Romănulŭ, august 1861 (Anul 5, nr. 212-244)

1861-08-04 / nr. 215

mm BINERl Voieșce și vei pute. Va eși In tote filele afară de Lunia și a doua­ șli după Serbătoică. A­,marea pe un an......................................128 lei. Șa­se luni................................................... 64 — Trei luni..................................................... 32 — 1*3 lună....................................................... 11 — Ud exemplar....................... 24 par insei in țările linia....................................... 1 leu Kr. 215. Amil V. 4 AUGUST 186 i. Lu­míneda­re $ nu vei fi. Abonarea se face în Bucuresci, la Administra­țiunea Românului, Pasagiul Roman No. 18, în județe la domnii Administratori și la core?­­pendinții noștriî, sau d’a dreptul prin poștă tri­­mițănd și banii. Tot asemenea și în Iași. (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriul s­pariului Romănulu și Redaptoriulu respuntptoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15 Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cjiariului d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. SENTINȚA EUROPEI. Asupra oamenilor ce au guver­nat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului— știind însă că țeara, a căriî organisare trebuia făcută, era DE SECOLî ARUNCATĂ IN ABUZURI­ȘTII DESORDINI AD­MINISTRATIVE ATÂT DE NUME­ROASE CÂT ȘI INVETERATE, șei. Subscris: Walewski. PRINCIPATELE - A. - UNI. REVISTA POLITICA. Bucuresci, ]jj August. Mui multe sste din uetăgianiî nî Ka­­nitak­î ai mers astăzi Josî a densna kartele lor de Bisită la renresintantele Frangei, snne felicitare pentru serbă­­toaria împăratuluÎ Nanoleone, amiksi Istor nagionalităților lui cel mai tare apărătoriS al independingeî mi­­nită­­ții Romăne. Aflăm că se otărîse a se face o demonstrare ks torge de sears. Băzîndu-se însă ori o nsblikare a ne­­ligiei prin kare se omremte ori ce a­­dunări de nonor ne strate mi prin m­ă­­gele niblice, yelăgiănii kanitalii, spre a evita ori ce konflicte, ne kariTinemi­­cii stirii aktsale ar HBtea cerka a le nnopoka ks okasisnea sneî manifestări ori băt de nacifice, aș shimbat otărî­­rea lor mi sus mărginit a densne as­tăzi kartele lor de sisită la d­rem­e­­sintante al împ­ăratului Franuesilor. Find­că vorbirăm de nsblikauis­­nea nolijjiei m­in­­are om­enite înlis­­uirile, să însemnăm ită impresiunea ce a m­odis a fost din cele mai srîte. Ni Boim a intra aici în diskssiunea dacă nloligia poate face legi și dacă legile făliste de dănsa not avea vre o valoare; toată lumea mire kă, în toate statele civilisate, asemeni ordinang« noligiă nemti sas administrative ns se not da de kăt atunci kănd ssnt basate ne o lege notată de cătră kornsrile legisitorie; altrăminte în acele state nemini ns este dator a resnekta nemte legi Botate mi nromslgate de noligiă. Constatănd dar ilegalitatea acestei or­dinance mi protestănd kontra iei, som sim­a tot d’o dată frimosul esemnis ce ne-as dat astăzi netăgiăniî Kani­talii, renungănd la manifestarea ce Boias a face, mi Bom riga ne toixî Romăniî a epita ori ce întrunirĭ niblice, sure a ns da lok la nemte konflikte, ve­le a­­rafeantă, le doresk, le protoară khiar Boitorii de răs ai nagism­î Rom­ăne. D. C. A. Roseti, redactorisl pri­mar al acestui