Romănulŭ, august 1861 (Anul 5, nr. 212-244)
1861-08-04 / nr. 215
mm BINERl Voieșce și vei pute. Va eși In tote filele afară de Lunia și a doua șli după Serbătoică. A,marea pe un an......................................128 lei. Șase luni................................................... 64 — Trei luni..................................................... 32 — 1*3 lună....................................................... 11 — Ud exemplar....................... 24 par insei in țările linia....................................... 1 leu Kr. 215. Amil V. 4 AUGUST 186 i. Lumínedare $ nu vei fi. Abonarea se face în Bucuresci, la Administrațiunea Românului, Pasagiul Roman No. 18, în județe la domnii Administratori și la core?pendinții noștriî, sau d’a dreptul prin poștă trimițănd și banii. Tot asemenea și în Iași. (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriul spariului Romănulu și Redaptoriulu respuntptoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15 Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cjiariului d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. SENTINȚA EUROPEI. Asupra oamenilor ce au guvernat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului— știind însă că țeara, a căriî organisare trebuia făcută, era DE SECOLî ARUNCATĂ IN ABUZURIȘTII DESORDINI ADMINISTRATIVE ATÂT DE NUMEROASE CÂT ȘI INVETERATE, șei. Subscris: Walewski. PRINCIPATELE - A. - UNI. REVISTA POLITICA. Bucuresci, ]jj August. Mui multe sste din uetăgianiî nî Kanitakî ai mers astăzi Josî a densna kartele lor de Bisită la renresintantele Frangei, snne felicitare pentru serbătoaria împăratuluÎ Nanoleone, amiksi Istor nagionalităților lui cel mai tare apărătoriS al independingeî minității Romăne. Aflăm că se otărîse a se face o demonstrare ks torge de sears. Băzîndu-se însă ori o nsblikare a neligiei prin kare se omremte ori ce adunări de nonor ne strate mi prin măgele niblice, yelăgiănii kanitalii, spre a evita ori ce konflicte, ne kariTinemicii stirii aktsale ar HBtea cerka a le nnopoka ks okasisnea sneî manifestări ori băt de nacifice, aș shimbat otărîrea lor mi sus mărginit a densne astăzi kartele lor de sisită la dremesintante al împăratului Franuesilor. Findcă vorbirăm de nsblikauisnea nolijjiei minare omenite înlisuirile, să însemnăm ită impresiunea ce a modis a fost din cele mai srîte. Ni Boim a intra aici în diskssiunea dacă nloligia poate face legi și dacă legile făliste de dănsa not avea vre o valoare; toată lumea mire kă, în toate statele civilisate, asemeni ordinang« noligiă nemti sas administrative ns se not da de kăt atunci kănd ssnt basate ne o lege notată de cătră kornsrile legisitorie; altrăminte în acele state nemini ns este dator a resnekta nemte legi Botate mi nromslgate de noligiă. Constatănd dar ilegalitatea acestei ordinance mi protestănd kontra iei, som sima tot d’o dată frimosul esemnis ce ne-as dat astăzi netăgiăniî Kanitalii, renungănd la manifestarea ce Boias a face, mi Bom riga ne toixî Romăniî a epita ori ce întrunirĭ niblice, sure a ns da lok la nemte konflikte, vele arafeantă, le doresk, le protoară khiar Boitorii de răs ai nagismî Romăne. D. C. A. Roseti, redactorisl primar al acestui ziar, ne trăiește o scrisoariă de la iltemti, nripitoaria la incidintele modis de senlimentul ce am dat la No. 208 al Romăn s 1iî, invitănd ne netăgrăm la linimte mi la anginere de la ori ce cerkări de tsrburări ce s’ar face de oamenii străinșisî, de inimicii nagismî. Find noi înmine in jok in această cestișne, kreziserăm kă sure a Borbi de dînsa trebie a amtenta terminarea instrikgismii d-lor nnoksratori, nsblikănd însă astăzi skrisoaria d-lsi Redaktor irimar, ne credem datori a da oare kari esnlikărî nsbliksisî romăn assura acestsi inuidinte. Merksrî la 26 Islis dsnă amează-zi am luat plăiîrea, dîmnresnă ks d-nii I. Ioneski mi G. Dimitreski, a merge se facem o rreămblare la Hernikami la Ilaserea; în momentul d’a aleka am primit informări kă dorobangii