și la librăria C. A. Rosatti calea Mogoșibia Nr. 18. In județe la domnii Administratori și co­respondenții noștrii, sau d’a dreptul prin posti trămițend și banii. Tot asemenea și In Iași. PRINCIPATELE - A - UNI. REVISTA POLITICA. Bucnrescl,Kr ürintPsn dekret din 17 Anrile, kon­tra semnat de D. Manolake Kostake, se v nsmeinte d. Lokoteninte Alesandrs Mans, fiisl d-lsl tanks Mans, nrefekt la Mee­­dinjjT. Ilb­irile se avem­ astizi din afari sunt foarte nsgino ini mai toate de a­­nelea de bani deja am mai vorbit; si nn ofitim dar de aieasta sure a mai tiie kite­ Ba­kspinte assura ilolonieî. Ultim bi repolsjjisne a stranii se sag­urodss în kanitatea aiestei uere, repolsyisne de martírig ksm o nimemite nsmai mu­l­te ziar, se inline din ie în ie mai tare în inimele mi ’n spiritele nonorajjisnii karî nar den­se, kim zi io o koresnondingi ia o nsblikim mai jos, a grimidi ka­­dapre neste kadapre nini se Bor ridika sa minte amia de înalt în bit D-zes si se neati koborî în aiea gean neferici­­ti mi si o stane de onresisnea se o a­­nasi­­mtim asemenea ki ideia aieste!­re­ Bolsgisni se aspiri a Bedea ne nimînt D-zeul nonoarelor, adiki libertatea, se m­onagi mi in m­opingele rssemti de ne marginile Ilolonieî, agiți smiritele, agîgi nemiluimirile kontra astoritigii * mi­nare kiar a ameninga ki Ba­lsa în lis­­tînd m­onorijismi mult mai serioase. în fa­­ga acestor lirksnstange Bizarim astori­­tigi­e rssemt­ lsmd missre renresipe, divd lok neferin­telor eveniment ie se m­odssen mi mirind astfel nemiluimi­­rea mi sra nonorayism­î kontra snei ad­­ministrirl o mresipe. Dsn’asli mrimi gre­­nneali, gsBernsl rssesk, în lok d’a­ler­­ka a alina ferberea mi întirîtarea urin mijloaie îmmu­sitoarie mi liberali, ner­­seBereazi in nolitika sa nefericiti, în a­­lea nolitiki komm­esimi, kare este fata­le In adepii le lor ie o ssfer, dar kare este mi mai fatale nelor ie o eseruiti. Kind, kim zise Indenendiga Bel­gi­ki, In­gSBern a intrat o dati n’a­ beasti kale, ni se mai noate onri, kiar d’ar Boi, trebie si faki lui si tolereze milte lskisrl­ie în alte lirksnstanye el mtîis le ar desanroba. Uci nsgin nimai n­in­aieste konsîde m­i­nstem înțelege fantele se se mrodik la Warszawa. Kosan­i das foks snsi pramis snne a­r nuida mini­­stri ksltelor interzise rsquisnile na­­triotice în biseriie mi astoriseazi clu­­tirile în has de nessusnere a interveni, om­iirii din armata rssenski kari, ko­­m­inul de îndurare, estti înaintea or­­dinilor ssperiorilor lor, trimimî la ar­mata din Kaskas, mi fsnktionarii se por a se retrage, nedensiyî nenl­s aieasta ks kste trei tsne de închisoarii într’o forteregi. Aieste akte, ka mi suide­­rea ne strate a snei nonoragisni de­­sarmate, kontrasli foarte ks renstagis­­nea îmmratslsi APsandri mi ’nsniri ts­­tilor lea mai mare mirare, dsm reformele liberali efektuate în aiost din simi timn în Rusia. Aksm snde mi ksm se va ter­mina aieasti komulikare? se ressirate Bor m­odsie fantele îndeplinite? Aieas­ta este o festisns a kim­i solsyisne a­­ustentim ka timnsi si ne o dea, dorim în si, snerim si ea va fi din cele mai fericite. Din Italia, atlim ks­iussreligisnea in Kalabria este mai intinsă; ns numai olulirile mni gardia naționale dar chiar nonoragisnile se ridikă contra ver­­ksrilor de tsrbsrare ne taie realigis­nea, amia Bedem, la Cosenza, nonorst­alsngEnd ne m­efekt, nentrs ks-1 bE­­nserite de tendinge realigionaiie mi de înțelegere ks iussreligisnea. Omer Nlamia s’a îmbirkat nentri Ergegopina, unde este o mare temere, o mare îngrijire, amientind sosir­ea lsi. La 23 Aurile trebuia si se fals elekgisnile la Fiume nentri dieta kroa­­tă; din 1222 alegatori în skrimî, 870 as