Romănulŭ, august 1861 (Anul 5, nr. 212-244)
1861-08-02 / nr. 213
menia emileîe, tui ei se credea^ fe riwißi fiind ki dene we euiias inssltaßi mi ínjörayí din iatak« boiirslsí, anoí nsteas la nndsl lor se ’nj«re ne 4ele lalle slsgi mi se nsngilsiuski ne lóul kißi aßeaS treabi ka boi irsl. Tut aslfel eras mi boitrli mi Domnii nomlril. inssllaßl, mallralajjí mi jiföiyí de konsslsl kstirií nslerl striine, el se kredeas mari ml onoraßi nentrs ki le rindsl lor nsteas sí in salte mi st> jefsiaski ne komnatiiopil lor, mi mreserias mai bine a fi sklavii anei nateri striine de kit a da napismi lor libertatea mi naterea i’a fi sanamii Boingei nationale ear ns sanamit mi sklaBii Boiniei Russiei sau Austriei. IUi kam ziserva nartarea regelui Jacques al Engliterei este d’ajans sure a ne fane si întelegem mai bine nartarea Domnilor si a boierilor noștrii. Mai aBein mki an nant 4e-l gi sim Io! în istoria Engliterei din tim pal regelsi Jacques al fl-Ie mi karé ne esnliki nolitika Domnilor nomtri. Jacques al IJ-le srmihd o nolitiki antí-namonale era silit a laa drenl minimtrií ne oamenii 4ei mai korenßi mi 4ei mai miméi aí Englitereí. „A „west oro, zisea însămi regele Jac ques desnre Georges Jeffreys, n’are ,,ni4i mtiinßi, nini ban simnß, nini „maniere, mi are mai main nerarni „nare de kit ze4e femeie nsbliwe.“ Dar regele Jacques «Bea trebainßi de lakriri 4e na nsteatf fi fikate de kit de oameni kari si n’albi nil! o ramine si kalwe legile, mi Jeffreys, de mi foarte jane mki, fa nsmit in- Hial jsdekitor al karßii regelsi, kam am 7Î46 la noi premedinte al înaltei Karpi. Ali de ministrul sea Hallifax zicea ambasadoria lui franwes: „îl ks„nosir mi na mi not înkrede lai. Na ,,Ba avea nini o narte ln Iskririle „nsbline, mi l-am luat namaí nentri „ka s’arit naßina sa înrîurire.u lui isi Halifax îi zicea : „Am aftat tot „ne ai fikat afan din servici ale „ml-ai fikat ín desbaterea legii de „esklsdere,u ín skart toßi miniștrii sei eras oameni kari na mai aBeus nimik a nerde mi kari eraa gata nrin srmare o fawe ori ’ie fin de lene. Eredem k’akam őri wine noate ímjelege inai ka lesnire tot we mai remisese ne’nßdes nentra anii în nolitika urmați de Domniiori boiiril Regulamentari urekam tui’n nolitika ne arman gsvernele mi Adam.zile noastre de la 24 îanuaria mi nm’akam. *Jeea însi we mai wer akam de la noi este si Ie esnlikim mi’n awesl al Ireile artikla titlal awestor stsdie, adiki „H e ni se ii regi lernte?“ Bom salisfawe m’awea sli werere nentri astizi în doar trei kapiile. Engistera kil domni Jacques ajunsese în afan a fi o naiere d’a treia ordine mi’n întră toate legile erastidale și cea mai mare neraminare; Engistera în sfirmit mergea ka nami kinezi snne neire. Jacques, l>a mi Domnii nomtrii kari s’a ri~ zimat ne strimi treks dane tron în esiliS, iar Engistera reintrmd în demnitatea iei napionale mi’n resnektsi legilor, ajanse în kipi Ba ani weea ne o Bedem asuzi ki este. Noi, intrat am în resuektai legilor mi’n demnitatea noastri naționale ? Ili nei kari ne-as gavernat mi ne gsperni prin maiorítalea Kamcrcl ns. ssni íol a<teí kari nö-a8 gsBernai nrin inaio ritatea baionetelor slnine? Un kit dar napisnea Ba fi gspernali de fo rnlil serBilorl mi sklaBí r í slriinslsl, este lesne de Bizat Ki eír,x ne not urogpxti nentri ninor de kitreea 46 ne-aS dal uii’n Ireksl. Sklapia din Intrs mmflinsli nrin baionetele din afan. C. A. Rose Ili. Bsksresql, 31 Isiig 1861. Domusle Ministru în urma notifikogisnei