Romănulŭ, iulie 1861 (Anul 5, nr. 181-208)
1861-07-10 / nr. 191-192
Va esi ín tóté filele afara do Lunia și a Kr. 1 Oi.—102. Anni V. LSNÍ, marul «P‘. HB|£{ H B|H Bip ■■ 10, 11 IULIU 1861. șași ROMANULUI !"H'"e.1 Trei luni:................................................... 32 — ______ ____filii __________________ în județe la domnii Administratori și la coreslre lună....................................................... 11 — pondinții noștriî, sau d’a dreptul prin poată tr42ÎE (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE)mițând și banii. Tot asemenea și în Iași, Direptoriulu diariului Românului și Redaptorium respundétoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cyramilii d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. -Sa juaio POLITICO. COLLECIILE, LITERABIO. PRINCIPATELE - A - UNI. REVISTA POLITICA. Bucuresci, Cuptor. j Adunarea nationale ne mai kommetmds-semi timnsl sesisnil fiind terminat s’a închis de sine. ilîni în moment»! kind n»nem ziari»l s»nl tinar, no»l minister n» s’a komnss mki, qirksli diferite iires»n»neri, fii karé faio la kombiniri d»ni nlaksl se»; nemik însi iiosiliß n» se tutié. Din afari avem o uitire a kiriia însemnitate este foarte mare. O korespondingi a ziari»l»i Courrier du Dirn an ehe mio skrisoarii din Viena ne sn»a ki s’ar fi filist, prin misiotirea ITrisiei, o îmbikare între Assia și Assiria, care ar fi avînd de skori o arigisne kom»ne a telor trei nalori, nenlr» pemte esentsalitipi de kari ele se tem în Slolonia mi în Ungaria. Negremit agitarea în aceste desegere treb»e se fu foarte mare, mi …»Bernele tare otirîte a refssa ori ne reforme mi komesisni de oare ke Assia, kareS de la resbelel Krimeii era inemira de moarte a Austriei, a sobotît de trebsingi o îmnikare ki aceasta din »rmi. Se zice ki regele Ilissiei ar fi Boind si meargi si înlîlneaski ne Nanoleone III la tabira de la Chalons sare a-i nroba ki aceasti îmnikare n’ e de lok sitne Frangei. Se poate ki aieasta si fii amia, treb»e si ad»4em aminte, însi, ki ori de kite ori a fost aliange între cele trei timleri nordine, nici odati n’a» aBat de skon fericirea mi liberarea nonoarelor; istoria ne arati din kontra ki ele n’as fost de kit kontra nagionalitigilor mi nenri» skonsri kari, departe d’a fi liberali, era» desnotWe, asolstiile mi ksqerttonaie. In aceasti silsanis ne dar, noi, kari suntem iei mai esnimi la efektele a nei asemenea aliange, ne facem spre a ne afla In nosipisne a ne anira in dependinta mi libertatea? 0! mici o dati, si ne dem tentim, si ne dem tentim ne kit este mici timn, si ne armim snne a fi gata a respinge ori ge araestek al stnin»l»i în afagerile noastre, ori ge kilkare a teritori»!»! nostr», sa» de Bora stirei ín anatfa In kare pinem napisnea întreagi, kind Ba Beni zisa ne Borei Bora si intermi din cartea Biegel mi nimele nostri snsiderat in Brat. Si ne demtentim dar, si ne armim! T>nici o intire, care poate fi de mare imnorlangi, este alegarea ambasadorilor frangesS mi Italian din Konstantinopole. ”»Bernatori»l Neanolií D. Ponza di san Morlino mi-a dat definitiße demisisnea. D. Cialdini a fost ínsirqinat k» direngisnea afaqerilor qi- Bili mi militarie. S»nt kileBa zile de kind d, I. K. Leresk» din Ilileuitl ne a trimis o reklámáré qe n» n»t»rim gisi mki lók a o nsblika. Merem iertare d-l»i Leresk» d’asti íntírziare mi snre a nsmal rémmé mi de aslizl o ínssmim kiar ín renista noastri nolitiki, »nde snerim ki Ba atrage mai bine irigarea de seami a d-lsi ministr» din într». Eaki geslisnea. D. Ion K. Leresk» ne sn»ne ki era ranortator stalisk ín jsdegst Argem mi ki