fost fagB mi din avemitia numai 30 as Botat, ear nei largi as skris ne bile­­tinsl lor ksBînt nn mi­ne. Marigina­­litatea d’akolo Ba trimite gspernil si o nelițiisne verînd într’snirea k­neziati ks Ungaria. Ce­ferințe lunge i-au lipsitu de puterile loru. Demănâta asemenea uă trăsări­­re ușidră agita manele sele. Ea ur­ma cu uă speranță crudă aste simp­­tome funeste, ocupăndu-se totu d’uă dată ale ascunde lui Fredericu,­ deru nemicu nu putea înșela amarea rea. O întreba și nu căpăta nici unu respunsu. Ea lu asigura ce nu sufere, simpuiă pugină slăbiciune éco totu. Totu d’uă dată uă vină roșiță se respăndia pe trăsurele sele și ochii sei se opria a­­supra lui cu uă ardiute tinereța, ca cumu ar fi voita a retină prin căută­tură bunulu ce-i scăpă. Cea­a ce nu putea numai reuși a preface, este vo­ioșia sea așia de mare altă dată, a­­cumu sburată pentru totu de una. Ea era teneră, dulce și senină , surîdea ău eo, deru nu mai rîdea. Fredericu însuși devenise mai gravit așia în cătu cre cu cu acelea­și cugetări, preocupăndui schimbase aparința amendororu­a.__ Suntemu totu amanți, <­icea elu, deru nu mai suntemu copii și peste paginu a să fimu sogi. — Apoi iurma mii de planuri, concepea mii de proiecte. En­­rietta îl­ asculta și-și devoua lacrimele. Proiectele iei erau asemenea otărîte. MTA liliiU.MÎ.11. E IV R S E2 TT T A* ^ (Urmare). IX. Nemira nu e mai penibile de cătu a revede acele­ași locuri cu simplimen­­t de diferinți. Imobilitatea naturii, com­parată cu incertitudinea esistinței nó­­stre, constată fragilitatea iei și dă unu aventu mai mare durerii. Tomna nu era înca destul­ de înaintată ca să fiă alteratu frumuseța Elveției. Astă țară pe care o văzuse prin prismulu fericirii și farmeculu speranței, Bnriet­­ta o străbate din nouu, purtăndu pre­tutindeni în inima sea acea vidită feri­cire mărtă ca să nu­mai reînviere. Pe căndu Frederica număra suvenirile, ea număra părerile de rău, și trebuia să ascundă răulu ce o ucidea. Este­­rn oriulu seu era mai acelu­ași ca altă dată , numai un parare continuă înlo­­cuise strălucirea fatei rele, și cea mai mică emoțiune o făcea de se roșia cumu se roșescu morboșii pe cari nesce su-Vezi 90, 9192, 95 96 9799100 101 102 103­­ 04, 105 106 mi 109. 54." ^știm într’o scrisoarii de la Warszawa ki­re ziarul des Debats : „Sîntem om­igi d’a ne inmormînta morgii. Femeiele mi fetele noastre ssnt om­ite d’a îngriji de fii mi de fragii lor grimidigî în uitateli. Ssntem o­­m­igi d’a nimera ne neî ne linsesk din rîndurile noastre; dar ns por resiui a îneka ssBenirile noastre, o drami ssngersnte s’a întîmplat, mi astăzi sn­­ks se Brmsremte mi se întinde în mro­ Binge, în mii de loksri nemtiste, ale ksror ssferinge ns Bor­ajsnye nini o dats a fi ksnoskste de d-ta. La War­szawa kiar, ns ssnt siksi ks, ks toats rigoarea neîmnskats a astoritsgilor rssemti, ns ssnt saks nose sakrisme. Am aszit o Borbs snsim întsto ar­s­e­­mind din gura snsi om din nonor. Esnomti m­onerbsl nostri: „D-zes este m­ea sss...“ La aueasts ideis negremit resnindea sst Iskistor zikînd: „Ne Born­issa a fi suinii nîns ne kada-­vrele noastre ss Bor grimsdi destis de sss nentrs ka D-zes ss se neats koborî ne nsmîntil nostri.