Romănulŭ, iulie 1861 (Anul 5, nr. 181-208)

1861-07-10 / nr. 191-192

Va esi ín tóté filele afara do Lunia și a Kr. 1 Oi.—102. Anni V. LSNÍ, marul «P‘. HB|£{ H B|H Bip ■■ 10, 11 IULIU 1861. șași ROMANULUI !"H'"e.1 Trei luni:................................................... 32 — ______ ___­­_filii __________________ în județe la domnii Administratori și la cores­lre lună....................................................... 11 — pondinții noștriî, sau d’a dreptul prin poată tr4­2ÎE (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE­)­mițând și banii. Tot asemenea și în Iași, Direptoriulu diariului Românului și Redaptorium­ respund­étoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cyramilii d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. -Sa juaio POLITICO. COLLECIILE, LITERABIO. PRINCIPATELE - A - UNI. REVISTA POLITICA. Bu­curesci, Cuptor. j Adunarea nationale ne mai kom­­m­etmds-se­mi timnsl sesisnil fiind terminat s’a închis de sine. ilîni în moment»! kind n»nem ziari»l s»nl tinar, no»l minister n» s’a komnss mki, qirksli diferite iire­­s»n»neri, fii karé faio la kombiniri d»ni nlaksl se»; nemik însi iiosiliß n» se tutié. Din afari avem o uitire a ki­­riia însemnitate este foarte mare. O korespondingi a ziari»l»i Courrier du Dirn an ehe mi­o skrisoarii din Viena ne sn»a ki s’ar fi filist, prin misiotirea ITrisiei, o îmbikare între Assia și Assiria, care ar fi avînd de skori o arigisne kom»ne a­­ telor trei nalori, nenlr» pemte esentsali­­tipi de kari ele se tem în Slolonia mi în Ungaria. Negremit agitarea în aceste dese­gere treb»e se fu foarte mare, mi …»Bernele tare otirîte a refssa ori ne reforme mi kom­esisni de oare ke Assia, kareS de la res­­belel Krimeii era inemira de moarte a Austriei, a sobotît de trebsingi o îmnikare ki aceasta din »rmi. Se zice ki regele Ilissiei ar fi Boind si meargi si înlîlneaski ne Nan­o­­leone III la tabira de la Chalons sare a-i nroba ki aceasti îmnikare n’ e de lok sitn­e Frangei. Se poate ki aieasta si fii amia, treb»e si ad»4em aminte, însi, ki ori de kite ori a fost aliange între cele trei timleri nordine, nici odati n’a» aBat de skon fericirea mi liberarea nonoarelor; istoria ne arati din kon­tra ki ele n’as fost de kit kon­tra nagionalitigilor mi nenri» skonsri kari, departe d’a fi liberali, era» desnotWe, asolstiile mi ksqerttonaie. In aceasti silsan­is ne dar, noi, kari suntem iei mai esnimi la efek­­tele a nei asemenea aliange, ne fa­­cem spre a ne afla In nosipisne a ne anira in dependinta mi libertatea? 0! mici o dati, si ne dem tentim, si ne dem tentim ne kit este mici timn, si ne armim snne a fi gata a respinge ori ge araestek al stnin»­­l»i în afagerile noastre, ori ge kil­­kare a teritori»!»