ziar, ne trăiește o scri­­soariă de la il­temti, nripitoaria la in­­cidintele m­odis de senlimentul ce am dat la No. 208 al R­o­m­ă­n s 1­i­î, invitănd ne netăgrăm­ la linimte mi la anginere de la ori ce cerkări de tsr­­burări ce s’ar face de oamenii străinșisî, de inimicii nagism­î. Find noi înmi­ne in jok in această cestișne, kreziserăm kă sure a Borbi de dînsa trebie a amten­­ta terminarea instrikgismii d-lor nno­­ksratori, nsblikănd însă astăzi skri­­soaria d-lsi Redaktor i­rimar, ne cre­­dem datori a da oare kari esnlikărî nsbliksisî romăn assura acestsi in­ui­­dinte. Merksrî la 26 Islis dsnă amea­­ză-zi am luat plăi­îrea, dîmnresnă ks d-nii I. Ioneski mi G. Dimitreski, a merge se facem o rreămblare la Her­­nika­mi la Ilaserea; în momentul d’a aleka am primit informări kă doro­­bangii distriktsisi a» ordini a se con­­centra a doua zi la Ilanteleimon mi kă miligia este konsemnată pentru a­­cea zi în kasarme; mi s’a adass ia a­­cestea kă oamenii kari Bor a kom­­m­omite nagisnea ar Bor a face o cer­­kare tărburătoarsă mi, dspă ce admi­­nistragiunea Ba­iulerpeni ks armele sure a o ssmrime, o vor atribui uartiteî nagionale care ar fi aaut a­t suferi kon­­seuingele. Netrezind însă destul de fandate aceste informări, am alekat să­ Sănd Borbă kt, la bas de trebaingle, mă vor afla la lernika. Am mi mers akolo mi no-am kaikat ne la dose-snre-zoue ore, în timpul acesta eakă ce se ne­­trecea în Esksremti. Seara dană nieka­ra noastră skomotsi dosare acele con­­centrări de armiă mi ’nesnre acele cer­­bări de terb«rtri s’aS întegit mi s’a» resi­ăndit în orami» mi m­in Rimmegi». Auzind aceasta mai mulgi yetagimi s’au adunat într’o bast nartikslarh. mi, des­­bătînd as»nra acestor Borb -, a» fost de oninisne că ziariele ar tr­eb»i să urean­ă ne folisitorî despre aceste skomote, rg_ găndu-i a sta liniuitigi un­ a resista la ori ce m­otokări. Snre acest skort, a» trimis să kasto ne d, redaktor al Re­formei mi ne mine, fiel d’ăn­tîi» a» mi Benit îndată mi a» l­at îndatorirea a skrip băte­ Ba linie în ziari»­ si» sure a m­e Beni ne u»blik, deam­e mine a» aflat, kim lăsasem Borbi, kă mă aflam la fiernika mi ag mi trămis îndată no m­ărintele Gr. Miscelian» mi ne d. fle­­trolian» sure a mă îtimiiinga despre toate acestea. A­este noante am mi Benit a­­cești doi domni la fiernika­ri, dem­­tentăn­ds-ne, ne-am komsnikat onini­­șnea emisă de onorabilii cetățiănî kari­î rugaseră a veni dsnă mine, îndată ne-am mi­riss în trăsură mi în zi«ă am fost în Bsksremti, snde lsnnd nose informagisnî, am ssblikat ssnlimentsl la No. 208, prin kare de­­nsugănd acele Borbe răspindite, ri­­găm ne cetățiani a sta linimtigî, a ns resrisnde la nici o agîgare, la nici o motokare. Dsnă trinărgirea ziarsisî d’imnresnă ks ssnlimentsl, mi dsnă ce am stat pînă la o oră fiind amiază zi în oram, am lsat o birje mi am ale­kat ks D-n­i Brabiă mi Balentineanu la Monastirea Hiorogîrla, de unde ne am întors a doua zi Binerî. în tim­­pul linsireî noastre, neligia m’aș păs­­tat de mai multe ori acasă mi la re­­dakgisne »ude mi-aș lăsat o Adresă, concenstă în termenii următori: „esti ks onoare invitat, D-nile, a te m­e­­sinta îndată la Ilrefektsra Iloligieî, fiind srginte necesitate de m­esinga D-Voastră.