Romănulŭ, septembrie 1861 (Anul 5, nr. 245-273)
1861-09-11 / nr. 254-255
tizani apolitice* 1 franceze. Atsn'T resbelsi ksmne din nos ‘‘assura bietelor noastre gen ks toate tarsele, Isi Esmir oksnB kriminatele mi apantageie kamnaniei dsne DsnBie ssnt nentri dinarii; marele Bizir Xnfiz-Nania ese bir.Bt in mul inslte inttluiri; Generalul Mikelson oksnB Lunii mi MiloradoBinî inaintează assina Eskstenitilor; în fine Tsi iia este constrînsă a rekiama ne d tronagii Domni filo Rsnii, Morizi mi Insilante. No kind însp se strnas aneste, Assia mina ne kîmnile ministeriilor, o din lomaline, eststenga Hriminalelor ksstBrsinni ameningătoare. La întâlnirea de la Tilsit Narsl neruie toreu te aneste neri orfane. Nanoleon refssBnsmaî din cauza marii lor anionieri de Konstantinonole mi tratatul de Tilsit n repede dezvertarea iluminatelor de kotrásismi, neea ne ns sas fBkst dekBt foarte târzis! Beni anoî konferinga de la Erfurt. Assia îmi reînvemte mi ai iestir singele de a ssbjiga neiale romane. Asib dalB Nanoleon se întoemte sub kondigisne însă, de a ni se face nici o inneris are assura Konstantinonoleî. Nefericita aneasta aneksisne a Iluiminatelor, desigur sib s’ar fi lui efektsat dakB bro Bedingans ar fi Boit ko abagii de la Erfurt, se deBÎB neaminî 'iei mal amigî. Konseksvilja anestor dimmennî is remedea in Basisne frannese din 1812. Nanoleon se afla la Brezda, întrentând spre Niemen înffikomitoarea armată a imnensisî. Amadai'B oara nea de ne tumB a kolossisî de la Nord, nirea a fi ssuat! Era neansrat deci, kalissia se îndrente toate nsterile sale assura snei singars nentri; mi Boinds a’uii retrage, ori ls ne meirs, trsnele din Ilringinate, monsse Tsrcieí nacea, Iîboi resbelsi srma înki ne dsnBre; monsnerea nrimindsse, dezbaterile s’as in— uenst. Rssia însB dsnB ksm reksnoamte mf d. öbiniuii, la încensul konferingelor era foarte departe de asnera Bre sn ressirat aBantagios. Ea era bsksroasB sb rBmîiB despre Tsmia in anele ami etarB în care se afla in momenta în'jenerii dimmBiiiilor. în saga nerikolsisî kare o ameninga din partea okcidentilii, mi dsiiB întîr onlurilesnei karmaniî îndoelnine, ne ea ne doria Rssia mai mult, era degajarea tisnelor lui koncentrarea la snlok a tstsror osterilor sale nentru marea lsntB ne se înnenea minim ksm întinderi de otare, nreksm ziserem. Drent aneea, kondigisnea redireî Basarabiei fs nssB înainte de kB tre nliu îmristerninigii rsmî, nsmaî nro-formB; ei kiar mi aBeas ordine esurese kB dakB aneastb kondigisne ar ridika nimte grestBgî de natsrp a întârzia înkeerea nsneî, sb nsi nsiste nini ksm assura dobindirei ei. Amadan, de unde imneratorul Aleksandri era mrea milgBmit ks statuqno ante bellum, se nomeni de o datB ks o konksistB, mi ne konksistB! Deci se grăbi kBt mai tare a da înksBtingarea sa kondigistiilor dobîndite de zelomii sei nteninotențiari; mi nanea ssb-skrisB în Bskstemtî în 28 MaiS fi ratifikată la Bilna în 23 Isnie, a doa zi adikB dsnB trecerea lui Nanoleon nreste Niemen în fruntea a natri sste mii oameni, Ratilikagisnea Ilorgii, deBansase ne a Rssieî de la 15 Isnie. „Ilssetsianea ameningi„toarte a Eninerilor, stirsingele mini„mtrilor Tsrni din karit sui cras în „snBimintagî, îar B algii ksmuBragi de „asrsl rssesk mi inglizesk, trismfar” „nrește immotiBirile lui Maxmsd. El „ssbskrise, dar ssbskriind refss” de „a se sin ks Rssia în kontrg Brannie”. „& ifice că ceea ce sili pre marele Vizir încheia pacea la conferințele din București,ît o scrisore închipuită de către ge,neralul Kutuzoff in înțelegere cu Dimitrie ?