ofigiale a medeyesorslsi d-noastre din 11 Islis, iiin kare 'mi-faff ksnoskst ki scut kiimat de încrederea Mariei Sale Domnitorislsi la nostul de Direktor al Skoalelor, am venit la Esksremti, unde dsniye am studiat starea aktsall a administragisnei ssperiore a Instrikgisnei nsbliye, m’am konBinski în asemine împrejsriri serpigiele mele ns ar astea se allespre-un efekt. Degi melism am avut onoare, domusle Ministru, a me esalika mi Berbal înaintea d-Voastre, Bis alism a bi deklara mi In skris, ki de asti dati ns not inimi nostsi ye mi se ofere. Be rog dari se bine Boiul a ssusne Miriei Sale Domnitorislsi ageasti deklarajjisne a mea, dimnresm ks esnresisnea reksnesyingei mele, ears d-Boastri, domnsle Ministri, bi rog se iniimigî înkredingiarea medistriktei mele konsideragisniks kare am onoare a mi însemna Al D-Boastri nlekat. Jsris-Consilisl Statslsi. D, A, Papin Uariann. ROMANULÜ"2 AUGUST. •' ! 4 TESTAMENTUL POLITIC al principelui Adam Czartoryski (nsblikat în ziarisl krakuBian ,.Czasu.) MontfermeiJ, lings Haris, 14 Isiig. Snre a asigsra nentrs Biitor i.rablelsl regslat al setBiyislsi nsblik în Emigcagisnea nolonesi mi snre a onri ka ayest imblet si üb naralisat, am otirît a însemna kiteBa din ideiele mele assnra ayestsí obiekt. Le rekomand atengisnií familiei mele mi kamarazilor Iskririlor mele. Ilreksm am aritats atsnqí, kind adresam nentrs sltima oari ksBintsl komnatriogilor meí, aksm geara insirní kare a lsat ín miinile sale direkgisnea nronriet sale kasse; gara ínsírni mi-a ales kalea mi ea ínsimí Ba gnbi sas Ba reginea ksrssl ses dsni ssma nsterilor íniskste íntr’iusa mi dsni onortsnitatea iűtrebsingirií lor. Misisnea aktsale a emigragisne! este a esnlika striinitigií ónéra gereí, a Iu ea sas a desBolta lings nsterile slnine relagisuí, kari not kontribsi la deliberarea ilolonieí mi la konsolidarea esistiugeí sale mi a akgisnii sale inlenendinte nentrs Biitor. Datoriele emigragisuii, astfel ingelese, mi îmblinite, intri in yerkslonerilor nagionali un ager, kari nim alism aS imrlimt fsnkgism, ns noi fi deslegagi de ele prin niyi o immerstare, nigi favorabile, nigi defavorabile, ne kit timn JSiolonia ns este liberi, ne kit timn ns noate nimi insimt in indenendingi renres intang ii sei íngerele strline. In ayeste yerkiri, noate yele dsne srmi ye le a indsrat ayeasti gari, este dator fie-kare a-mi da komnt Isi inssmí, mi a iutreba konmtiinga sa, daka yeea ye a flkst nentrs natrii este totsl ye a nst faye ín nosigisnea ye a oksnat mi oksni. In ayeeamí nronorgisue în kare llolonia Ba aBea o Bieagi iilini mi de fagi, trebse sí kreaski energia setBiyislsi seá ín stri inltate, trebse sí dobîndeaski o oranisare suiki, ierarmiki mi regslati, Fin aceasti ordine indispensabile, firi o dreanti imnirgire a Iskurilor, fin o nosigisne bine definiți, fin o strînsi solidaritate, silinga (rîBna) individsale, khiar mi nea maî nobile coate ajunge adesea Biimitoarii. K’o nesnssi satisfakgisne am Blzst ne fisl mes Ladislas, dîn zioa în kare a ajsns în Birsla matsritlgií, de- Botîndsse desiBÎrmit serBigisls! nsblik, flkînd dintr’inssl singsrsl seg skons, esklssißa sa oksnagisne. Sner ki Ba riersiste n’awea kale mi ki niwî o konsideragisne, niwî o îmnrejsrare, fii de ori we natsri, ns-l Ba nstea denirta de dinsa mi ki natria Ba aBea tot d’a sna in el sn serßitor folositor. El este dar awela ne kare-1 kem la kontinsarea oneriî, kiriî am konsakrat, firi skonsri ambigioase nentrs mine