! nostr», sa» de Bora stirei ín anatfa In kare pinem­ napisnea întreagi, kind Ba Beni zisa ne Borei Bora si intermi din cartea Bie­­gel mi nimele nostri snsiderat in Brat. Si ne demtentim dar, si ne armim! T>nici o intire, care poate fi de mare imnorlangi, este alegarea am­basadorilor frangesS mi Italian din Konstantinopole. ”»Bernatori»l Neanolií D. Ponza di san Morlino mi-a dat definitiße demisisnea. D. Cialdini a fost ín­­sirqinat k» direngisnea afaqerilor qi- Bili mi militarie. S»nt kileBa zile de kind d, I. K. Leresk» din Ilileuitl ne a trimis o reklámáré qe n» n»t»rim gisi m­­ki lók a o nsblika. Merem iertare d-l»i Leresk» d’asti íntírziare mi snre a nsmal rémmé mi de aslizl o ínssmim kiar ín renista noastri nolitiki, »nde snerim ki Ba atrage mai bine irigarea de seami a d-lsi mi­­nistr» din într». Eaki geslisnea. D. Ion K. Leresk» ne sn»ne ki era ranortator stalisk ín jsdegst Ar­gem mi ki d. ministr» din într» 1-a dat ín jadekati s»nt ínkölnarea k’ai fi neoríndsiele ín tabeleie de re­­qensiane fik»te k» rele intengiení. Daki d. Leresk» Ba fi k»lnos sa» n» Ba otírí tribsnalele mi nrin »rmare n» este aqeasta reklamarea d. Le­resk», kontra d-l»I ministr» din in­ti». Ueea qe reklami domnia sa es­te ki d. ministr» ar fi ordinat d’a se onri rem»nerari»l d-l»I Leresk» ne o I»ni serßiti m’a se da aqeí bani komisari»l»î trimis de d. ministr» ín aqeasti qerqetare ka nlati de disr­­m mi trahsnort. Mirtsrim ki, ka mi d. Leresk», n» îngelegem o asemenea nroqede­­re. Mai ’nainte d’a fi jsdekal mi o­­sîndit, a se s»u»ne nrin ordinea ns­­terii administratiße la amendi, aqea­sta este o nedrentate, d»ne a noastri oninisne, nentr» kare ne »nim k» d. Leresk» mi nrotestim. Snerim, kredem ki d. mininis­­tr» din într» Ba bine boí a gergeta ageasti gesti»ne mi ki de Ba fi ast­­fel Ba fa­ie Indesislara drentei re klamiri a d-l»i Leresk». O gremea­­li se poate fage, kind însi agea gre­­meali este demonstrați jistipia tre­­b»e índati satisfik»ti. De mi, miri odati, ssuntem siksin ki d. ministr» Ba o­dina a se da satisfacere dren­­tipii, regim ne d. Leresk» a ne nre Beni­ka si reklamim nekontenit, da­­kb sneranßa noastri Ba fi amigiti. Ilsblikim mai jos do»e adrese prmn care se deschide sanskriere spre a ajuta la ridicarea monument»!»! komitel»! Cavour; »na^din listele de ssnskriere qe nsblikim este a­­nal- Islsi kiér mi qea­sakti a mai multor getipiani din m­agi­­ne »nim din toati inima fa­anei»! qe fak el na­­­pi»nii, nentri a anta reksuom tinßa sa kitre d. Cavour, mi amoarea sea nentr» Italia, le milgimim­ de asti frimoasi initiatiBi ge a» lsat, mi snerim ki togi Romiii Bor Beni a ssaskrie d»m mizloagele lor nentr» agest skon nassionale, nstem zige, kigi kassa Italiei este kassa Romi­­niei, mi asemeni manifestiri por strînge mi mai mult legitirele fri­­peuiii între qele de«e­gere. E. C. % % A3 fii T»rin, 12 Inn­». Resnsnzînd la in­­terne lngisnea 1st Liborio Romano atin— gitparii de sutsa pisnea din într» a Nea­­nolit, ministrul da interne, Minghetti, a declarat ki n» noate tigidsi ki linitu­­tea în nrotinßele neanolitane este ame­­ninyati, dar ki gsBern»! snen ks în­­credere, azimat ne­natriotism«l­lok»i­­torilor, ki