î Moruni,, și prin care Napoleon propunea „lui Alesandri al Rssieî imn7 nn'rea im* „nerislsî Otoman.44* VIL Fakti anesta, este rebetat, mi de tradigisnile nonoril si Romín. Gisim ki este mia interesant a nsne ssbokiî lektorilor nomiri înssmî tekstii artikolilor pin kare nefast si tratat din 1812 srusise de la sín: 1 Rominiei ne ste mease sste mii de fii ai sei, mi nea mai frumoasi limitate din geaiB. Este bine credem ka sb ad snem aminte Românilor din kind în kind, kB Basarabia este un pământ românesc și kB noi avem drepturi tari și neprescriptibili assma lsi. IatB anei artikolî: „1. Prin întBisl artikol al meli„minBrilor este stinslal, kB trstil, „din nsntsl unde intrB în Moldavia, „UBiiB la Birsarea lui DsuBre, mi de „akolo, germil sting al Dsnsrei, nB„tip la Kilia, mi BBiiBisra ei în Marea Neagră, formează otaril desnBr„gitoris îmbelor îmb BrBgiî. Dar ks „toate aneste, napigagisnea Ba srma „a fi mi în Biitor, komsnB îmbilor no„nslî. Minele visile ale Djupreî, ne „as fost nefolsite isbub la învenerea „resboisisi de fag”, mi kare sínt nne„semnate ne întinderea de la Ismail „la Kilia ar trebui, ka mal anroniete „de germsl sting, a ni ssle domina„gisnea riseask”. Însă înaltele fiBrgîn.kontraktante, s’as îngeles ka anele in„ssle se remme neliksite mi kB de „aksm în nainte sb ni se mai redine „nini sn feliș de întărnism ssnsmii „ambelor imnii’Bgii por fi liberi de a „nesksi mi a iBia lemne în dinsele. „Insulele nele mari din saga Kilieî mi „a ismaililiî, de asemine Bor remme,neliksite. Însă nsmaî în distangB de „o lege de la germul sting al DsnB„rei. Aneastă distangB va fi determinată mai în srmp. Ameziile ne „sibsistas înaintea resbelslsi, neksm „Kilia-Beke, ns ssnt ksminse niniksm „în aneastă liniB de demarkagisne. în „Birtștea celorlalte stinslagisui ale ,,anestsi artikol, înalta IoartB Otoman îiB rensngB în favoarea Rssieî, de „la gerile situate ne rina stiugB a Ursuslsî, rensngB la toate fortBregele, o„rainele mi loksingele ne se găsesk „akolo, mreksmn mi lagismBtate din „rîsl first ne fomează de aksm limitele amînduror gerilor. Rasele de ko - „mernis ale amîndstor HBrgilor, Bor „astea intra în gsrile Dsn Bril, Bor H8- „tea eini mi nasiga ne toate intinde„rea anestsi fispis, dar Basele de re,sbed rssemti us Bor astea sli ssii, Ds„m»rea de kBt ibub la gsra llrstslsi.41 ..5. Mbria Sa imneratorsl tsts„for Assiilor, nBiB semte mi întoarne „siblimei Ilorgi nartea Moldovei sitsa„tB ne rína dreantB a ihrttsisi mreksm „mi Balaxia mare mi mikn ks forte„regie eî, in starea în care se gB„sesk astăzi, nreksm mi toate orame„le tîrgurile, satele mi alte amezBrî, „în fine tot ne conrinde aneastB mo„BingiB mi insslele DsnBriî, esnengio„nBnds-se nele mengionate în artiks„Isl de mai sss."4 (Ba srma). terhildm- kit o-î minGialt 'm's(ivnb.n. Isl ka s-L nretinzT, dela an mlo. ka imlalü >30 a nsblikat nartea d’inteis a aneî materii ne tratează, st «abiine Îgdîftt mi ne nele-lalte, ftrt st yix ^ 3eam^ kt se ii iate tnttmnla ka tnltvzi. rea sx fix kaasalx do nirkamstmija indem ndinte de noinija iatonilai.1 Kx konrind i-i a ariikolslr.