distriktsisi a» ordini a se concentra a doua zi la Ilanteleimon mi kă miligia este konsemnată pentru acea zi în kasarme; mi s’a adass ia acestea kă oamenii kari Bor a kommomite nagisnea ar Bor a face o cerkare tărburătoarsă mi, dspă ce administragiunea Baiulerpeni ks armele sure a o ssmrime, o vor atribui uartiteî nagionale care ar fi aaut at suferi konseuingele. Netrezind însă destul de fandate aceste informări, am alekat să Sănd Borbă kt, la bas de trebaingle, mă vor afla la lernika. Am mi mers akolo mi no-am kaikat ne la dose-snre-zoue ore, în timpul acesta eakă ce se netrecea în Esksremti. Seara dană niekara noastră skomotsi dosare acele concentrări de armiă mi ’nesnre acele cerbări de terb«rtri s’aS întegit mi s’a» resiăndit în orami» mi min Rimmegi». Auzind aceasta mai mulgi yetagimi s’au adunat într’o bast nartikslarh. mi, desbătînd as»nra acestor Borb -, a» fost de oninisne că ziariele ar treb»i să ureană ne folisitorî despre aceste skomote, rg_ găndu-i a sta liniuitigi un a resista la ori ce motokări. Snre acest skort, a» trimis să kasto ne d, redaktor al Reformei mi ne mine, fiel d’ăntîi» a» mi Benit îndată mi a» lat îndatorirea a skrip băte Ba linie în ziari» si» sure a me Beni ne u»blik, deame mine a» aflat, kim lăsasem Borbi, kă mă aflam la fiernika mi ag mi trămis îndată no mărintele Gr. Miscelian» mi ne d. fletrolian» sure a mă îtimiiinga despre toate acestea. Aeste noante am mi Benit acești doi domni la fiernikari, demtentănds-ne, ne-am komsnikat oninișnea emisă de onorabilii cetățiănî kariî rugaseră a veni dsnă mine, îndată ne-am miriss în trăsură mi în zi«ă am fost în Bsksremti, snde lsnnd nose informagisnî, am ssblikat ssnlimentsl la No. 208, prin kare densugănd acele Borbe răspindite, rigăm ne cetățiani a sta linimtigî, a ns resrisnde la nici o agîgare, la nici o motokare. Dsnă trinărgirea ziarsisî d’imnresnă ks ssnlimentsl, mi dsnă ce am stat pînă la o oră fiind amiază zi în oram, am lsat o birje mi am alekat ks D-ni Brabiă mi Balentineanu la Monastirea Hiorogîrla, de unde ne am întors a doua zi Binerî. în timpul linsireî noastre, neligia m’aș păstat de mai multe ori acasă mi la redakgisne »ude mi-aș lăsat o Adresă, concenstă în termenii următori: „esti ks onoare invitat, D-nile, a te mesinta îndată la Ilrefektsra Iloligieî, fiind srginte necesitate de mesinga D-Voastră.“ îndată ce am repenit la oram, am mers la redalgisne spre a kompleta ziarul de sămbătă; eram avioane a termina lskis mi a mă duce la Ilrefektsră, cănd, dsnă ameazăzi, sn oficiu de neligiă mi-a adus o altă adresă , în acei amî termini, prin kare e am invitat nentri adosa zi la 9 ore la ürefektsrä. De mi am fi astat înainte d’a mă dsne să întreb molipsi nentri kare eram kismat, am mers ks toate astea, fără a cere nici o esniikare. Sămbătă la 9 ore la Noligiă. Dsnă băt-Ba timn de amtentare as Benit d-1 Ilroksrator al ksrgiî Kriminale mi d. ssnstilst al Tribsnalelsî koreligionale mi mi as ssat interogatoris assura nsblikărî ssalimentslsi mi assura mergerii mele la Monastire. Dsminekă mi Lsni mi s’as lsat tot de d. inoksrator krîminale în segit mi de gel koreligionale alte dlose interogatorie, brămăndu-se asemenea spre a fi întrebagî dd. I. Ioneski, B. Dimitreski, flărintele Gr. Misnelians, dd. Ietrolian I. Baientiniagsl mi birjarist ks kare fuseserăm. întrebările ne mi-ai făkst dd. Inoksratori as fost: ne ne mă basasem dănd anei ssnliment la Romănal? ne ne indinie akis o klase de oameni de tsrbsrătorî? De ne m’ara omit mrin mai multe sate mi de ne aveam arme, nimnî, repoltere mi altele la noi? — Am resnsns kă s’a respăndit skomot desnre nimte nerkări tsrbsrătoarie, konentrarea omurilor m’a făkst a crede kă mi gs Bernsl era informat d’anele încerbări de care ne Isase asemeni măsuri. kă Borbesk în sentiment de oamenii străiusisi, d’anei oameni kari aSătudst totdeuna geara la străini mi kari ssnt bănsigi de geara întreagă kă Bor faie mi ak»m ho a» făk»t mi în trekst. N’ m’am omit nini într'î