“ îndată ce am repenit la oram, am mers la redalgisne spre a kompleta ziarul de săm­bătă; eram a­vioane a termina lskis mi a mă duce la Ilref­ektsră, cănd, dsnă a­­meazăzi, sn oficiu­ de neligiă mi-a adus o altă adresă , în acei­ amî ter­mini, prin kare e am invitat nentri a­­dosa zi la 9 ore la ürefektsrä. De mi am fi astat înainte d’a mă dsne să întreb molipsi nentri kare eram kismat, am mers ks toate astea, fără a cere nici o esniikare. Sămbătă la 9 ore la N­oligiă. Dsnă băt-Ba timn de amtentare as Benit d-1 Ilroksrator al ksrgiî Kriminale mi d. ssnstilst al Tribsnalelsî koreligionale mi mi­ as ssat interogatoris assura nsblikăr­î ssalimen­­tslsi mi assura mergerii mele la Monasti­­re. Dsminekă mi Lsni mi s’as lsat tot de d. inoksrator krîminale în segit mi de gel koreligionale alte dlose interogato­­rie, brămăndu-se asemenea spre a fi întrebagî dd. I. Ioneski, B. Dimitreski, flărintele Gr. Misnelians, dd. I­etrolian I. Baientiniagsl mi birjarist ks kare fuseserăm. întrebările ne m­i-ai făkst dd. In­oksratori as fost: ne ne mă ba­­sasem dănd anei ssnliment la Romănal? ne ne indinie akis o klase de oameni de tsrbsrătorî? De ne m’ara omit mrin mai multe sate mi de ne aveam arme, nimnî, repoltere mi altele la noi? — Am resnsns kă s’a respăndit skomot desnre nimte nerkări tsrbsrătoarie, kon­entrarea omu­rilor m’a făkst a crede kă mi gs­ Bernsl era informat d’anele încerbări de care ne Isase asemeni măsuri. kă Borbesk în sentiment de oamenii străiusisi, d’a­­nei oameni kari aSătudst totdeuna geara la străini mi kari ssnt bănsigi de geara întreagă kă Bor faie mi ak»m ho a» fă­­k»t mi în trekst. N’ m’am om­it nini într'î n sat, n’am aB»t nini o armă k» mine; în fine kă, dakă a dernmga ielă­­gianilor nimte Borbe, ie tind a urodaie tsrbstrăi, mi-ai r»ga a sta linim tigi, este o krimi, amtent nenulitatea no mi se k»­­Bine, în «ruia acostor deklartri d-ni mro­­ksratori mi­ci. Ilrefckt al kanitab­i as de­liberat împreună de trebie si se asiks­­re de persoana mea printr’o arestare ine­ BentÎ să sas să înă dea ue garangi. Am declarat ki ns boî» da nini o garangi mi să prefer a fi arestat, dacă fanta mea este o krimi. Mi s’a dat atsusi li­bertatea, ks kondigrinea d’a mă mresin­­ta ori kănd boie fi kiăinat. Aii se află Iskrsr­le în momentul aktaale. Aksm es­te întrebarea: íi­ boíö ak«sat înaintea tri­­bunal»l»í mi k»m boie li akasat? Despre putiia întrebare krez kă net resusnde es într’en mod afirmalis, ktii d. m­ok»­­rator kriminale, Laxocari, mi-a declarat că datoria d-sale este a ak»sa ori kem mi în ori ie kas. Desine iea d’a do»a mi se nare kă sunt și însămi restiande, noi» fi nkasal ka kriminale, kx*rî de s’ar fi aripif a­ieastă gessiane ka o simplă a­­facere de m­esă, dană kondika nonale, singur d. m­okaritor koreligionale ar fi anat a fa'ie instraligianoa; m­esinga ci—Îhî i­rokarator kriminările in­ întrebările se mi s’a» fbkal arați kă anelal­me» la li­­niuito este num­it ka o­­ krimă de stat; prin urmare amtentăm sitagianoa kargilor suite, kari radekă asemenea sesti»nl, sare a ananga ziua în care se va des­­bate asest m­oses kontra anal ziar sea batezat a kiăma­ne selăgrăni la liniște mi a­i mreceni kontra ori­căror aneltirî realigionarie. Din afară mtirea cea mai însem­nată este adoptarea m­oieku­lul de