Romănulŭ, septembrie 1861 (Anul 5, nr. 245-273)

1861-09-17 / nr. 259-260

RAMAMELU JI SEPTEMBRE 819 m­4inolifole etc. e!c. ki Konsilial M­i nhinale ns are destule mijioace, na ly are destsl oameni sare a nstea kon- Boka în dah ne denatagil de sabar­­bi. Aneash­, man­eni a ministralaí desarmeazi ne membrii kons­­talui krez'blorí la m­oleshrile sele mi srt malgimesk namal kh d. ministrs si reneh neea ie le au zis în Harte, ín aszal tstilor. Es ks togii în sah mi d. ministrs prin toate mo­­dalagianile Bolii, sele ks toate ges­ tarile 'ie-i sânt aronite, înmu­rind toate fantele, toate seram­­arile 'iele mari, toate sakrim­iarile sele nenlra nak­h (fon. st. le nameaski» se în­­țelege) înkrediogează. m­i kilausî de nsgin n’a noit si ataie orenturile mari­ f­nali. Konsilial mi komisianea nentra l­umia se întreb a es nane d. ministra toah oneraji­anea 4iminal«i nîm, mi în cele mai mini amnusale. D. Ministra mi toatT» adanarea, remin satishksgî mi koneinml ki nimnial s’a oneral în kayetal iei mal karat. Dar d. Ministra dana ahta osteneah *ie uii-a dat, ar fi natat st. st. ínloarki. hri, istiraBi? Iaii>l akam lai.nd-0 ne alt ton, alte nro- Y lesturi, alte deklamagisni, al(jí sni4l de skoala artiștilor din Brarnow. în fine, suane de fagi. hi% nit­ o sfiiah xnlîial Ministra, kit Brățării, de nu li se va aborda iererea, st. Binzi» mi nea ne ktil Bor ei, bot fa­țo tsrbsn>rl în soțietate, kare se bot sfirmi mrint­’o resolsgiane. Alanul mem­brii konsiliului mi adanarea se indig­­i­neasT»; anul din membrii konsiliului I ’i anostroh zikînda-î, în ash stare I santem? aht este de slab gaBernal I Ínktt 20 de ntinarí, kari na Bor is-I bați st. dea niinea ne nregsrl 'ie I Bor Bor, sânt în stare st. faki» re-I Bolaisiane? Ar fi m­ea lang st. în­mira ai­ toate kite intima kt s’a armat în asea medingi, toate demnele protestiri ale konsiliului, toate Borbele întrerante ale asistin­­gilor. D. Ministra iede, în fine, figidaeste adaniri ki se Ba­lauta­i în Konsiliul Miniștrilor, ki în fine na îndri limm­ai. ».su­al în kasai kind tunarii bot­esiti din craiul, atannî konsilial si la misari a na fi lin­și de mine. îmi íniinaeste fie­ca­re te atitudine a trebuil si ia dam, ațeasta minării avînd de asokal al lor ne­intîial Ministra. Ministra s’a tras, mi konsilial îmineani ka dena­­lagii de saburbii a încheiat m­otesal Berbal­te s’a nablikat în coloanele acestei foi prin kare s’a dat linșă­rile nentru formarea anaî komitet, kare și m­oredo la adaiterea anei mori ka Banor tui anei bratirii m­e­­kanite ka ak­siani. Dani ateasta de­­natanii s’as retras ini membrii Kon­siliului as­terat guvernalui an îmnrs­­mat de 6000 galbeni, sare a m­o­­ltara minărilor gri­iele trebaintioase notrîBit m­onanerei lor. U kolit D. Ministra se Bedo­ki s’a so­­întins în aleash uieding T. mi iati-I din nou, ka toate forgele te’i das nosigia sa, naindase ka tol­ din­­ndinsal si konsame fanta «ie a îm­­e­­nat. K­ornesie ne toți sibalternii sei din kanilale si giseaski ne de­­dhiani mi si’i kieme nentru a doua zi, damineki, iarimî în sala Maniti­­naliliijii; mi seara de la 6 ore tri­mite mi konsilialai o adresiunin ka­re se nrefate ki­ î roagi si konBoa­­ki ei aceasti adanare. A doua zi, damineki, Berii an mare namir de denslagi lui se înțelege ki asti dați na linsea unul anal din 8­ ieia se saera d. Dimitrie Gika ki-1 Bor sekonda la fanta sa mi fu zis