n sat, n’am aB»t nini o armă k» mine; în fine kă, dakă a dernmga ielăgianilor nimte Borbe, ie tind a urodaie tsrbstrăi, mi-ai r»ga a sta linim tigi, este o krimi, amtent nenulitatea no mi se k»Bine, în «ruia acostor deklartri d-ni mroksratori mici. Ilrefckt al kanitabi as deliberat împreună de trebie si se asiksre de persoana mea printr’o arestare ine BentÎ să sas să înă dea ue garangi. Am declarat ki ns boî» da nini o garangi mi să prefer a fi arestat, dacă fanta mea este o krimi. Mi s’a dat atsusi libertatea, ks kondigrinea d’a mă mresinta ori kănd boie fi kiăinat. Aii se află Iskrsrle în momentul aktaale. Aksm este întrebarea: íi boíö ak«sat înaintea tribunal»l»í mi k»m boie li akasat? Despre putiia întrebare krez kă net resusnde es într’en mod afirmalis, ktii d. mok»rator kriminale, Laxocari, mi-a declarat că datoria d-sale este a ak»sa ori kem mi în ori ie kas. Desine iea d’a do»a mi se nare kă sunt și însămi restiande, noi» fi nkasal ka kriminale, kx*rî de s’ar fi aripif aieastă gessiane ka o simplă afacere de mesă, dană kondika nonale, singur d. mokaritor koreligionale ar fi anat a fa'ie instraligianoa; mesinga ci—Îhî irokarator kriminările in întrebările se mi s’a» fbkal arați kă anelalme» la liniuito este numit ka o krimă de stat; prin urmare amtentăm sitagianoa kargilor suite, kari radekă asemenea sesti»nl, sare a ananga ziua în care se va desbate asest moses kontra anal ziar sea batezat a kiămane selăgrăni la liniște mi ai mreceni kontra oricăror aneltirî realigionarie. Din afară mtirea cea mai însemnată este adoptarea moiekulul de adresă al lbi Deak, în medinga Dietei sugare de la 8 Asgust. Ziariele maggiare misienese ne susn k’această adresă, a kirii gutire a asorbit un timp de trei ore, a fost trimisi în unanimitate mi ks entisiasm. Fakă ne zice o denemiiă telegrafikă despre această medingă: „Uleimga de astăzi a kamerei denstagilor a fost remarkabile mi istorikă mi a prodis o mare agitare dresă , Deak înfăgitnră uroiektsl de aa kărsi uitire a dsrat trei ore. AstorisI ns nimaî resslliks d’amănsntsi resksinisl renesk, ui dă mi 0 estilikare lămurită « relagisnilor 5ugarieî, Trransilvknieî mi Kroagiei mi atinge mi alte uestisnî, mreksm drenturile coroanei Boeimei, a Galigieî mi konstitsgisnea uropingelor gerelor ereditarie ale Asstrieî. In genere srabagist doksmentslsî este energik mi otărît. La inkiăiare se monsagă Solemn în knt,ra trimiterii de deu » tagî la Sena 181 de U Hiena mi protestă înaintea l«i Dsimezes mi’naintea Ismiî în contra oricării deuisismi ai senatslii de la Biena, atingătoarsă de öugaria mi degerele mărginiane. Reskrintsi regesk, zine, ariut ori ne legătură de înțelegere mi fiindcă dieta fiind nekomuleti nn noate fane prio lege, d’aneea încetează aktisitatea sa nins la reksnoamterea konstitugiunii nagionale a Ungariei Tilirea a fost intrersată în mai multe rănduri de cele mai Bise mlasse. Dapă aceasta, denalatul Bernath a făkst moțiBnerea d’a viksBiinga auest molekt de adresă in unanimitate ori aceasta s’a mi filist îndată în mijlokul celor mai entusiaste aclamări. fhotokolu! s’a komoss Îndată mi s’a trimis la kamera senioriale.tlr FOITA IIIIOM ----=t-=--- LA VIKI A. Partea IV. XVI. (urmare) Miculu pictoriu însuși, cu legătura sea cea mare albă, cu coluiu seu celu mare de cămâșiă și cu fraculu (celu mai bunu ale lui Paolo) care-I atírna píne la călcâie și pe care-lu purta c’unu amesticü de eleganță și de gravitate imperturbabile, avea unu aeru așia de comica, in catu Cletia nu se putea opri d’a se întrerupe din cânda în cânda ca se î șlică rîșlendil cu hohotii. — Obietulu mea Salvatore, catu ești de curiosu împoțonatu asia! La acésta oservare, Salvatore se opria în locu, se privia din capii píne ’n piciore, și respundea cu gravitate. — Pulpanele vestimîntului meu suntu camu lunge póte; dérit e mai bine se pecatutésca cineva prin escesa de lungime !) Vedi No, de eri decatu de scurtime, buna mea Cleiia. Am suptu acesta portă unu acru forte