Romănulŭ, august 1861 (Anul 5, nr. 212-244)

1861-08-02 / nr. 213

menia emileîe, tui ei se credea^ fe­­ riwißi fiind ki dene we euiias inssl­­taßi mi ínjörayí din iatak« boiirslsí, anoí nsteas la nndsl lor se ’nj«re ne 4ele lalle slsgi mi se nsngilsiuski ne lóul kißi aßeaS treabi ka boi irsl. Tut aslfel eras mi boitrli mi Domnii nomlril. inssllaßl, mallralajjí mi ji­­föiyí de konsslsl kstirií nslerl striine, el se kredeas mari ml onoraßi nen­­trs ki le rindsl lor nsteas sí in­ salte mi st> jefsiaski ne komnatiiopil lor, mi mreserias mai bine a fi sklavii anei nateri striine de kit a da napism­i lor libertatea mi naterea i­’a fi sanamii Boingei nationale ear ns sanamit mi sklaBii Boiniei Russiei sau Austriei. IUi kam ziserva nartarea regelui Jacques al Engliterei este d’ajans sure a ne fane si întelegem mai bine nartarea Domnilor si a boierilor noștrii. Mai aBein mki an nant 4e-l gi­­ sim Io! în istoria Engliterei din tim­­­ pal regelsi Jacques al fl-Ie mi karé ne esnliki nolitika Domnilor nomtri. Jacques al IJ-le srmihd o nolitiki antí-namonale era silit a laa drenl minimtrií ne oamenii 4ei mai korenßi mi 4ei mai miméi aí Englitereí. „A­­ „west oro, zisea însămi regele Jac­­­ ­ques desnre Georges Jeffreys, n’are ,,ni4i mtiinßi, nini ban simnß, nini „maniere, mi are mai main nerarni­­ „nare de kit ze4e femeie nsbliwe.“ Dar regele Jacques «Bea trebainßi de lakriri 4e na nsteatf fi fikate de kit de oameni kari si n’albi nil! o ramine si kalwe legile, mi Jeffreys, de mi foarte jane mki, fa nsmit in- Hial jsdekitor al karßii regelsi, kam am 7Î46 la noi p­remedinte al înaltei Karpi. Ali de ministrul sea Hallifax zicea am­basadoria lui franwes: „îl ks­­„nosir mi na mi not înkrede lai. Na ,,Ba avea nini o narte ln Iskririle „nsbline, mi l-am luat nam­aí nentri „ka s’arit naßina sa înrîurire.u lui isi Halifax îi zicea : „Am aftat tot „ne ai fikat afan din servici al­­e „ml-ai fikat ín desbaterea legii de „esklsdere,u ín skart toßi miniștrii sei eras oameni kari na mai aBeus nimik a nerde mi kari eraa gata nrin srmare o fawe ori ’ie fin de lene. Eredem k’akam őri wine noate ímjelege inai ka lesnire tot we mai remisese ne’nßdes nentra anii în nolitika urmați de Domnii­ori boii­­ril Regulamentari urekam tui’n noli­tika ne arman gsvernele mi Adam.­­zile noastre de la 24 îanuaria mi nm’akam. *Jeea însi we mai wer a­­kam de la noi este si Ie esnlikim mi’n awesl al Ireile artikla titlal awe­­stor stsdie, adiki „H e ni se ii re­gi lernte?“ Bom salisfawe m’awea­­ sli werere nentri astizi în doar trei kapiile. Engistera kil domni Jacques a­­junsese în afan a fi o naiere d’a treia ordine mi’n întră toate legile eras­tid­ale și cea mai mare nera­­minare; Engistera în sfirmit mergea ka nami kinezi snne neire. Jacques, l>a mi Domnii nomtrii kari s’a ri~ zimat ne strim­i treks dane tron în esiliS, iar Engistera reintrmd în dem­nitatea iei napion­ale mi’n resnektsi legilor, ajanse în kipi­ Ba ani weea ne o Bedem asuzi ki este. Noi, in­trat am în resuektai legilor mi’n dem­nitatea noastri naționale ? Il­i nei kari ne-as gavernat mi ne gsperni prin maiorítalea Kamcrcl ns. ssni íol a<teí kari nö-a8 gsBernai nrin inaio­­ ritatea baionetelor slnine? Un kit dar napisnea Ba fi gspernali de fo­­­ rnlil serBilorl mi sklaBí r í slriinslsl, este lesne de Bizat Ki eí­r,x ne not urogpxti nentri nin­or de kit­reea 46 ne-aS dal uii’n Ireksl. Sklapia din Intrs mmflinsli nrin baionetele din afan. C. A. Rose Ili. Bsksresql, 31 Isiig 1861. Domusle Ministru­ în urma notifikogisnei ofigiale a m­edeyesorslsi d-noastre din 11 Islis, ii­in kare 'mi-faff ksnoskst ki scut kiimat de încrederea Mariei Sale Dom­­nitorislsi la nostul de Direktor al Skoa­­lelor, am venit la Esksremti, unde dsni­ye am studiat starea aktsall a admi­­nistragisnei ssperiore a Instrikgisnei nsbliye, m’am kon­Bins­ki în asemine împrejsriri serpigiele mele ns ar astea se alles­pre-un efekt. Degi m­elism am avut onoare, domusle Ministru, a me esalika mi Berbal înaintea d-Voa­­stre, Bis alism a bi deklara mi In skris, ki de asti dati ns not inimi nostsi ye mi se ofere. Be rog dari se bine­ Boiul a ssusne Miriei Sale Domnitorislsi ageasti deklarajjisne a mea, dimnresm ks esnresisnea reks­­nesyingei mele, ears d-Boastri, dom­­nsle Ministri, bi rog se iniimigî în­­kredingiarea m­edistriktei mele konsi­­deragisni­ks kare am onoare a m­i însemna Al D-Boastri nlekat. Jsris-Consilisl Statslsi. D, A, Papin Uariann. ROMANULÜ"2 AUGUST. •' ! 4 TESTAMENTUL POLITIC al principelui Adam Czartoryski (nsblikat în ziarisl krakuBian ,.Czasu.) MontfermeiJ, lings Haris, 14 Isiig. Snre a asigsra nentrs Biitor i.ra­­blelsl regslat al setBiyislsi nsblik în Emigcagisnea nolonesi mi snre a o­­nri ka ayest imblet si üb naralisat, am otirît a însemna kiteBa din ide­iele mele assnra ayestsí obiekt. Le re­­komand atengisnií familiei mele mi kamarazilor Iskririlor mele. Ilreksm am aritats atsnqí, kind adresam nentrs sltima oari ksBintsl komnatriogilor meí, aksm geara in­­sirní kare a lsat ín miinile sale di­­rekgisnea nronriet sale kasse; gara ín­­sírni mi-a ales kalea mi ea ínsimí Ba gnbi sas Ba reginea ksrssl ses dsni ssma nsterilor íniskste íntr’iusa mi dsni onortsnitatea iűtrebsingirií lor. Misisnea aktsale a emigragisne! este a esnlika striinitigií ónéra ge­­reí, a Iu ea sas a desBolta lings nste­­rile slnine relagisuí, kari not kontri­­bsi la deliberarea ilolonieí mi la kon­­solidarea esistiugeí sale mi a akgisnii sale inlenendinte nentrs Biitor. Datoriele emigragisuii, astfel in­­gelese, mi îmb­linite, intri in yerksl­o­­nerilor nagionali un­ ager, kari nim alism aS imr­limt fsnkgism­, ns noi fi deslegagi de ele prin niyi o imm­ers­­tare, nigi favorabile, nigi defavorabile, ne kit timn JSiolonia ns este liberi, ne kit timn ns noate nimi insimt in indenendingi renres intang ii sei ín­ge­­rele strline. In ayeste yerkiri, noate yele