î noatra na koresuimde ks titalal seS, na îngelenemă nenlra ne D. Winterhalder kare a m iit mi ni leinte atxt de malt a natal vedea kx an astor noate sx întitalcse an artikol Kaltsra tatsn s 1 a i, saă k a 11 a r a i n a 1 « I, mi sx tratese kestiant-a sab nanktal de vedere igienik ikcnoinik mi agrikol,2 aneasta am f'xkat mi A, ea. In artikolul nsbfikat în Monitor am der notat mai xntâtă intr’an mod samariă narba igienikh mi ekonomikx a Mestianeî reservenda ne a trata în armx nartea agrikolx.3 N’am ti am tentat imnaturile d. Binlerxalder ka sx nablikxm mi ageastx narte, însx gliksmstanije deosebite ns ne t<8 nermis a ne okana maî delok de skris. Na este dar an kivxnt ka dakx am întislat artikolul nostrak al taratstanalai, sx vorbim îndatx desine semnalal, intrejjinerea, rekolta mi nre naraijianea anstii nlante. a) D. Winterhalder zinc kx nu poate fi skowal dlaî de a imnlini lakan» Ixsatx de mine, fiind kx n» nosedftj sx kamuntingele snemialî. Mxrlsrim kx ne am mirat de astx modestix din narle’î. D. Winterhalder a tratat în ziariul Rominai kestiani de ekonomix aablikx, de moralb, de lisiologix mi altele malte; k»m na nala oaie sx zikx kxteva vorbe assnna kallsrd tatanslaî, kestiime ne kare natea sx o gxseask* tratalx în extenso de alxig asiori. b.j D. Winterhalder konsakfeasx kxle va rxndami mkoaleî de la Ilanlleîmon. Fiind kx în artikll nostra nostru nu este vorba despre ageastx skoalx, nu vom resnande nimik rnsx kariositatea d. Winterhalder se va niblgxmi msle ksrxnd vorbind ínsx despre mkoalx, autoralaí artikolilor din Rominal ne arankx frasa armxtoare: „D. Aurelian n’a voit, sau n’a insist, „sx tratese kestianea sab anest nsnkt de vero“ (D. Vinterhalder fage alasiane la nartea agrikolx a nestisnii ne karenkx n’am nablikat’oc.) La ageasta voia restande kx n’am nimi an kavxnt ka sx na voesk sxrates o kestiane ne kare am limenats-o. Kind este Borba kx n’am nat«t, com întreba alsngi ne d Vinterhalder neutra ne oare n’am sibtea trata kaltsra telanalsí kind sneaialitatea mea este agrikultura? Kestisnea am tratat-o înainte de a ne red. Vinterhalder un karssi mea de agrikaltarx fxkat ín rakoala de la üantelermon. dj Este înțeles dar kx nu era borba sx tralxm o kistiene afarx din nerkal kanomlingelor mele^ un ageastx kestione nstem sx o tralxm, k«m trateasx mi d. Winterhalder kestieni de ekonomix soqialx, de moralx, de fisiolonix mi altele, (fiind kx d-l«iare k»nomtinge snegiale ín aqeste mitinge; este ekonomist, moralist, medik mi altele.) e) Ne am mirat kam d-lei ksx ne seama medicilor narka igienikx a tot»n«las, d-lsi kare Borbi mai de anxzíte aixta Isminx d«sine fisiologia ingioralaí omenesk. Ilöbligislöl kare a dat artikolele din Romxnöl, zice kx ne-am mărginit a anxra obiceiul de a fama íi contra inemigilor si atesătorilor tatsnalai. D. Vinterhalder se imnealx mi ne nare rxs kx n’a qui t ks destalx atengianea artikolal mea, dakx i a nixkst sx-1 kuli'ie kx atxla vi.rvi>. Eu am arxtat in artikolul din Monitor deosebite oniniami assura famatului; am arxtat kx nentra insigi oamuii este o neqesitate mi kx in qele din armx ne am nas defixierea acelor autori kare na vxd in tatim o otravx sas vre ! Am Buit a lxsa deskisx abtorateí ax amx deskxnari, dar hind kx n’a mirat a mrofita de dînsa, trebue se zicem kx nimikín artikolal Mondoixlai „k<zra latanelai“ n« justifikx menosigianta noastră, kx va avea o urmare, nimik nu aratx kx nele n«blikato in Monitor sant numai o narte, care ea fi anuale mai târziu. Nota d. Winterhal. 