d. ministr» din într» 1-a dat ín jadekati s»nt ínkölnarea k’ai fi neoríndsiele ín tabeleie de reqensiane fik»te k» rele intengiení. Daki d. Leresk» Ba fi k»lnos sa» n» Ba otírí tribsnalele mi nrin »rmare n» este aqeasta reklamarea d. Leresk», kontra d-l»I ministr» din inti». Ueea qe reklami domnia sa este ki d. ministr» ar fi ordinat d’a se onri rem»nerari»l d-l»I Leresk» ne o I»ni serßiti m’a se da aqeí bani komisari»l»î trimis de d. ministr» ín aqeasti qerqetare ka nlati de disrm mi trahsnort. Mirtsrim ki, ka mi d. Leresk», n» îngelegem o asemenea nroqedere. Mai ’nainte d’a fi jsdekal mi osîndit, a se s»u»ne nrin ordinea nsterii administratiße la amendi, aqeasta este o nedrentate, d»ne a noastri oninisne, nentr» kare ne »nim k» d. Leresk» mi nrotestim. Snerim, kredem ki d. mininistr» din într» Ba bine boí a gergeta ageasti gesti»ne mi ki de Ba fi astfel Ba faie Indesislara drentei re klamiri a d-l»i Leresk». O gremeali se poate fage, kind însi agea gremeali este demonstrați jistipia treb»e índati satisfik»ti. De mi, miri odati, ssuntem siksin ki d. ministr» Ba odina a se da satisfacere drentipii, regim ne d. Leresk» a ne nre Benika si reklamim nekontenit, dakb sneranßa noastri Ba fi amigiti. Ilsblikim mai jos do»e adrese prmn care se deschide sanskriere spre a ajuta la ridicarea monument»!»! komitel»! Cavour; »na^din listele de ssnskriere qe nsblikim este anal- Islsi kiér mi qeasakti a mai multor getipiani din magine »nim din toati inima faanei»! qe fak el napi»nii, nentri a anta reksuom tinßa sa kitre d. Cavour, mi amoarea sea nentr» Italia, le milgimim de asti frimoasi initiatiBi ge a» lsat, mi snerim ki togi Romiii Bor Beni a ssaskrie d»m mizloagele lor nentr» agest skon nassionale, nstem zige, kigi kassa Italiei este kassa Rominiei, mi asemeni manifestiri por strînge mi mai mult legitirele fripeuiii între qele de«egere. E. C. % % A3 fii T»rin, 12 Inn». Resnsnzînd la interne lngisnea 1st Liborio Romano atin— gitparii de sutsa pisnea din într» a Neanolit, ministrul da interne, Minghetti, a declarat ki n» noate tigidsi ki linitutea în nrotinßele neanolitane este ameninyati, dar ki gsBern»! snen ks încredere, azimat nenatriotism«llok»itorilor, ki Banstea învinge difik»lupile esistinßi. D»ni qe Borbiri mi alpi de ustagî, kamera adonti simitoaria ordine de zi. ,,Kamera, dsm gea asksltat deklarapisnile ministeriste?, este înkredintatiul ministerist Ba intrebsinga toate mijloagele legali spre restabilirea ordinii misiksraupei n»blige în moșiuilele meridionali.44 — Skomoteie despre retragierea ministrilui de interne sînt neîntemeiate. Haris, 16 Isli». Liniștea în nro’ Bmßelo neanolitane n» s’a restabilit miri; j Iringinele Adam Czartoryski a m«rit; J niskst la 14 Iansari» 1770 njsnsese în sfîrsit de 91 milu mitate ani; în ansl 1817 se kisitorise ksuringinesa Anna Sopieha mitriia de la repolHpisnea frangesi la Paris. El Iași natr» komii , minginiî Witold mi Ladislasmi minginesele Moria mi Isabella. Milan, 17 Isli». Despre întîmulirile în movingele neanolitane qitim în „Perseveranza 14 de astizi, în pinst»! Larino, distriktsl Molise, se adsm ins»mingii ispiijl din gelo-lalte mouinße, nîni ak»nu s’a trimis în kontra lor mai multe coloane mobili. La 16 s’a arestat mai mulți indicizi, kari instigaseri piranii din menipril Neanokî la inssreligisne. Guvernatori»l de la Catanzaro a cer»t întărire în kontra iusBminzilor. „Perseveranza 44 dominte skomotes, respindit prin alte ziare,ii s’ar fi ksijetal »n komalot sine a diruma ne Ricasoli un a-1 inloksi k» Minghetti, Neanole, 14 Isli». *1864 ins»rßiußi a» den»s armele lingi