Ba­nstea învinge difik»lu­pile esistinßi. D»ni qe Borbiri mi alpi de us­­tagî, kamera adonti simitoaria ordine de zi. ,,Kamera, dsm gea asksltat de­­klarapisnile ministeriste?, este înkredin­­tati­ul ministerist Ba intrebsinga toate mijloagele legali spre restabilirea ordi­nii mi­siksraupei n»blige în m­oșiuilele meridionali.44 — Skomoteie despre re­­tragierea ministrilui de interne sînt ne­întemeiate. Haris, 16 Isli». Liniștea în nro­’ Bm­ßelo neanolitane n» s’a restabilit miri; j I­ringinele Adam Czartoryski a m«rit; J niskst la 14 Iansari» 1770 njsnsese în s­fîrsit de 91 mi­lu mitate ani; în ansl 1817 se kisitorise ks­uringinesa Anna Sopieha mi­triia de la repolHpisnea fran­­gesi la Paris. El Iași natr» komii , m­inginiî Witold mi Ladislasmi m­ingine­­sele Moria mi Isabella. Milan, 17 Isli». Despre întîmuli­­rile în m­ovingele neanolitane qitim în „Perseveranza 14 de astizi, în pinst»! Larino, distriktsl Molise, se adsm­ in­­s»m­ingii ispiijl din gelo-lalte m­ouinße, nîni ak»nu s’a trimis în kontra lor mai multe coloane mobili. La 16 s’a ares­tat mai mulți indicizi, kari instigaseri piranii din m­enipril Neanok­î la inssreli­­gisne. Guvernatori»l de la Catanzaro a cer»t întărire în kontra iusBm­inzilor. „Perseveranza 44 dominte skomotes, res­­pindit prin alte ziare,­­ii s’ar fi ksije­­tal »n komalot sine a dir­uma ne Ri­­casoli un­ a-1 inloksi k» Minghetti, Neanole, 14 Isli». *1864 ins»rßiußi a» den»s armele lingi Anollino. Ka adlatus (lok giitor, aj»;or) al țrenera­­rislsî Cialdini se nsr^ouite Komitele Gerolamo Cantelli din Parma; se ziqe ki Cialdini Ba dobîndi titlsl de gs- Bernator; nenerale al Neanoliî. Neanole, 16 Islis. într’o ordine de zi generări»! Cialdini m­onaugi sue­­ranya ki va restabili liniștea în uro- BÎngele neanolitane ksngvidile de­ge­­te de tîlharî. Milan», 15 Islis. Ziari­l „Perse­veranza 44 nibliki niBele de la Neano­le din 14, din care afirm ki foaia o­­figiale d’akolo Borberite desine mai multe loviri ale trsnelor k» inssrgingii sh­opingele Terra di Lavoro, Terra di Molise mi în Abrizzo. în n­osrea lîngă Persano s’as koncentrat 100 mi în Terra di Lavoro 400 inssrgingi. Milaus, 16 Isli». „Perseveranza 14 de astizi nsbliki o koresifondingi de la Tsrin din 15, dsm kare D. Cial­dini ar fi nru­mit eri (14) prin tele­graf nimirea sa de guvernator generale. F»nrigi»nea l»i este numai nropisorii mi sfirmemte îndati dsrn qe se va fi restabilit liniștea mi siksranga n»­­bliki la Neanole. Cialdini Boemte a mo­­bilisa mai multe batalisne ale gardiei naționale. Snre agest skon­gseer­sl s-a abordat suma de 500,000 lire (i­­taliane.) Eri s’a ginst medinga d»ne »rmi a Kamerei, în care s’a nru­mit m­oieku­l de lege atingătoarii de arse­­nalsi mi norisl de la Spezzia, m­eksm mi mroiektele de lege, atingitoarie de alte dosi konstrskijisnl de lii ferate în Italia meridionale. Verona, 17 Isli». Mitim în „Gior­­nale di Verona 44 ki Garibaldi ar fi ni­­nisit Caprera, de trei zile, însi­ns se­m­tie »nde a mers. London, 15 Isli». Hitim în „Ti­mes 44 de astizi, ki în kitind regina Ba­ttima­ne Lord si Rissel, înșitin­­d»-l si intre ca membri în Kamera lorzilor. — Fri a sosit la Osborne n»­Uitim în Monitori»! Franței de la 15 Isli», ki k»ra de baie la Vichy n­ semte foarte bine imnirat»!»