2 Agrikol? ToKmai aqeasta u’aí íxkat, domnu le Aurelian. Nota d. Winterhalder. 3 Aigl ai nemerit vortiga deseenare! Nota d. Winterhaldar. a) Dar sa fii zis kx Vr,I vosbi altx datx. Nota d. Winterhaldtr. b) Na intrx in ob qiianle inele a vorbi desnre lakrarí ue n« le kanosk, niql a konia qele qe aa skris algii mi a io nablika s«bt namele meă. Nota d. Winterhalder. c) Minsnatb nortigx. Nota d. Winterhalder. îl) N« noate kritika cineva sn artikol d«ne qeia qe va fi zis sirs skris natoral In viega lai, qi n mnd danx kavintered figx în în agest artikol. Winterhalder. e) Medikini altele. Nu te înțeleg, domnule, sas voiesql sx me fagi doktor sx rx voia mea? Nota d, Winterhalder. sn reS teribil. Ku toate acestea am zis în artikolul mcS „Din toate kxte zisixm ns „trebue sx kreaz” gineva kx înksragixm „fsmatil, tit qeam voit sx arxtxm este kx „fonatbl esle an obigeiă ne karen«’m n«tem „cxnigi ka înlesnire, fiind kx a devenit o tre„baingi organikx “ f. Mai ne armx am arătat kx am nreferi mai bine ka an om sx rsmese de kxt sx 'mi keltainskx bani min kirgismi. Ns sqiă dakx în agrste rirnl M înoate vedea cineva, afară de d. Vinterhalder, kx că m’ami fi fxkst adpokatal latsnalal, kx lam anxrat în kontra adversarilor sei. Am ai xtat fantele fxrx sx avem intențiunea de a nartni famatal; din koitra am fxkat oare kare restrve kind am zis kx na înksragixm agest obigetă. Sx facem akam kad. Vinterhalder. sx lxsxm ne seama Medigilor nartea igienikx; ks toate kx dind nisqe mige amxnante n’am metins kx le dxm de la noi; am ajtit am aszit în karssrl mi ne-am konformat ka oninisnea kare ni s’a nxist maî anioane de a de VX1. Sx venim dar la lakrarí nrinqinaie’ darie kam ziqe d. Vintn-halder. Ilabliqislal ziqe: „Aaloral artikoiaiai din Monitor voe„mle ka kaltsra tatanalal sx devix ia noi „sn mononol al Stalslsl aii krede kx nrin „aqeasta s’ar îmbanxtxgi ksdlitatea tatsnalai „nostrs mi s’ar krea sn venit tnara fiskala!.“ Ni astem respande mai bine la cele zise do deinterhalder de kxt aqia ge am scris în artikalul din Monitor, obiekt al kritigei d-laî. falx ge am zis: „Dsno adevx„razele minginii de ekonomix nablikx. Sta„tal trebae sx intervii kxt se noate maî na„gin în domenil indistriei mi agliksltarei „mi sx na se fakx niciodatx întrenrinzător „sau snekalant. Astea sunt uringintele teo„relige, însx togi sqiin ki, nu sant în tot decana nasc în maklikx. Deosebite qirkam,,stânge fak ne Stat sx ia no seama sa în„trenrinderi industriale, sx se fakx întrenrin„zxtor de drum de fer, fabrikant de arme, „Fabrikant de talan mi altele. Sant maî mal„te Statari în Estona aride leijdslagisnea a „fikat din kaltara talsnala” sn mononol al „Statalei, astfel că sant Frangia, Austria lui Russia.“ Mai jos am adxogat: „Ka toatx ara qe avem în kontra nio„nonolarilor kredem kx fabrikagianea mi „vind rea tatanslai nrin administragisne s’ar „natea tolera ka atxt mai mait ka kît togi „kaltivatori sant însxrqinagi ka nrodakgianead-Ilii maî jos. „O kondigiane insx uentra ka Slalal „sx ia fabrikagianea mi vinderea tstanslai ne „seamxuii trebae sx se siloaskx a nrodsqe „tstan kxt se noate mai ban mi sx’i vînzx „ka mi nartikalarl, sx na nrofitese de nosi„gianea sa de mononol ka sx arqe nregal „martéi.