sag nentrs familiea mea, sn mii lsng de ani, fak aweasta ks atlt mai mslti rnslgimire mi odini, ks kit aktißitatatea sa mi relagisnilo sale in striinitate ’i-a nroksrat o nosigisne* kare îî nermite, din rnomentsl aktsale, a se oksna ks folos de trebsingele interne ale gereî mi a Isa narte în misisnea aktsale a emigragisniî. Rogne fiist mes, mtîis niskst, Witold, kare, k’o mărinimii firi esomrils, a nss toati ambigisnea sa în a ajsta ne frate- ses, si kontinsi aî da mi în viitor dovezile anestsî devotament mi ai akorda aneeamî griji de tinerege ne a asst nîm aksm nentri dînssl. Lskrind astfel i se deskide mkcl sn kimn larg spre a servi natria sa mi Ba glsi într’înssig kiar resniitirea. Hitig kl, skriind aneste rindsrî, ns zik nimik ne nsî-a diktat mai nainte nobile a sea inimi, dar am voit și afle ki tot astfel sunt uri ideiele mele. în timpul kariereî mele nskline ns mî-a dat dat nimeni mai multe dopezî d’o neklintiti nerse Berangi de kli nenotii mes, generalisl Zamoyski. într’un timp îndelungat a fost mai tot d’asna ajstorist mes la un mir lsng de Iskriri mi ’n toate evenimentele skimbitoarse ale soartei, «referind tot d’asna, Firi a iniorii Brez dați, datoria dekit resmita mi sneranga. A nelamî ajstor Ba da mi fislsi meg Lidislas mi adswerea aminte despre konlskrarea noastri în timp de trei zeci de ani paginea sunte inimile mi bragele lor in serpigisl natrieî. Daka în ksrsul silingelor mele am astat kite o dall a serii kassa nagionale, daka nerseperanga în aveste silinge, firi ninî o konsideragisne nentrs ressitatsl lor a modis gereî oare kare avantage, sunt dator aweasta ajstorisisi amililor mei, kari as lsat narte la lskurile mele. cuii din ei m’ag niewes în monniir, lisind în urma lor o adinkl niere de ris; algiî gîrboBigî de burmegi, konsakn remimigansterilor lor serpiwislsi kasseî sakre we as îmlingimiat, algii carimi, Iskritori în ora dsne simi, doBedesk ki toate generațiisnile înțeleg d’o notripi datoriele lor komsni. Ninî snsl din amicti mei ns m’a nirisit, ninî in feriuire, ninî în nenorowne mi ns mi-au refisat ninî o dați colaborarea lor devotati, inteliginte mi desinteresati, sner ki ninî snsl dintr’înmii ns Ba ninși ne fisl meg mins Ba refssa d’a îmbrigi mi a nartita Isî intr’o librare folositoarii mi onorabile. Dosi ideîe d’o notrißi adeBirate mi d’o riotrißi imnortangi mas kllissits in Biagi: tots d’asna aBsis nresinte în sniritsl mes ki nsterea namtedinsnire mi ki omsl ka indißid este konsakrat nen or o wir ii. 4ea d’mtîig din aweste ideie o rekomand familiei mele mi kamarazilor, wea d’a dosa fislsi mes Ladislas. în toate uirgile Uolouiel s’aili oameni ks kari mi leagi legitsre skimne de singe (ridenie), de amiwil mi de relagisnî pekie mi nekontenite. Ni ’mi este nerinis a î nsmi, miks toate acestea doresk si afle we reksnomtingi adînki sining nentrs ween we ag filist nentrs mine, sag mai bine zikind, ks mine nentrs matril. Adesea am ridikat ponea mea, sine a adine aminte komnatkogilor mei datoriele lor, trebsingele mineriklele kassei noastre. Astizî togi ag îngeles aneste trebsinge mi aneste datorie mi blrbagi ne kari napisnea îî Beneriks drent ksBînt. Bor mii, sînt toate îmnregisririle, si mingiii în gara konkordia neanirat trebsinwioasi, indisnensabile mi si dea silingelor mi likririlor lor o diremisne komsne. Dar este de trebsingi ki, ne lingi awensli îngrijire atit de folositoarii lui atit de importante, si ns treaki ks vedere, ki o narte mare