în narenles, asem S4iingi ki s’ar fi das mi însămi în persoani ne la de­­nslagi, ne la negigitorii kiar ka in­­flsinjii înlraiemii denatagî. — Ada­sa zis damineki, adanarea­­ era mai­­ mare de kit Simbih, d. Ministra Bi­ne în Adanare asti d­e ka an aer imnerios, mi dani m­a­ieslirile mi deklaiab­ile obianaile, dau?. 40 a silas ki sakrifikh ne D­un­t ie Gika nentra interesele kanitakî, ande mi a îngroziat ne tali­seă, tilesse an jurnal al Konsiliului M­uialc­ior, min tare se ofirî, a se Isa desnosiuiani nentra an al dosilea 4­mnna. Dar cine este în kontra întrebi an membra. .14 si..i aimină? Nimeni zise d. Ministra, nimeni renesi toati sa­­n , dar trebae si se faki an al do­­ilea 4imnis zise iannii d. Ministra. ali nentra ka si se kanoaski kare este mierea Adanirii, si se alea- 4ei kari sânt nentru mine mi­­»ei rari sânt în contra mea. Dar dalca Boeski, domnule Ministra, zise an denatat, si în­roda4i Botal în tre­­barile Mari4inali, si m­oredim cel nauin regulat, si se adaki a­n­ doar arme ka si Bolim. Il­ea e Iangi oneraj n­anea, zise d. Ministra, n’am timu de neroiar, sânt trei nom­il de kind n’am dormit ka acest 4iuinig. Si nanem atangi doar lisile ne masi, zise an alt d. denatat, no kare si se sirie nentra 4imnia mi kontra 4im­­niala, uii si sabskrie anoî fie bare ande Ba boî. IIi aceasta o si fie lang, zise d. Ministra, mine e uen­­tra mine si ridice mina în sus. Nam­iri miinele aridikate mi Biza sti­ns’i Bine se sokoteah. Slujii zi­se D. Ministra, si facem altfel: 4ine este nentra mine si treaki la dreapta, mi 4ine este în contra mea si treaki la stingă. în acest tiran an mare namir de denatagi in­­dignaßi emîa nekontenit din sah. D, Ministra sunga ne kit ’i laa ga­ra 4ine e nentra mine si treaki la dreanta mi­nine e în kontra mea si treaki la stingă. Bizînd ki ni4i amia na isbates­ ie, ki4i ka toati sfidarea din oki mi fofilarea kiter Ba­rgintji avem­ printre dena­­latji, grimidirea sta la strigă: A tsn­iî d. Ministra 4era o listi ka nu­­mele denatarilor mi zise. Boia stri­ga ne fie­care ne nume. Anela 4e Ba fi k­o­n­t­r­a mea si resnandi k­o­n­­t­r­a mi anela 4e Ba fi nentra mine si resnanzi nentra. În­ mena onerajji a­­nea mi strigi­i konfsse de nentra mi kontra eiuiau din toate n­raile. De ki­te ori strigi an nume, merea si Bazi ne individ, mi-1 întreba kategorik, e­m­i­i nentru mine sau în kontra mea? Doi­ zeal­mi noi de dena­­ta­ri numai, afari de aceia­­ se emiaS necontenit din sah, afari de aceia ce se abijinea« fiind de fajji, a» a­ Bat karajai 4ipik si resnanzi în fa­ija m­imala, ministra sânt kontra. Mei aliji ka­jsmital © bo4o, askati­­zindu-se irsn lame, ziceaă nentra. Oameni au familii, an konji, domna­le ministra, sirigi an denatat mi n’an to,iji karajai si’pi sune în fagi In este kontra d-tale, kare ai a­­shzi toati naterea în mini mi nogi si’i fail nenoroligi. Me fel de Bot este asta? — M­i-am filiat, tot d’aa­­na bine, ’i resnanse d. ministra mi astfel ’mi Borbemti akam? In acest kin, faisi ka aga, în toati uniforma, ka togi om­erii iloligiei, ka togi komisarii mi ino komisaril ne skirile mani4inaliligii, íatr’a 1 amestek de strigiri konfase, nimeni de ministra o majoritate ne alea listi. 