Anollino. Ka adlatus (lok giitor, aj»;or) al țrenerarislsî Cialdini se nsr^ouite Komitele Gerolamo Cantelli din Parma; se ziqe ki Cialdini Ba dobîndi titlsl de gs- Bernator; nenerale al Neanoliî. Neanole, 16 Islis. într’o ordine de zi generări»! Cialdini monaugi sueranya ki va restabili liniștea în uro- BÎngele neanolitane ksngvidile degete de tîlharî. Milan», 15 Islis. Ziaril „Perseveranza 44 nibliki niBele de la Neanole din 14, din care afirm ki foaia ofigiale d’akolo Borberite desine mai multe loviri ale trsnelor k» inssrgingii shopingele Terra di Lavoro, Terra di Molise mi în Abrizzo. în nosrea lîngă Persano s’as koncentrat 100 mi în Terra di Lavoro 400 inssrgingi. Milaus, 16 Isli». „Perseveranza 14 de astizi nsbliki o koresifondingi de la Tsrin din 15, dsm kare D. Cialdini ar fi nrumit eri (14) prin telegraf nimirea sa de guvernator generale. F»nrigi»nea l»i este numai nropisorii mi sfirmemte îndati dsrn qe se va fi restabilit liniștea mi siksranga n»bliki la Neanole. Cialdini Boemte a mobilisa mai multe batalisne ale gardiei naționale. Snre agest skongseersl s-a abordat suma de 500,000 lire (italiane.) Eri s’a ginst medinga d»ne »rmi a Kamerei, în care s’a nrumit moiekul de lege atingătoarii de arsenalsi mi norisl de la Spezzia, meksm mi mroiektele de lege, atingitoarie de alte dosi konstrskijisnl de lii ferate în Italia meridionale. Verona, 17 Isli». Mitim în „Giornale di Verona 44 ki Garibaldi ar fi ninisit Caprera, de trei zile, însins semtie »nde a mers. London, 15 Isli». Hitim în „Times 44 de astizi, ki în kitind regina Battimane Lord si Rissel, înșitind»-l si intre ca membri în Kamera lorzilor. — Fri a sosit la Osborne n»Uitim în Monitori»! Franței de la 15 Isli», ki k»ra de baie la Vichy n semte foarte bine imnirat»!»!. N» este adevirat ki »n medik a fost kiimat acolo. Venerabil Fleury a alecat la T[rin mi Ba înfigitura regels« Biktore Emae»ele o skrisoarii a îmnirat sl sl. Ilemta, 8 Isli». In medinga de astizi a camerei denstagilor au fost presintati nimeroase adrese de la komsne, oramie mi komitate kitre dieli, kari mrotesti în kontra memorandel»! Siopak de la Szt. Marton, monsnerea de resol»iîi»ne, prin care se vor formala în mingin raisisnile ge-mi monsne dieta, a fost îndrentati selipisnilor. Butoaria uiedingi se Ba ginea Joi la 18. Biena, 16 Islis. Assura desbaterilor atingitoarte de resn»ns»l îmnintesk la adresa kamerei Ungariei se oserBi gea mai adînki tigere; nar’ki togi, kigi iea narte la aqeste desbateri d’o mare imnortangi, mi-as dat narda a nistra cel mai mare mister nini la isnskrierea reskriii!«i»I imneri^le. Ziarist »ng«resk H rnok44 zige, ki togi oamenii de* stat din Ungaria au consiliat ne Maiestatea sa a Beni în persoam la B»da; aqeasti mon»nere este kombiiBti k» energii de kitre miniștrii nemagiari. Bela despre atentatul seBîrmit în contra persoanei regel»! Ilissiei; în »rma aqeste! ns Bele minginele Koroanei Ilipsiei a alecat îndati la Baden-Baden, dar se va întoarce în ksrînd la Osborne. Baden—Baden, 15 Islis* Kiar eriseara maiestatea sa, regele missiei, a emit în trissii; nonoragiunea a organisat o meimblare k» torge în onoarea l»î. Astăzi s’a celebrat la toate biseriqele »n Tedesm. Baden-Baden, 16 Isli». Regele a netrelist o noapte liniștiti, senitatea sa este m»lgimitoaril. Slringinele Koroanei a sosit ori de la Osborne. Baden-Baden, 17 Isli». Regele a dormit bine noaptea trelisti mi se simte astăzi mult mai bine. Kont»si»nea la git n» înfigimeazi nigî o gravitate mi Bindekarea iea ksrssl dorit. 