a­­dresă al lbi Deak, în medinga Dietei sugare de la 8 Asgust. Ziariele mag­giare mi­sienese ne su­sn k’această a­­dresă, a kirii gutire a asorbit un timp de­ trei ore, a fost trimis­i în unanimi­­tate mi ks entisiasm. Fakă ne zice o den­emiiă telegrafikă despre această medingă: „Uleimga de astăzi a ka­­merei denstagilor a fost remarkabile mi istorikă mi a prodis o mare agi­tare­ dresă , Deak înfăgitnră uroiektsl de a­­a kărsi ui­tire a dsrat trei ore. AstorisI ns nimaî resslliks d’a­­mănsntsi resksinisl renesk, ui dă mi 0 estilikare lămurită « r­elagisnilor 5u­­garieî, Trransilvknieî mi Kroagiei mi atinge mi alte uestisnî, mreksm dren­­turile coroanei Boeimei, a Galigieî mi konstitsgisnea uropingelor gerelor e­­reditarie ale Asstrieî. In genere s­ra­­bagist doksmentslsî este energik mi o­­tăr­ît. La inkiăiare se m­onsagă Solemn î­n k­n­t,­r­a t­r­i­m­­i­t­e­r­i­i de d­e­u » t­agî l­a S­e­n­a 181 de U Hiena mi protestă înaintea l«i Dsim­ezes mi’naintea Ismiî în contra ori­cării deuisism­i ai senatslii de la Biena, atingătoarsă de öugaria mi de­gerele mărginiane. Reskrintsi regesk, zine, a­riut ori ne legă­­t­u­r­ă de înțelegere mi fiind­că dieta fiind nekomuleti nn noate fane prio lege, d’aneea încetează aktisitatea sa nins la reksnoamterea konstitugiunii nagionale a Ungariei Tilirea a fost intrersată în mai multe rănduri de cele mai Bise m­lasse. Dapă aceasta, denalatul Bernath a făkst m­o­­țiBnerea d’a viksBiinga auest m­olekt de adresă in unanimitate ori aceasta s’a mi filist îndată în mijlokul celor mai entusiaste aclamări. fh­otokolu! s’a komoss Îndată mi s’a trimis la ka­mera senioriale.tlr FOITA IIIIOM ----=t­-=---­ L­A V­IK­I A. Partea IV. XVI. (urmare) Miculu pictoriu însuși, cu legătura sea cea mare albă, cu coluiu seu celu mare de cămâșiă și cu f­raculu (celu mai bunu ale lui Paolo) care-I atírna píne la călcâie și pe care-lu purta c’unu amesticü de ele­­ganță și de gravitate imperturbabile, avea unu aeru așia de comica, in catu Cletia nu se putea opri d’a se întrerupe din cânda în cânda ca se­ î șlică rîșlendil cu hohotii. — O­­bietulu mea Salvatore, catu ești de curiosu îm­poțonatu asia! La acésta oservare, Salvatore se opria în locu, se privia din capii píne ’n piciore, și respundea cu gravitate. — Pulpanele vestimîntului meu suntu camu lunge póte; dérit e mai bine se pe­­catutésca cineva prin escesa de lungime !) Vedi No, de eri decatu de scurtime, buna mea Cleiia. Am suptu acesta portă unu acru forte respec­tabile te asicura. Vei vede c’am se facă impresiune asupra marciusei, vei vedé. —­­Jă impresiune forte ridiculă, mi-e tare frică, șlicea Clenia. — Se dea D-șiră să fiă asia, striga Salvatore; sucecula mea atunci ar fi asi­­curata. Cela ce amusă este totu de una bine primita. Clenia terminandu în fine ce avea de șlisă despre senora, miculu pictoriti restimă opiniunea sea. Casuia, dupö dínsula, era din acelea de cari vorbeșce cânteculü. Che sia forse ossessa o rnatta: Mi da rnulto a sospetar. In alți termini, senora Marchesa e cama smintită. Cleiia nu împărtășia păre­rea sea; marchisa e în tote simpu­riie, ba anca are pré multe simpu­ri; dérü are ca­­priție, fantasii, ca tóte personele mari cari au mulți bani de chieltuita și timpü de perduta. Cleiia învățase