0 lai ka grăbi do ne masi mi o bagi In sín. Me ai de gind si fali ka aceasti listi; strigi an denatat? — Apegi kanomtingi d-le ministra de arbitra­­r al 40 komitegi? îl întrebi an mem­bra al mani4in­a litigii. ali întor­­bindu-se kilre deoatagi le suase ki­rele doi narale kare în realitate sânt trei ce se imnan asam­a nunii, este o imnosogiane ordinali de mini­stra, kill nregal adeBirat dani 4iui­­nia este de 15 mi 21 narale. D. Ministra treks neste toate a­cestea, mi atisfikat de fanta sa, lai o xrilie mi în 40na si kieme aname 12 denatagî, ne kari mai imnerios, ne kare nentra xa ltrai raek, mi astfel nami în komisie sure a m­o­­­ iede în fauerea ansi alt­aimnia. Cam aceasta s’a ridikat medin­­ga în remromarile denatagilor anal kitre altal. A doa zi rnim­ea s’a pii­dat din ordinea d-lal ministre ka dose nazale mai mari de kil m­egal resaltat nrin 4imm­a. Si karmim a­n­ istorik al fantelor kure kredem ki e­­ste destul de hmarit esnas în kit si nu se mai noali nimini îrmerka a-l reshimvri în diferite moduri, mi și Benim la alega gianile Snirii. Snirea se miri unde a ved­ut Roma­nul că b­ate drepturile Municipalității prin convocarea deputățiilor la dreptul de ministru. Kokoana önirea se ve­de ki 4itemte namaî roraangari mi ne regalament n’a nas mina; intim ki kadinelor le este onrit si nae mina ne Koran, tot astfel este o­­nrit mi kokoanelor si naii mina ne regulament ? lati­ne zice regulamen­­tul la art. 40 de la seligiunea V nentru sfatarile prime nesti. „Daki la íjjtímulare shnînirea ,,Ba sokoli de Irebaingi a se kema „adanarea denalagilor, sfalal 0- „riuiene.sk o Ba fa4e kanoskali „a4easta nrin nablikagii. Ani Bc de orî­gine, mi­liiar ko­koana unirea ka namaî sfatal orm­­­­enesk 0 în drept si inBÎle ne de­­nslagi, ear ns ministrs d’a­drenial m­in noligii m­eksm s’a srmat. Unirea fa­ce că d. ministru cu le­giuirea în mână ar fi avut dreptul să a­ră de la Domnilor destituirea mem­brilor Municipalității, dar nu făcut-o ci a făcut apel la doi deputați cari prin majoritatea lor au dat un vot de blam și de neîncredere do. Arion, Melic și Boliac. Sfidem ne kokoana Snirea si ne arate tesîul legii 40 gine în mi­ni în kisre si afli modal mi kass­­rile kind d. ministri noate dislitsi ne membrii konsiliulsi Msnhinal, mai nermitem iiki si keme în a­ îi jators’i mi ne kite 12 sogt legitimi ai d­ei sire a ne nroba aceasta. în kit nentri Bolsi, ne Unirii ÎI nla­ 4e si’l atribie kontra membrilor Ms­­nihinalitigii mi si’l kalifi­ ie Bot de blam ar face bine si se informe­ze ksm s’a formalat auest Bot mi a­­tsn4i Ba Bedea­ki Bohl s’a nss în­tre d. ministru mi între repissirea snsi 4iunii8 fikst. de o komisiune de denstagi, în kare komisiane n’a fost niiî­unul din membrii konsilialsi; m­in srun are avea minoritate mi ma­joritate, kare ar­tarim în destil rism s’a filisti a fost 4ea denteis nosi­­tiB kontra ministrsisi mi daka Botsl­ei a fost sn blam, blamsl a fost assura ministrsisi; iar bots­ 4elei d’al doilea a fost numai neiratit ass­o nra formalihgilor nitnnislsi fikst de 12 denatagi de ssbsrbii. siiial a sasginat 4imnisl l’a Daka kon­sasginst nentrs ki la krezat ban nrekam a fost silit mi d. minislrs si’l kreazi Simhiti mi nrekam l’a deklarat toa­ti adanarea atil Simbili kit mi Ds­­miniki. — Blam! anoi, daki a fi 4ineBami kontra nirerei ksi-Ba este a da sn blam a4elsia medinga de Simbiti 2 Senlembro a fost sn blam s nan im kontra ministrsisi. Dar si sfîrmim, 4er4ehnd 4estisnea l!e­­stisnei, ks kassa kassei mi si ns mai kishm ragiani în dreanta mi în stingă. Kokoana Snirea se e­­surirne