“ Iakx tot ce am zis în artikolul meă neutra mononolal tstanalsi. Răgim ne fiecare om sînarginl, sx ne arate dakx în aceste rînduri noate deskoneri o boingx kalatanalsx se fakx mononolal al Statala! la noi, dakx am zis kx mononol se amelioreaskx ksalitatea tslanalal mi dakx meritxm frasele anxtoare qe ne adreseazx d. Vinterhalder ka atxta sarixrare: „Dumnealai se înmealx foarte înalt krezxnd kx min mononol se va miri iui „îmbanxtxgi kallara tstsnalsi nostri; s’o „întrebe ”. Aarelian— dakx n’o mite — „ande se fameuzx an talan ma most? milie ,kare ’1 va resnande; în acele gerî snde e„siste mononolalt»lan»laî. Dakx ii nlaqu „alxt do malt mononolal, îi dorim să f«mese ,toate vlaga lai tsUnal regiei Austria„gesk sau renumitat Kanoral al Franqiei.“ Eă am arxtat kx na e bine ka Statal sx in Urvix in întrenindorî in adstrialî; kx arxik mononolal; kx dakx Statal voeuile sx a.bx mononolal trebae sx se sileaskx a în~ banxtxgi kaltara mi a vinde ka nrtg moderat. g însx dakx e vorba desire mononolul tatsnalai, anoi vom respande d. Vinterhalder Nota d. Vinterhalder, kt ekonomiind înse mnajii deklart kt ageasțt nlantt este materii imnosabili nea mai esqelentt; mi kt kind este vorba de imne&ifro mai bine nrefer st se imnae lalansl»! de k t alte materii agricole 1), kt omeni de stat ilustri, finanzieri celebri, au întrodus monondslatanalai în Franzia, II»< monte, mi alte stata I, ftrt ka st li se fakt o krimt; ba din kontra renresintangi naijianel 1-aă miinfit ks mare îlesnire 2). Kind este vorba de snrs îmbantujiirea kaalittgeî talanalai, ns vedem nentri qe ksltivatori kari la ar kaltiva ns s’ar sili st fakt talan bsn, mai ka neamt kind statal ar laa mtsari nentra aneasta, kind ar întrodage stmtnist bant, ar montmi cele mai bune metoade de kaltari, mi kind In fine ar nitti fiecare talan dane kaalitatea sa. Azeasta nu va st ziki, dane kam voiemte se o înțeleagi di. Vinterhalder, kt mononolal ar îmbantitiji kaalitatea tatanalui, o înbantttjjemte metodele de kabart un de menaraijians. 3) Dakt este vorba kt fiskal ar ktintiga, la aqeasta resnandem kt Franaia, memontele. 4) Beldia mi alte staturi, na argine tatamii D. Winterhalder ne zice: „Dumnealaî înstatit ka total kt kon„vengianea, legea noastrt fandamentale, ni „tolert ni’il an fel de mononol, aitt kit mo„nonolal asanra tatanalui este o kontribatii„ane indirentt mi kt nizî o kontribagiano „indirenit na se noase întredare stri kon„simuimînt al renresintamjilor nagianiî, aitta „ne snane, kam mi Ia ne va intreba inijai.Statul a fost adaos de venit.“ Kamiis lakra! D. Winterhalder adie ks am uitat că aneia se a ailat d-lar singur. St fakt bine si ne snne kare arlikol din Konvenijisne nomeste mononolal tstanslsî5 mi dakt a trekut vreodată prin minte acelora kari aă redaktat mi aă aprobat Konvenyianea ka st onreaskt ne guvernal nostra de a faze din vinderea tatanului an mononol al Statal»!. St iakt bine d. Winterhalder st ne sn»e daka d-lai a aitat kt sarea la noi este an mononol al Statala!, fiind kt, nartikalami na o notesnlvata, kt vînzarea ktrgilor de jok este an mononol al Statalai.6) St adatem aminte noi d. Vinterhalder, dakta altat, sas ne szie, dane kam ne ziza d!»I, kt Beldia, Iliemontesez mi Franzia santa staler destulă de konstitagionale mi ka oare astea în aceste statari esisti mononolal tatanalai mi alte mononolari mekam este mafal de namkt, nomiiile mi altele.8) Ne narerză kt autorel artikolalal din Romanul a voit stanlige Konventsianea mi n’a nemerit okasianea. Eă n’am uitat kt mononolal asama istanalaî este an imnosit indirekt, mi na