“ „Meea ne msremte am srsuisnea simngim întilsi generale, este nesiks­­ranga în care ssntem desiire soartea celor ne linsesk. Sunt oare în kimi nsmai? ssnt Bslneragi? ssnt morgi? nimini ns iulie. Hatri zeni de femeie as fost redate libertigiî. Dar mtirea­lis sn nos transnort de m­isonism­ is­­sesers kondimi la Mediin a arsnlat familiele în posternare. ss tem ka­ss ns fis asta o m­ims siagisne nentri Siberia. P­rintre are stangii trimiși la Mediin se afls D. Nikola Fipstein, fiis al baronelsi Herman Epstein, bankist israelit, direntor al komnaniel drsm­s­ Isi de fer­ mi a ksrsi oferts de 40.000 de florini nentri crearea skoalii de drent a fost ansngats, aksivi kste­ Ba zile, ks atsta lasds de ziarisi oficiale. Se zice ks m­ouessi istor­anelor ares­­tagi sa fi jsdekat la Mediin. Dar dsns ne kodini ? dsns ne legi ? Ilum­inele esingals ale drentslsi sunt ksikate. Minister isi dreutsgii a dat ordine m­e­déru, biăta copilă, ce diferință, și ce departe era acumu d’acea comunitate de cugetări ce o făcuse asiă de feri­cită! își impusese legea d’a uu­ifice nemicu­lui Fredericu înainte de a ajun­ge la capetulu călotoriei loru; voia ca să țin­ cu asiă, se­ lu dea în mănele mă­­tușie-sei și se afle în ea unu ajutoriu indispensabile spre a îndeplini sarcina aspră ce-și impusese. Ajunseră în fine la fruntaria Ger­maniei; acolo, uă nouă emoțiune mai tare de cătu tote cele­lalte o aștepta. Se opriră într’unu satu unde se duseră la prima loru trecere, seduși de fru­museța locului. Era­uă vale strîmptă pe care o uda unu réurelu argintiu; apa sea lim­pede se perdea pe catifeaua campie­­loru, după ce descrvea nenumărate co­­titure; ulmii și stejarii umbriau țermu­­rile sele poporate de trestie și de pa­pură. Totusu era situatu la polele u­­nui munte rîposu dominatu de ruinele unui castelu-fărte. Din acestă cul­me ved­useră Enrietta și Frederica fru­­mosă aparință a acelui orășelu. Răni­­mați d’unu părete acoperita de rochia rondunelei albă și albastră, ei privise­ medintelsî Ksrgil de anei Wieczorkow­­ski se se dskfc la iorteregE nentrs a­­uest uroues. Auesta oșerBind ks ar trebsi mai EntîiS se se dea o sentin­­gE de tribsnalsl instangeí mi kE ksr­­tea ns trebse se nronsnge dekEt anei, ministrsl ii resnsnse: „DaS ordini, ns „gi uer konsilie. De ns jsdeuî, Bei fi „d-ta jsdekat.“ „Adasye la aneasta koniiEreaska în termisnare ue astoritEgile desfEmis­­rE kontra semnelor de dolis; femeile, konil ssnt Brm Brigi, maltratagî mi tr­­iagi kis snatele ; niminsi ns­ i aste ner­­mis a andrea în dolis ne strate îei­ e o karte sneurale date de astoritate. Îgî trimit koniE testiale dsn’a kon­­silsî Engliterei, obligat d’a nsrta do­­lisi dsuesei de Kent: „N­srtEtorisl auestei­a, D. N. „noate isa dolisi mi arca t””Etsra de „îmbrEkăminte ne-i nlaue. Generalisl skomandante al armatei aktipe d’ or­­­dine la toate natrstele mi astoritegi­­ile militarie, dsnE presintarea acestei „karte, se-i lase a uliksla în libertate. „Zabolotskoi.“ „Ia seama, domnule, semnEtsra; yenerarisl Zabolotskoi este auela kare la 28 Feßrsaris a komandat foksl, mi kare nentrs aiest fant a fost dat in jsdekatE. He a deBenit jsdekata ? ue a desenit uerHetarea? Dea D-zes uel ns­­gin ka nea de la Módiin se aîbE a­­uelami ressltat! „în nropinge desorganisarea este kommletE ; fsnkgionarii rsmi nErEsind m­etstindenî nostirile lor, mai toate ora­­miele sunt administrate de msniuinalitate aleasă de nouor. Tremsrem despre soar­tea reserBată Liblinslsi, al dosile oram alregatslsi,mi snde eniskonsi însumi s’a nss în hanul msniuinalit Egii. N’avem nini o mtire d’akolo, mtim nimai kE generalist Krsleff s’a dss akolo. Ns sunt arme nini akolo m­eksm nini ín uea laltE narte a regatslsi. Ue se Ba intimisla? lssa­ se­ Bor mEuel Eri ka aiui? kEt de nem­iloase ssnt nasiunile no­­norarie kiar kond le insnirE mi le kondsue o ideiE siblime! AstE dorin­te multu timpu suptu picórele loru a­­celu satu în care totu părea­uă mi­niatură a vieței, casele strîmpte și scunde, ferestrele înguste, coperișiurile ascuțite, coperite cu olane, fagatele co­lorate cu roșiu. Vn puntiș fără trecea peste micuțu rîurelu; văzute