pufinü a cunos­­ce acea categoriă de omeni cându lucrase la Bianchini, celebrulu sapätoriu de camee. Asti Domni și alte domne abia alegeau uă cameă și preferiau îndată alta; și căndu li se trimitea acesta, gustulu­lora de ca­mee trecuse și voiau alta-ceva. — Dupö câtü potu judeca, conchise Clenia în înțelepciunea sea, dificultatea d’a-șî procura cine­va lucrurile face de le doreș­­ce și mai cu ardere; și cându posesiunea obiectului doritü necesită d­ă vre­mă bătaia de capu din parte-ne, atunci valorea sea și satisfacțiunea nostră suntu și mai mari cândü le căpetănm în fine; dérü acei­a cari n au decâtü a dori spre a ave­au simplu nici uă satisfacere opținendfl ceea ce n’au avutu nici uă bătaiă de capii a-șî procură; prin urmare, nu f­acu casa de ni­­mica în parte, n’au de­locu dorințe, ci numai capricie. — Tocmai asia, Ulisa Salvatore. Prin urmare. .. Dérü mai anteia, dă-mi voiă să-ți spuiu ce mantela tea își schimbă cu­­lorea, trece din negru în roșiu. — Nici de cumü întrerupse Clenia. — Co de șese lune, urmă Salvatore, devine în fiă­care șlr mai ușiară, și co de șăse lune asemenea nutreșcu dorința d’a-ți da una nouă. — N’are nemica, respunse Cleiia; nemied ce nu s’ar pute repara, d’așiu are puțina timpu liberu. — Opiniunea mea este diametrale o­­pusă alei tele, urmă linișcim miculu picto­riu; îți trebue una nouă, și una nouă vei ave; déru acuma lasă-mă să urmeștă, vrei ? Diceam déru ce, spre exemplu, suma de fericire ce am avutu și ce am ănco a a­­duna papii m­ulți căte unulți cu scopu d’a cumpăra acestu vestimêntu, și-a-mi re­­presinta sigurita­tea frumușică cându­ilu vei primi, este în adevĕru imense, te asi­curü. D’așm avé totu de una 20 scu chiarü șlece­scușli în disposițiunea mea, ió­­tă plăcerea ce am avutü meere ândü a eco­nomi douî scutii pentru tine ar fi perdută, nu e asta? — Cea­ a ce-țî place a numi frumu­șica figuriță ce voiu avé cândü voiü primi darulü téü, n’ar fi fbstü atâtü de frumósa cumü va fi... déru nu ai chiarü tu nevoiă de bani, cöci D-^teu­se me ierte coteie-ți sunt­ rupte, bietulu mea Salvatore. — Nu sum așia de plânsu cumü pretinșii tu, scumpa mea, nu sum așia de plânsu; jacheta mea de cătifea negră n’are nevoia decâtu de puțină reparare ca să fiă ca nouă. — Și pănseturile tele suntu într’uă stare așia de plânsu! abia ai cu ce se te schimbi; și călțarii tăi este oribile! — Gătii despre câlțuri inedite și u uă reformă completă în reporturiî acestu­a. Considereșbî călțarii mai multü ca unu ar­ticlu de lusü decâtü...... Uite! done merle, positivo! — Salvatore nu putea vede că mersă fară să-și perștă mintea. — Pecatu ce n’au pugină sare în bu­­sunariu, din C.lella réilíndü. — Fi­ d-șioră respunse Salvatore. Ce eram se șliefl? ceva frumosü și forte filosoficii probabile. — Vorbimifi de câlțari și de merle? șlise făta. — Vorbin­du de fetițele impertininți, pentru cari nemica nu e sacru, nici chiar­ legăturele de gutu albe și unu costuroa de deputată. Cucuricu! —­ Se vedemu, nu face nebunie, se mergemu mai iute. — E mai ușiară de șlisii de cătu d­e făcuții, Ulise Salvatore cu unu tonu umilită, cumu se mergu mai iute cu acesta blas­­tem­atu apendice ce am se tragu dupe Pantalonele luî Paolo fusese scar­mine!i<‘ tată răpede, printr'uă indcuitură, ca se șg

Next