dsne srmi ye le a indsrat ayeasti gari, este dator fie-kare a-mi da komnt Isi inssmí, mi a iutreba konmtiinga sa, daka yeea ye a flkst nentrs natrii este totsl ye a nst faye ín nosigisnea ye a oksnat mi oksni. In ayeeamí nro­­norgisue în kare llolonia Ba aBea o Bieagi iilini mi de fagi, trebse sí kreaski energia setBiyislsi seá ín stri inltate, trebse sí dobîndeaski o or­­anisare suiki, ierarmiki mi regslati, Fin aceasti ordine indispensabile, fi­ri o dreanti imnirgire a Iskurilor, fin o nosigisne bine definiți, fin o strînsi solidaritate, silinga (rîBna) in­­dividsale, khiar mi nea m­aî nobile coa­te ajunge adesea Bi­imitoarii. K’o nesnssi satisfakgisne am Bl­­zst ne fisl mes Ladislas, dîn zioa în kare a ajsns în Birsla matsritlgií, de- Botîndsse desiBÎrmit serBigisls! nsblik, flkînd dintr’inssl singsrsl seg skons, esklssißa sa oksnagisne. Sner ki Ba riersiste n’awea kale mi ki niwî o kon­­sideragisne, niwî o îmnrejsrare, fii de ori we natsri, ns-l Ba nstea denirta de dinsa mi ki natria Ba aBea tot d’a sna in el sn serßitor folositor. El este dar awela ne kare-1 kem la kontinsa­­rea oneriî, kiriî am konsakrat, firi skonsri ambigioase nentrs mine sag nentrs familiea mea, sn mii lsng de ani, fak aweasta ks atlt mai mslti rnslgimire mi odini, ks kit aktißita­­tatea sa mi relagisnilo sale in strii­­nitate ’i-a nroksrat o nosigisne* kare îî nermite, din rnomentsl aktsale, a se oksna ks folos de trebsingele in­terne ale gereî mi a Isa narte în mi­sisnea aktsale a emigragisniî. Rog­ne fiist mes, mtîis niskst, Witold, kare, k’o mărinimii firi e­­somrils, a nss toati ambigisnea sa în a ajsta ne frate- ses, si kontinsi a­î da mi în viitor dovezile anestsî de­­votament mi a­i akorda aneeamî gri­ji de tinerege ne a asst nîm aksm nentri dînssl. Lskrind astfel i se deskide mkcl sn kimn larg spre a servi natria sa mi Ba glsi într’înssig kiar resniitirea. Hitig kl, skriind aneste rindsrî, ns zik nimik ne ns­î-a diktat mai nainte nobile a sea inimi, dar am voit și a­fle ki tot astfel sunt uri ideiele mele. în timpul kariereî mele nskline ns mî-a dat dat nimeni mai multe dopezî d’o neklintiti nerse Berangi de kli ne­­notii mes, generalisl Zamoyski. în­­tr’un timp îndelungat a fost mai tot d’asna ajstorist mes la un mir lsng de Iskriri mi ’n toate evenimentele skimbitoarse ale soartei, «referind tot d’asna, Firi a iniorii Bre­z dați, da­toria dekit resmita mi sneranga. A­ nelamî ajstor Ba da mi fislsi meg Li­­dislas mi adswerea aminte despre kon­­lskrarea noastri în timp de trei zeci de ani pa­ginea sunte inimile mi bra­­gele lor in serpigisl natrieî. Daka în ksrsul silingelor mele am astat kite o dall a serii kassa nagionale, daka nerseperanga în ave­ste silinge, firi ninî o konsideragis­­ne nentrs ressitatsl lor a m­odis gereî oare kare avantage, sunt dator awea­sta ajstorisisi amililor mei, kari as lsat narte la lskurile mele. cuii din ei m’ag niewes în monniir, lisind în urma