mi esingi ale a onerii nagionale este a se eselista in striinitate, ki avea narte ns poate fi neglesi fin o mare nagsbi nentri totsl mi ki snre a dobîndi sn ssnes, emigragisnea ni se poate linși de îmulrumirea gereî. K’sn adînk simngimînt de ssnsnere milgimesk Isi Dimnezeski mî a meisngit Biaga nîni la un moment, în care sneranga nagisnii, dsni sn sekis de innertitudine, învene a se semna. In timnul Isngeî mele esistinge am kimtigat konBiligisnea ki tot d’asna, kind mina Isî Dimnezeu s’a anisat ne noi, aneasta n’a filist-o sine a ne nerde, ni snne a ne korege. Si snerim dar în mila Isî Dimnezeu, si snerim în ajstorisl reginei noastre neremtî mi si mrinim la fukare fanii a noastri mai mult trismisi etern, de kit ween we ware ane figid8i nimaî sn ssnes trekitor. Dsmnezesle a tot nsternik, fakise Boia ta. Ssnskris Adam C z n t o r y s k i. FELURIMI. — Citimu în „Osservatore triestino“ ce la Zara (Dalmația) a muritu la 19 Iuniu un Iosef Trevisan în vîrstă de 76 ani, care de profesiunea lui era ortogiariu, și care acum 40 de anî venise acolo, în anul 1836, cănd holera bîutul orașiulu Zara, D. Trevisan făcu unei femei, la care locuia, uă mărturisire, pe care ea acuma după mortea lui o face cunoscută autorităților. După însuși mărturirea lui Trevisan elu n’ar fi alții nimeni de câtu nefericitulu fiu alu luî Ludovic XVI. Scăpatu de puterea cibotariului Simon, căruî era încredințatu, venise la London, d’acolo merse în Scoția și în sfîrșitu se îmbarca și veni la Padova, unde consorții Trevisan îî dederö un documentu, pe care figura anulu 1787 ca anula nascerii sale. în acestu documentü, care mai exista nu síntu numiți nașii. Trevisan a repetitîi acésta declarațiune medicului seu pe paturü morții. Autoritatea a luată una portretă fotografiată ală repausatului, și se tjice ce s’a început ă să cercetare. Este cunoscut ca pîna acumă s’aă înfâțișiază uă mulțime destulă de însemnată de pretinși delfini (fii ai regelui Ludovic XVI.) . De la Milano afirmă oă speculațiune enigmatică: Uă companiă englesă a însărcinată p’una banchieriă la Neapole a dobîndi din partea guvernului voia d’a depărta nisipul mării între Neapole și Salerno. Compania ofere guvernului a curăți, cu cheltuiala sa, porturile de la Neapole și Castellamare și să obligă dacă a procura guvernului toată cătățimea trebuinciosă de cărbuni pentru marina de resbelă cu ună scădămîntă de 25 la sută. Ce pate a fi găsită Compania aceea în nisipul mării noastre, orice corespondinteie, acesta nu scie nimiaă, și banditănilă, care a fostă însărcinată a mijloci acesta transactiune, nu scie însuși mai 675 multă. Numai atătă este sigură cö Campania negoțiană acesta a face cu mare stăruință, și Cu guvernulöes e dispusă a acepta propunerea. — Ne pare forte reă că nu cum non seemă numele companiei, nici dai bancinăriului mijlocitori, căci am putea propune să ne curețe gura de la Sulina cu aceleași condițiuni; nisipă voră găsi și mai multă la gura Dunării, de cătă la Neapole și la Palerno. Ilredeal 29 Islie 1861. Domnului Redactor al farului Românul, Domnul ines Ka si ksnoaski nsblikel, abxzsrile mi neorxndxelile 'io se fak minunole din koinsnile sitemti de k^tre skriitori lor, în nri- Binjja strîmteri banilor de kontr bsgio personali, B’brog Ilo Redaktor bine noigi a ’nsera uimitoarele r^nduri, în 'iei dinții nxmir al slimabilxlxl d-B. ziar. L>e la noxa orgnnisare a kontribxgit nersonale ka Romín, am xrmat kx ulata regslat la fie kare