mi-a trebat nici odakt prin minte ka si se înfiiințeze mononolal strt konsimrjimintal Kamereî. Na síim dakt a maî remas malgi oameni la noi, kari qiesk geva, mi kiar din qer kari na se pkant de lok de trebile jjeroi, kam st na s'iit kt na se poate înfiinjia nici o lege noat la noi ftrt st fii trekat nrin Kamen. Na îngelenem nentra ne d. 1j Na kamva aatorat voiemte, kt gavernal st îmnae mi gralmi norambal? Sam st fakt an mononol at Stalalai din vhizarea acestor modalite sau materii agrikole, kam zise Damnealaî. Noa d. Winterhalder. 2) Fakt guvernal nostra zele ne esisti în Franzia, în Italia (natural vorbește de Iliemontal, si Bedekt n’a rekanoskat înktrigatal Italia) mi ’n alte statari im na ne vom înmotrivi la înfiintjarea anamono nol asanra tatanalui. Nota d. Winterhalder. 3) St ne fereaski Dumnezeu de taran guvernamental, sarit ori ce formt ar fi: Nota d. Winterhalder. 4) Marca sa Domnitori! a rekanoskat de milt ne rigatal Italia, nentra «ie na voieuiti mi damneata, domnalo Aarcliano, st-1 reks-nomti ? Vinterhalder. 5.) Art. 46, a 5-a alinea, kare în zene : „Toate privilegiarile, skatirile sau mononolarile“ ... (Nota d. Winterhalder.) 6) St najkalandtm lakrarile, domnale Aurelian. Este o deosebire mi între instrirea și înființarea anal mononol. (Winterhalder.) 7) Italia, Italia! Domnalo. ön Iliemonta na mai esiste ka Stat, ni nainaî ka o nrovinzie a marelai rigat Italia. (Vinterhalder.) 8) Esiste mononolarl, dar oare este bine kt esiste? Trebae ka noi st imiltm toate kite gtsim rele în alte statari, ftrt a imita mi ale bane? Am kombttal tot-d’aana imnosianilo indirekte mi maî ka seamt mononolarile, dar le an» natea tolera, daka am avea drent komnensare avantanele qe gtsim în alte statari konstitajiionale. o armatt bant, o flott merkantile, mizloaqe de komanikagiane, (vanoare, dramari de fer) mizloa'ie de skimb (moneda noaslrs, a ijerei, btnzl de zirkalagíano, komirtoara de skornnt, institate de kredit) mi toate ktte ne linstsk mi de kare avem tre* b»injjt, (Vinterhalder.) f.) Jadege ori nine daka kiar rîndurile gitate nu ssnt o anezare în contra antagonistilor sa tanalui. Sunt însămi amator al t«tanalsi mi an famator nasionat, de mi na not rekanoamte ageasta nlante ka o ThEB51MII,T) ORGANIhl»! Vinterhalder. g) Ns, doumale Aureliana, n’ai zis ageasta, kiar lui kavintele damitale qele qitate dovedesk kontrarist: daka Monitorai ofigial zise: kx s’ar patea tolera la noi mononoial tatanalul, ageste kavinte au împortanga lor, fiind zise de organal qubernalaî, uri Kundigianea adxogux d’a modage talan mai ban, dx agestor kavinte a importanlii lui mai mare. D-les direktore ala jsmnaklsi Robinsl. D o m n 8 1 e Direktoréîniiorn^n8l^ dela Ü7 Asgsst, d. Winteihaldcr a biiic-ooit, I8^nd de sbbiekt sa artikol nsblikat de mine în Monitorai de la 27 Islia, Sb konsakrese IhIbiibIhi mai malte koloane ka skuiisl de a no da o lekijisne arin kare st> no înveije k»m trebae si tratim alU dați kestiani de asemenea natari. Malgbmim d. Winteihaldei- de bana-voinijit sa, îas-b sb ne nermigi oare kare observarăm asaiira ador Înaintate de d-laî ks aneasti okasiane. Mai întisă de toate d. Winterhaldur zine ki a amtentat in zadar si vazs armarea artikoiaiai nablikat în Monitor, mi a libraia konriudere na koresaande de lok ka titaisi stă. Na uitim nîin» la ne aanktat11 d. Win* k’Univers pitoresque Vol. 39. ROMANULU 14 SEPTEMBRE