respectabile te asicura. Vei vede c’am se facă impresiune asupra marciusei, vei vedé. —Jă impresiune forte ridiculă, mi-e tare frică, șlicea Clenia. — Se dea D-șiră să fiă asia, striga Salvatore; sucecula mea atunci ar fi asicurata. Cela ce amusă este totu de una bine primita. Clenia terminandu în fine ce avea de șlisă despre senora, miculu pictoriti restimă opiniunea sea. Casuia, dupö dínsula, era din acelea de cari vorbeșce cânteculü. Che sia forse ossessa o rnatta: Mi da rnulto a sospetar. In alți termini, senora Marchesa e cama smintită. Cleiia nu împărtășia părerea sea; marchisa e în tote simpuriie, ba anca are pré multe simpuri; dérü are capriție, fantasii, ca tóte personele mari cari au mulți bani de chieltuita și timpü de perduta. Cleiia învățase pufinü a cunosce acea categoriă de omeni cându lucrase la Bianchini, celebrulu sapätoriu de camee. Asti Domni și alte domne abia alegeau uă cameă și preferiau îndată alta; și căndu li se trimitea acesta, gustululora de camee trecuse și voiau alta-ceva. — Dupö câtü potu judeca, conchise Clenia în înțelepciunea sea, dificultatea d’a-șî procura cineva lucrurile face de le doreșce și mai cu ardere; și cându posesiunea obiectului doritü necesită dă vremă bătaia de capu din parte-ne, atunci valorea sea și satisfacțiunea nostră suntu și mai mari cândü le căpetănm în fine; dérü aceia cari n au decâtü a dori spre a aveau simplu nici uă satisfacere opținendfl ceea ce n’au avutu nici uă bătaiă de capii a-șî procură; prin urmare, nu facu casa de nimica în parte, n’au delocu dorințe, ci numai capricie. — Tocmai asia, Ulisa Salvatore. Prin urmare. .. Dérü mai anteia, dă-mi voiă să-ți spuiu ce mantela tea își schimbă culorea, trece din negru în roșiu. — Nici de cumü întrerupse Clenia. — Co de șese lune, urmă Salvatore, devine în fiăcare șlr mai ușiară, și co de șăse lune asemenea nutreșcu dorința d’a-ți da una nouă. — N’are nemica, respunse Cleiia; nemied ce nu s’ar pute repara, d’așiu are puțina timpu liberu. — Opiniunea mea este diametrale opusă alei tele, urmă linișcim miculu pictoriu; îți trebue una nouă, și una nouă vei ave; déru acuma lasă-mă să urmeștă, vrei ? Diceam déru ce, spre exemplu, suma de fericire ce am avutu și ce am ănco a aduna papii mulți căte unulți cu scopu d’a cumpăra acestu vestimêntu, și-a-mi represinta siguritatea frumușică cânduilu vei primi, este în adevĕru imense, te asicurü. D’așm avé totu de una 20 scu chiarü șlecescușli în disposițiunea mea, iótă plăcerea ce am avutü meere ândü a economi douî scutii pentru tine ar fi perdută, nu e asta? — Cea a ce-țî place a numi frumușica figuriță ce voiu avé cândü voiü primi darulü téü, n’ar fi fbstü atâtü de frumósa cumü va fi... déru nu ai chiarü tu nevoiă de bani, cöci D-^teuse me ierte coteie-ți sunt rupte, bietulu mea Salvatore. — Nu sum așia de plânsu cumü pretinșii tu, scumpa mea, nu sum așia de plânsu; jacheta mea de cătifea negră n’are nevoia decâtu de puțină reparare ca să fiă ca nouă. — Și pănseturile tele suntu într’uă stare așia de plânsu! abia ai cu ce se te schimbi; și călțarii tăi este oribile! — Gătii despre câlțuri inedite și u uă reformă completă în reporturiî acestua. Considereșbî călțarii mai multü ca unu articlu de lusü decâtü...... Uite! done merle, positivo! — Salvatore nu putea vede că mersă fară să-și perștă mintea. — Pecatu ce n’au pugină sare în busunariu, din C.lella réilíndü. — Fi d-șioră respunse Salvatore. Ce eram se șliefl? ceva frumosü și forte filosoficii probabile. — Vorbimifi de câlțari și de merle? șlise făta. — Vorbindu de fetițele impertininți, pentru cari nemica nu e sacru, nici chiar legăturele de gutu albe și unu costuroa de deputată. Cucuricu! — Se vedemu, nu face nebunie, se mergemu mai iute. — E mai ușiară de șlisii de cătu de făcuții, Ulise Salvatore cu unu tonu umilită, cumu se mergu mai iute cu acesta blastematu apendice ce am se tragu dupe Pantalonele luî Paolo fusese scarmine!i<‘ tată răpede, printr'uă indcuitură, ca se șg