1 esnte atentat afirm din ziare germane »riitoarele aminsnte: St»dintele Oskar Becker, fisi konsiliari»l»i de Stat Becker de la Odesa, s’afli de la 1859 la Linska, »nde stidiasek» m»klanlikagisne drentsl mi skrisese mi »n tratat assura konstitsgionalismslsi, kare f» koronat k’»n niemi» akademik. Isnele în vîrsii de 21 de ani era d’»n karakter tik»t mi de ideie esaltate nolitige. Kitepa zile înaintea nlekirii sale kimii erasi o tergeroli (nistol mik) k» do»i gepe mi se esergiti k» algi stidingî la darea la semn, la Xof k»mnirase »n nortret al regelui Ilissiei. A tras de do»e ori as»mra regelsi, intîia pari ns nemeri mi a do»a pari gloug»! trek» mingsler, Isi sn netek mik din krapata mi kontssioni gîtsi, în nortfolisise» s’a gisit o notigîe skrisi de mina l»î: „Astizi la 3 Boi» îm nimira ne renele Ilissiei 44-----Berlin, 16 Islis. Hitim în gazeta Kr»geî de astizi, se aunteanu în zilele BÜtoarie retragerea ministrilui de esterne baronsl Schleinitz mi nimirea komitelsî Bernstorff ka ssgesorist ses. Konstantinonole, 16 Islis. țlenerarisl Darando mi markissl Lavalette as nlekat. Newyork, 6 Islis. Kongressl s’a deskis. Adresa nremedinteisi este resbeliki, el qere 400,000 oameni mi 400 milioane dolari, kari si se akonere nrin tr’sn imnosit assnra arliklelor de konssmagisne: „kafea, zaxar41 mi Melasi. Banoarea komnanieî Lloyd „Armidska Maks44 a sosit la 15 Islis Ia Trieste mi a adss nsBele din Kalksta 8, Singapare 6 Bombay 12 Isnis, Batavia 30 mi Hongkong 29 Mais, din kare aflim, ki ns se mai asde nimik desnre o reskoal» în Mongolia mi ki se krede ki niqî n’a esistat o asemene reskoali. La Shanghai se desBolti sn komerqis restrîns; ne rîsl Yantsekiang se Bid mslte Banori în aktißitate. La Bombay s’as kongediat, în srma organising armiei, neste 1000 ofiqilr! al armiei indiáné. Lorflsl Canning Ba bísita nroßingele nord-seste. Foametea a înqetat. NsBele de la Banjermassing snsn ki inssrgingn ns s’arati disnsmî a se ssnsne. Ilemta, 17 Islis. ön ssiilement al ziarislsi ,,Lloyd44 arați ki este nrobabile, ki baronsl Vay se Ba retrage mi Ba fi înioksit de komitele Fargach,' gSBernatorisl Boemiei; în loksl Biqekanqelierislsî Szesen, se asmemte d. Privitzer. Niqî o deqisisne definitißl ns s’a lsat mki. (Hrin denemia noastri telegrafiki mtim ki atit Vay kit mi Szesen as demisionat.) Gazeta de Kolonia este de mrere, ki reksnoamterea regatsl»! Italia din partea Rusiei este mai foarte problematiki. Comitele Stackelberg a numit de la G»Bern»i seS numai însirginarea d’a l»a informagisn mi a esnsne într’sn ranort impresisnile sale. Anoi arați ki minginele Wolkonski, ambasadori»! Rssiei lîngi regele Frangisk II, kare 4er»se sn korgedis, a nruimit de la minginele Gorgiakos resnsns»!, „ki n’ar fi ak»m transla nirisi »n nost ka agela gel ok»m, dar daki starea senstigii sale ns—1 iarti a mai remmea akolo, g»Bernsi Ba nsmi sn ssgesor al l»i.4. Masaicul Social. Magistratsi, militar«l, ersditsi, msnvitorsi, komersantal su nt Immesnassi nsmai nentrs sti snni stri Besk ne ței-l-ului fin împotrivire; snirea lor, daka aceasta meriti ast iisme, nu mai este konkordii mi konformitate de Bovine; este o grimidire de kadapere îngronete snele neste altele. 4ine zite Klase zite onresisne, nriBileijtis, koalijjie de egoisme. E. DECLERC. IJara Rommenski a fost tot d’asna o gangea diferit de toate cele- 1—alte giri din Israe. Intre Orient mi Okgident, lingi marea gea mai kanrigioasi, intre må ngii qea mai Baltagi, înkonjurati de fisBist qel mal imnetsos mi brisdali da atitea rîsr fiecare k» deosebit karakter, ’mi a fik»t mi-mi a instrat o klimi scimbitoare dar mromii kare n» se aseamim k» a nigî snel alte Ijiri; di gersrí In Islie mi ni-J