lor o adinkl ni­ere de ris; al­­giî gîrboBigî de bu­rmegi, konsakn remimiga­nsterilor lor serpiwislsi kas­­seî sakre we as îmlingimiat,­ algii carimi, Iskritori în ora dsne simi, doBedesk ki toate generațiisnile înțe­­leg d’o n­otripi datoriele lor komsni. Ninî snsl din amicti mei ns m’a nirisit, ninî in feriuire, ninî în ne­­norowne mi ns mi-au refisat ninî o dați colaborarea lor devotati, inteli­­ginte mi desinteresati, sner ki ninî snsl dintr’înmii ns Ba ninși ne fisl meg mi­ns Ba refssa d’a îmbrigi mi a nartita Isî intr’o librare folositoarii mi onorabile. Dosi ideîe d’o notrißi adeBirate mi d’o riotrißi imnortangi mas kl­­lissits in Biagi: tots d’asna aBsis nresinte în sniritsl mes ki nsterea namtedinsnire mi ki omsl ka indißid este konsakrat ne­­n or o wir ii. 4ea d’mtîig din aweste ideie o rekomand familiei mele mi ka­marazilor, wea d’a dosa fislsi mes La­­dislas. în toate uirgile Uolouiel s’aili oameni ks kari mi leagi legitsre skimne de singe (ridenie), de amiwil mi de relagisnî pekie mi nekontenite. Ni ’mi­ este nerinis a­ î nsmi, mi­ks toate acestea doresk si afle we reks­­nomtingi adînki sining nentrs ween we ag filist nentrs mine, sag mai bine zikind, ks mine nentrs m­atril. Adesea am ridikat ponea mea, sine a adine aminte komnatk­ogilor mei datoriele lor, trebsingele mi­neriklele kassei noastre. Astizî togi ag îngeles ane­ste trebsinge mi aneste datorie mi blr­­bagi ne kari napisnea îî Beneri­ks drent ksBînt. Bor mii, sînt toate îm­­­nregisririle, si mingiii în gara kon­­kordia neanirat trebsinwioasi, indi­­snensabile mi si dea silingelor mi li­kririlor lor o direm­isne komsne. Dar este de trebsingi ki, ne lin­gi awensli îngrijire atit de folositoa­rii lui atit de importante, si ns trea­­ki ks vedere, ki o narte mare mi e­­singi ale a onerii nagionale este a se eselista in striinitate, ki avea narte ns poate fi neglesi fin o mare na­­gsbi nentri totsl mi ki snre a do­­bîndi sn ssnes, emigragisnea ni se poate linși de îmulru­mirea gereî. K’sn adînk simngimînt de ssns­­nere milgimesk Isi Dimnezes­ki mî­ a m­eisngit Biaga nîni la un moment, în care sneranga nagisnii, dsni sn sekis de innertitudine, învene a se se­m­na. In timnul Isngeî mele esistinge am kimtigat konBiligisnea ki tot d’a­sna, kind mina Isî Dimnezeu s’a a­­nisat ne noi, aneasta n’a filist-o sine a ne nerde, ni snne a ne korege. Si snerim dar în mila Isî Dim­­nezeu, si snerim în ajstorisl reginei noastre neremtî mi si mrinim la fu­kare fanii a noastri mai mult trism­­isi etern, de kit ween we ware a­ne figid8i nimaî sn ssnes trekitor. Dsmnezesle a tot nsternik, faki­­se Boia ta. Ssnskris Adam C z n t o r y s k i. FELURIMI. — Citimu în „Osservatore triestino“ ce la Zara (Dalmația) a muri­tu la 19 Iuniu un Iosef Trevisan în vîrstă de 76 ani, care de profesiunea lui era ortogiariu, și care acum 40 de anî ve­nise acolo, în anul 1836, cănd h­ole­ra bîutul orașiulu Zara, D. Trevisan făcu unei