!. N» este adevirat ki »n medik a fost kiimat acolo. Venerab­il Fleury a alecat la T[rin mi Ba înfigitura re­­gels« Biktore Emae»ele o skrisoarii a îmnirat sl sl. Ilemta, 8 Isli». In medinga de astizi a camerei denstagilor au fost presintati nimeroase adrese de la komsne, oramie mi komitate kitre dieli, kari mrotesti în kontra me­­morandel»! Siopak de la Szt. Mar­ton, m­onsnerea de resol»iîi»ne, prin care se vor formala în m­ingin rai­­sisnile ge-mi m­onsne dieta, a fost îndrentati selipisnilor. Bu­toaria uie­­dingi se Ba ginea Joi la 18. Biena, 16 Islis. Assura des­­baterilor atingitoarte de resn»ns»l îmnintesk la adresa kamerei Un­gariei se oserBi gea mai adînki ti­­gere; nar’ki togi, kigi iea narte la aqeste desbateri d’o mare imnortan­­gi, mi-as dat nard­a a nistra cel mai mare mister nini la isnskrie­­rea reskriii!«i»I imneri^le. Ziarist »ng«resk H rnok44 zige, ki togi oamenii de* stat din Ungaria au con­­siliat ne Maiestatea sa a Beni în per­­soam la B»da; aqeasti m­on»nere este kombiiBti k» energii de kitre miniștrii nemagiari. Bela despre atentatul seBîrmit în con­tra persoanei regel»! Ilissiei; în »rma aqeste! ns Bele m­inginele Koroanei Ilipsiei a alecat îndati la Baden-Ba­den, dar se va întoarce în ksrînd la Osborne. Baden—Baden, 15 Islis* Kiar eri­seara maiestatea sa, regele missiei, a emit în trissii; nonoragiunea a or­­ganisat o m­eimblare k» torge în o­­noarea l»î. Astăzi s’a celebrat la toa­te biseriqele »n Tedesm. Baden-Baden, 16 Isli». Regele a netrelist o noapte liniștiti, senitatea sa este m»lgimitoaril. Slringinele Ko­roanei a sosit ori de la Osborne. Baden-Baden, 17 Isli». Regele a dormit bine noaptea trelisti mi se simte astăzi mult mai bine. Kont»si»­­nea la git n» înfigimeazi nigî o gra­­vitate mi Bindekarea iea ksrssl dorit. 1 esnte atentat afirm din ziare germane »riitoar­ele aminsnte: St»­­dintele Oskar Becker, fisi konsiliari»­­l»i de Stat Becker de la Odesa, s’afli de la 1859 la Linska, »nde stidiasek» m»k­l­anlikagisne drentsl mi skrisese mi »n tratat assura konstitsgionalis­­mslsi, kare f» koronat k’»n niemi» a­­kademik. Isnele în vîrsii de 21 de ani era d’»n karakter tik»t mi de i­­deie esaltate nolitige. Kitepa zile îna­intea nlekirii sale kimii erasi o ter­­geroli (nistol mik) k» do»i gepe mi se esergiti k» algi stidingî la darea la semn, la Xof k»mnirase »n nortret al regelui Ilissiei. A tras de do»e ori as»mra regelsi, intîia pari ns nemeri mi a do»a pari gloug»! trek» m­in­gsler, Isi sn netek mik din krapata mi kontssioni gîtsi, în nortfolisi­se» s’a gisit o notigîe skrisi de mina l»î: „Astizi la 3 Boi» îm nimira