de la acea înălțime, obiectele păreau proporționate cu strîmptă incintă a vâlcelei. Ei se deletaseră ca doui copii a­bserva bou­­leții înjugați la unu cărucioru și ur­­măndu încetu drumulu plinu de coti­­ture. Ved­useră iu fine uă mică lume iu care aru fi mărginitu bucuroși pă­surile loru, și aru fi restrânsu fericirea loru. Viindu în satu nesce buni țerani le oferiseră uă ospitalizate cordiale, și de parte d’a perde­uă ilusiune, câști­gaseră uă plăcută suvenire. Enrietta voi se revela acelu locu și sé se o­­préscu la acea­ași casă. Cu cătu se apropiau de termenulu fipsatu, ea cău­ta a prelungi ultimele momente ale a­­cestei presințe iubite, și a se încon­­giura de cele mai mice ale sele urme, de acumu singura sea moștrănire. Aflată pe ospeții loru în bucuria; făta loru se mărita a doua z i. Se fe­licitară astă dă multu că au pe lunea gE a martirislsi a konrins nonorsl nostrs k’o adeBEratE frenesiE, mi as­­zim snsnînds-se nretstindeni kE ns ssnt EnkE destsle Biktime rai kE Eb­­rona ns rație nemika. Lîngi aueasti moarte înaintea ks­­r­a aleargE lumea, este aceea de kare se teme; afara de mauelsrile ne komit israil, mai sunt auelea ne kari le imbarbEteaza. Ilretstindeni geranii ssnt agigagi la omorsri­ ns Boim­a atribui m­ea ssi kasza astor m­o­­lekte kriminale, de mi faimoasa uir­­kslaria a d-ls. Mikanoff ar astea jus­­tifika toate akssurile, dar este siksr kE fsnkgionarii ssbalterni, ne ori snde au konservat fsnkgisnile lor, nearkE a însifla sra. Ilonorii de gears, bsn mi blind, resiste EnkE la aceste ten­­turi satanice, dar ginea­ Ba msh­? He nonor din Isme, ustîndu-se krezst de astoritate la insdare, la îmnargirea morarelor rai a averilor, s’ar astea kon­­ginea rai sta linirati ? Mai angin­­isibile dar mai gravE poate de rist desorganisarea adminis­­trativE este desorganisarea militaris, mai ales printre ofitierii armatei ruse se manifesta ea. Eî estis înaintea ordi­­nilor date, se roraesk ks le aS ese­­kstat. Reneralist Etasliuî raeade la o narte rai n’agî sítat nonte nimele gs- Bernatoristsi generale Ilanistin, m­esm­­blinds-se la 8 Am­ile ks kansi deskonerit rai ks bravele krsuiraiate n­in mizlo­­ksi milgiran­ trinsinkatE, karéul ako­­neria de anlasse Bizînds-l protestsnd am­ia kontra msuelsist. Mai ales ziarist rss Kolokol, psblikat la London de d. Hertzen, a arunkat tsrbsrarea în armats. Inflsinga sea a fost amia de mare in kst, spre a onin demisiunile lor, a trebuit a rend­ nentrs ofiuist­ amenigarea fsksts fsnkgionarilor d’a trimite ne dsmisionari in Siberia. Ni se domnă, cumu $b­eau ei, de marture a ceremoniei, în cătu nu fu cu putință a-i refusa. Era ăncă destulu de lumină. Frederica și Enrietta se suiră pe mun­te și conteimplară ară vâlceaua și sa­tul u la piciórele loru. Aerulu mai re­­corosu de cătu serele precesnuți; câte­va frunze cădeau rupte de vântu, să­­rele apunea în nouri. Bnrietta tremură. Frederica însă o ruga în deșertu să descindă; cu uă tristeță avidă pe care nemicu, în afară, n’o trăda, ea gusta farmeculu melancolicu alu acestei ere pline de intime analogie și mai bună pentru densa de cătu voioșia și prepa­­rațiunile ce făcea rosu. Descrise în fine, déru totu tablonulu remăsese în spiritulu seu, și ea se complăcea a­ lu revede ea că imagine a vieței sele: ruine, unu sőre dispăruta, și france u­­scate risipite de ventu! . . . A doua z ji se făcu nunta cămpiană, Miresa avea frumuseța ce dă juneta și mulțămirea; suptu liniștea mănținerii sele, junele lăsă sĕ se straversa ama­rea ce simpuia. Bătrânii părinți nu di­simulau bucuria loru: ea se arăta prin franceță și prin nesce dulci glume. Cere­monia însoțirii fu duioasă cumu suntu^

Next