femei, la care locuia, uă mărtu­risire, pe care ea acuma după mortea lui o face cunoscută autorităților. După însuși mărturirea lui Trevisan elu n’ar fi alții nimeni de câtu nefericitulu fiu alu luî Ludovic XVI. Scăpatu de pu­terea cibotariului Simon, căruî era în­­credințatu, venise la London, d’acolo merse în Scoția și în sfîrșitu se îm­barca și veni la Padova, unde consorții Trevisan îî dederö un documentu, pe care figura anulu 1787 ca anula nas­­cerii sale. în acestu documentü, care mai exista nu síntu numiți nașii. Tre­visan a repetitîi acésta declarațiune me­dicului seu pe paturü morții. Autori­tatea a luată una portretă fotografiată ală repausatului, și se tjice ce s’a în­ceput ă să cercetare. Este cunoscut ca pîna acumă s’aă înfâțișiază uă mulțime destulă de însemnată de pretinși delfini (fii ai regelui Ludovic XVI.) .­ De la Milano afirmă oă spe­­culațiune enigmatică: Uă companiă englesă a însărcinată p’una banchieriă la Neapole a dobîndi din partea gu­vernului voia d’a depărta nisipul­ mării între Neapole și Salerno. Compania ofere guvernului a curăți, cu cheltuiala sa, porturile de la Neapole și Castel­­lamare și să obligă dacă a procura gu­vernului toată cătățimea trebuinciosă de cărbuni pentru marina de resbelă cu ună scădămîntă de 25 la sută. Ce pate a fi găsită Compania aceea în nisipul­ mării noastre, orice corespondinteie, a­­cesta nu scie nimiaă, și banditănilă, care a fostă însărcinată a mijloci a­­cesta transactiune, nu scie însuși mai 675 multă. Numai atătă este sigură cö Campania negoțian­ă acesta a face cu mare stăruință, și Cu guvernulö­es e dispusă a acepta propunerea. — Ne pare forte reă că nu cum non see­mă numele companiei, nici d­ai bancinăriului mijlocitori, căci am pu­tea propune să ne curețe gura de la Sulina cu acelea­și condițiuni; nisipă voră găsi și mai multă la gura Du­nării, de cătă la Neapole și la Palerno. Ilredeal 29 Islie 1861. Domnului Redactor al farului Românul, Domnul ines­ Ka si ksnoaski­ nsblikel, abxzsrile mi neorxndxelile 'io se fak m­in­unole din koins­­nile sitemti de k^tre skriitori lor, în nri- Binjja strîmteri banilor de kontr bsgio perso­­nali, B’b­rog I­­lo Redaktor bine noigi a ’nsera uimitoarele r^nduri, în 'iei dinții nx­­mir al slim­abilxlxl d-B. ziar. L>e la noxa orgnnisare a kontribxgit nersonale ka Romín, am xrmat kx ulata regs­lat la fie kare Irimostrx, dxnt ksm ini-sa 'ierxt de kitro nîrkblabxl ksmsni nodxl Nea­­gxlxl nlaixl riraxoBa, nriimind mi kitangile kx Benitxl: Asti.zi la 29 ale korentei m’am no­­menit ki. Bine nîrkblabxl mi logofbtxl zisei koinxni, Alekx Xristeskx, îmnrexni mi kx xn jandarm al sxb-nrefekt<.ri aielxî nlaig, ks essekxgixne si nlitesk Iei 15 37/40 kontribx­­gie nb trimestrsl lxi Oktomarie anal inie­­tat 1880. B^zindxm^­ silit de o aseminea nedreantb esekxgixne, fsi neBoit firi Boemi a mi liixta biletele anxlxî 1860 (kini eă mi mtiam r^­­fitit). Am venit In kangularia B^mil firedeal^ mi arxtînd aqeast^ immresurare lui D­ lxi G. Ioneski, amnloiat al biu­i ka mi mine, ne exxtind in biletele no aveam, gisii biletxi No. 2 ne anei trimestix ka­nktit de la 23 Dekemvrie anxl esnirat 1860; biletxi este ti­­nbrit mi eati ne zise: „Kitanub. U-lxl J). Nikolae Duna ie „figxreazi inskris la No. 2 al reßistrxlsi^ „kontribxitorilor, ag risnxns imnozigiile de „mai jos, ne trimestrsl de OktoraBiie a. ko­­„rent le! 15-®V10 isk-blitxra uirkslabxiHj „Moise Bskxr. 1860 OekemBi’ie 23 komxna „llods 1st Neaga.“ Arbtînd aneasti kitangb nirk^labxlxi mi snxindx'l kb eS m’am r^fxit de aqel trimestrx, mî-a risnsns ki el n’a nriim t aqemts bani, zikind kl bilet» ns este sxb-skri* ka mtirea lxf, k% toate biletele le ssb-skrîe logofitsl komxrn, fiind ki eî rix iutii karto, (la aqeste intreiiorbiri D. A.„Xria stesks iix se afli fagi) mi kb noate îi a­­fi nriimit logofbtxl aqesti bani eg qerind de la nirkilab kitanga de bani nentrs kare uit esokstag, si vedem qe temeig are de mi se maî qer’j înki odatb, o kontribxgixne kare era nlttitt din an»l trekxt; .’mi înfbgimea o kitangi mansskris, fikstt do Zisxl logofbt a kiria konrinderș este : „Kitangb, lei 15­37uu- Adiki le ginnî-snre-zeqe h­ar. 37 konli ibagisne perso­­­nali­ne trimestrxl de Oktomvrie Anul 1860. Iam nriimit de la D. Nikolae Dima nentru ka­re iam dat aieasta al sluji nîul ii voi da bilet tinerit. 1861 Iulie 29. „Pirkitai împlinitor Moise Bxkxr din komxna Ilodx Neagalxî,“ în mare interval viind mi logofiotul Komnxni, Xristeskx, mi bv­­zind kitanga gea dinții fikxti tot de dînsul din anul 1860, kt o am . Sa renezit stm sinxlgt din mint­u’agea de adoa manxskrisb, ex­ptzind o asemenea mimeroasb armate din i­artel am ginxt bine kitanga iu mîn­t mi rix lain fbsat st mi-o ea, ia kare forgb ag fost fagb mai mxliji din d-ui amalofagl qmvill mi militari, mi kare nx lag Itsat st fakt o mai mare arbitrart fantt, la forga qe întrebxin­a stm smxlgt aqea kitangt; în xrmt Btzînd kt n’ag nxixt rexmi, ax nlekat rostind ageste kx-­Binte „Kt nx este de al­ibxgisnea mea ktql akxm sini înstrăinat de sxb íl­ofektort, ka st imnlineskx bani kxtielor atît in k mxna mea kxm mi in alte komsne unde se afli linst ka in kom­isia <ie este st uit in agea­­stt m­iuingb st le gtseaskb bine ne toate kom­xnile agest sl arată iiraxpea.“ latb dar d-le Redaktor kx qe regult st string bani de kontribxgie personalt, mi ksm se intrebxinge azt mi get de m­in kxtiile st­­resql. Ktgi daka not ni st­rane o ase­menea forgi mi­rtniri din partea d-lor Io­­gofegi de sate, dar bie^I strenî kara ns mite qiti mi skriill! Negre mil kt Bor­n iiJtlind do 2 mi 3 ori ne xn trimestru, mi arnia niWi odatt nx boiii nstea ti skiiagi de iinfamii, ot rog dar ns in­erdei­t agest esemnix ge ai­r arti din na rida d-lor logofegi mal aaind multo ka agestea arbitrare fante. nriimigi Bt rog d-ie Redaktor ks awea­­stt okasisne inkredingarea nrea osebitei mele konsideragii. N. Dima,

Next