Irimostrx, dxnt ksm ini-sa 'ierxt de kitro nîrkblabxl ksmsni nodxl Neagxlxl nlaixl riraxoBa, nriimind mi kitangile kx Benitxl: Asti.zi la 29 ale korentei m’am nomenit ki. Bine nîrkblabxl mi logofbtxl zisei koinxni, Alekx Xristeskx, îmnrexni mi kx xn jandarm al sxb-nrefekt<.ri aielxî nlaig, ks essekxgixne si nlitesk Iei 15 37/40 kontribxgie nb trimestrsl lxi Oktomarie anal inietat 1880. B^zindxm^ silit de o aseminea nedreantb esekxgixne, fsi neBoit firi Boemi a mi liixta biletele anxlxî 1860 (kini eă mi mtiam r^fitit). Am venit In kangularia B^mil firedeal^ mi arxtînd aqeast^ immresurare lui D lxi G. Ioneski, amnloiat al biui ka mi mine, ne exxtind in biletele no aveam, gisii biletxi No. 2 ne anei trimestix kanktit de la 23 Dekemvrie anxl esnirat 1860; biletxi este tinbrit mi eati ne zise: „Kitanub. U-lxl J). Nikolae Duna ie „figxreazi inskris la No. 2 al reßistrxlsi^ „kontribxitorilor, ag risnxns imnozigiile de „mai jos, ne trimestrsl de OktoraBiie a. ko„rent le! 15-®V10 isk-blitxra uirkslabxiHj „Moise Bskxr. 1860 OekemBi’ie 23 komxna „llods 1st Neaga.“ Arbtînd aneasti kitangb nirk^labxlxi mi snxindx'l kb eS m’am r^fxit de aqel trimestrx, mî-a risnsns ki el n’a nriim t aqemts bani, zikind kl bilet» ns este sxb-skri* ka mtirea lxf, k% toate biletele le ssb-skrîe logofitsl komxrn, fiind ki eî rix iutii karto, (la aqeste intreiiorbiri D. A.„Xria stesks iix se afli fagi) mi kb noate îi afi nriimit logofbtxl aqesti bani eg qerind de la nirkilab kitanga de bani nentrs kare uit esokstag, si vedem qe temeig are de mi se maî qer’j înki odatb, o kontribxgixne kare era nlttitt din an»l trekxt; .’mi înfbgimea o kitangi mansskris, fikstt do Zisxl logofbt a kiria konrinderș este : „Kitangb, lei 1537uu- Adiki le ginnî-snre-zeqe har. 37 konli ibagisne personaline trimestrxl de Oktomvrie Anul 1860. Iam nriimit de la D. Nikolae Dima nentru kare iam dat aieasta al sluji nîul ii voi da bilet tinerit. 1861 Iulie 29. „Pirkitai împlinitor Moise Bxkxr din komxna Ilodx Neagalxî,“ în mare interval viind mi logofiotul Komnxni, Xristeskx, mi bvzind kitanga gea dinții fikxti tot de dînsul din anul 1860, kt o am . Sa renezit stm sinxlgt din mintu’agea de adoa manxskrisb, exptzind o asemenea mimeroasb armate din iartel am ginxt bine kitanga iu mînt mi rix lain fbsat st mi-o ea, ia kare forgb ag fost fagb mai mxliji din d-ui amalofagl qmvill mi militari, mi kare nx lag Itsat st fakt o mai mare arbitrart fantt, la forga qe întrebxina stm smxlgt aqea kitangt; în xrmt Btzînd kt n’ag nxixt rexmi, ax nlekat rostind ageste kx-Binte „Kt nx este de alibxgisnea mea ktql akxm sini înstrăinat de sxb ílofektort, ka st imnlineskx bani kxtielor atît in k mxna mea kxm mi in alte komsne unde se afli linst ka in komisia <ie este st uit in ageastt miuingb st le gtseaskb bine ne toate komxnile agest sl arată iiraxpea.“ latb dar d-le Redaktor kx qe regult st string bani de kontribxgie personalt, mi ksm se intrebxinge azt mi get de min kxtiile stresql. Ktgi daka not ni strane o asemenea forgi mirtniri din partea d-lor Iogofegi de sate, dar bie^I strenî kara ns mite qiti mi skriill! Negre mil kt Born iiJtlind do 2 mi 3 ori ne xn trimestru, mi arnia niWi odatt nx boiii nstea ti skiiagi de iinfamii, ot rog dar ns inerdeit agest esemnix ge air arti din na rida d-lor logofegi mal aaind multo ka agestea arbitrare fante. nriimigi Bt rog d-ie Redaktor ks aweastt okasisne inkredingarea nrea osebitei mele konsideragii. N. Dima,