ne renele Ilissiei 44-----­Berlin, 16 Islis. Hitim în gazeta Kr»geî de astizi, se aunteanu­ în zilele BÜtoarie retragerea ministrilui de es­­terne baronsl Schleinitz mi nimirea ko­­mitelsî Bernstorff ka ssgesorist ses. Konstantinonole, 16 Islis. țlene­­rarisl Darando mi markissl Lavalette as nlekat. Newyork, 6 Islis. Kongressl s’a deskis. Adresa nremedinteisi este res­­beliki, el qere 400,000 oameni mi 400 milioane dolari, kari si se akonere nrin tr’sn imnosit assnra arliklelor de kon­­ssmagisne: „kafea, zaxar41 mi Melasi. Banoarea komnanieî Lloyd „Ar­­midska Maks44 a sosit la 15 Islis Ia Trieste mi a adss nsBele din Kalksta 8, Singapare 6 Bombay 12 Isnis, Ba­tavia 30 mi Hongkong 29 Mais, din kare aflim, ki ns se mai asde nimik desnre o reskoal» în Mongolia mi ki se krede ki niqî n’a esistat o asemene reskoali. La Shanghai se desBolti sn komerqis restrîns; ne rîsl Yantsekiang se Bid mslte Banori în aktißitate. La Bombay s’as kongediat, în srma orga­nising armiei, neste 1000 ofiqilr! al armiei indiáné. Lorflsl Canning Ba bí­­sita nroßingele nord-seste. Foametea a înqetat. NsBele de la Banjermassing snsn ki inssrgingn ns s’arati disnsmî a se ssnsne. Ilemta, 17 Islis. ön ssiilement al ziarislsi ,,Lloyd44 arați ki este nro­­babile, ki baronsl Vay se Ba retrage mi Ba fi înioksit de komitele Fargach,' gSBernatorisl Boemiei; în loksl Biqe­­kanqelierislsî Szesen, se asmemte d. Privitzer. Niqî o deqisisne definitißl ns s’a lsat mki. (Hrin denemia noastri telegrafiki mtim ki atit Vay kit mi Szesen as demisionat.) Gazeta de Kolonia este de m­­­rere, ki reksnoamterea regatsl»! I­­talia din partea Rusiei este mai foarte problematiki. Comitele Sta­­ckelberg a n­u­mit de la G»Bern»i seS numai însirginarea d’a l»a informa­­gisn­ mi a esnsne într’sn ranort im­­presisnile sale. Anoi arați ki m­in­­ginele Wolkonski, ambasadori»! Rssiei lîngi regele Frangisk II, kare 4e­­r»se sn korgedis, a nruimit de la m­inginele Gorgiakos resnsns»!, „ki n’ar fi ak»m t­ransl­a nirisi »n nost ka agela ge­l ok»m, dar daki sta­rea senstigii sale ns—1 iarti a mai remmea akolo, g»Bernsi Ba nsmi sn ssgesor al l»i.4. Masaicul Social. Magistratsi, militar«l, ersditsi, msnvitorsi, komersantal su nt Im­­m­esnassi nsmai nentrs sti snni stri­ Besk ne ței-l-ului fin împotrivire; snirea lor, daka aceasta meriti ast iisme, nu mai este konkordii mi konformitate de Bovine; este o grimidire de kadapere îngronete snele neste altele. 4ine zite Klase zite onresisne, nriBileijtis, koalijjie de egoisme. E. DECLERC. IJara Rommenski a fost tot­ d’as­­na o gan­ge­a diferit de toate cele- 1—alte giri din Israe. Intre Orient mi Okgident, lingi marea gea mai kanrigioasi, intre må n­­gii qea mai Baltagi, înkonjurati de fisBist qel mal imnetsos mi brisdali da atitea rîsr­ fie­care k» deosebit karakter, ’mi a fik»t mi-mi a ins­­trat o klimi scimbitoare dar mrom­ii kare n» se aseamim k» a nigî snel alte Ijiri; di gersrí In Islie mi ni-J

Next