kategorik în artikoîsl din No. 58. Doringa ei ar fi ka membrii aktsali aî Maniainalitigii, triemBiratsl Leßiatan, kare ns lași Msniainaiita­­tea a mai nrodsTö boiiriior 4eea 4e Ie orods4ea mm aksm, ar dori ko­koana Snirea ka membrii konsil. Ms­ ninin­ akisale si’mî dea dimisianea. lati nentri muia oan­o frunkegi bine mi limnede estrimati de kokoa­rs 3 Snirea. D-ta iutii kokoani fi­nire ka oamenii narlitei nagionale mici si arsn­e nortofon­srile de mi­niștri la trebsingi dar ar*! este sarcini d’aMelea ne kare d-ta ns la o Îngelege; a4es­ o nostsr­ ns sânt date de kanmia! snai om, sunt date de konfiinga kanilalei mi a4eia 4e no­sed aleasl­ konfiingi ssnt datori si stea la nostirile lor mi si­negeze. R. C. Relațiuni Mercantili. Kongresd Ekonomistilor isteimari kare s’afl­ B­aksm adunat la Stutgart a deschitst în uredinita sa de la 9 Septembre­nestianea: dalii­nistrarea komornyisnilor ka­institsyisnî nsbline, ku săli firi nikornorare siliți, poa­te fi recomandabile la întroducerea­sneî le­­pisk­î assuna libertiyiî indistriale ? Domus Rolxrich de la Gotha a luat mu­lt narcia. Kornorayisnile silite, zise el, na s’lir dove­dit de bane în Austria, trebae si ramnem -A kîs timnit treksyi. In kornorajjisnî na se a­­fli de kit nestabilitate, densum­are m. h. 1. Asom­aijisnile libere nosed singare vieajja li­beri konformi ka sniritsi seklulsî nresinte; kornorayisnile ssnt institsuisnx învechite, de la ele ns se poate desvolta o vieayi nosi sn snix’it vi§. Doreuste si se reksnoaski a­­neasta mi si se m­onsnge în snanimitate. Dani aneasta nremedintele adsnirii a ciitit o m­onsnere a doktorialsi Weigel de la Bres­­lavia, nx'in kare nore ka kongressi si de­­klare: 1-is ki, înlrodskîndsse libertatea in­dustriale, instrarea kornorasjianilor ka înkor­­norarea siliti ns poate fi rekomandati; al 2-lea si remin­­assnra b­ijisirii snemale a lansa formele mi kondijjisnile, ssnt kari aso- HÎajjianilo libere de komergiang­­sas indus­triali noi si rekunoskate do kitre stat ka or­gane pentru interesele lor kom­sai­mi not fi însirninate is es katarea de drenturi admi­nistrative, ne delisrg din autoritatea suvera­­ni a Statului, al 3-re Obligarea komernian­­ijilor sau industrialilor, kari n’ar fi xne parte din aneste aso­n­agisnx libere, d’a se împlr­­u­mi la keltuielele acestor asoniagiani ni poa­te avea loc de kxt ne texneisl­mi în m­onor­­gianea în care înă narte mi se folosesc de întokmirile mi institsyisnile administrate de kitre aneste ason­ayisul. Domus Michaelis a m­onss si se trimiyi ^estisnea sneî ko­­nxisisnl snem­ale kare si aibi a fane sn re­ferit assan­ I. Domns Schroeder a esm­es dorinya ka în m­onsnere si se ziki ki kon­­gressi, ns numai ns voernte a rekomanda kor­­ norajiisnile silite, ni ki rekomandi ks dina­­dinssi desființarea nositm­­ a kor­nora­țisni­­l or. Domns von der Wegen, lsind ksvintsl, a sis: Si ns konfsndem kornor­agisnile vii— toi'isls­ ks kornoratisnile trekstslsî. Toui voiesk impresnarea asterilor slabe sare a fi în stare­a konkara­ks neî tari; o «nire ka­re'are aneasta de skou ns natem voi a ono­­nri. Avem asom­ayism­ ks skonsrl linșate, m­onsurate, dar ar trebui si înksrayism, si înlesnim ori ne asom­are nermisi între indus­triali, nstem a ne înkinsi, sure esemnls, a­­somațisni între meser­iam­i ks ski nari morali edskaijisnea sneninilor mi altele asemenea. Si ns konfandem asemenea asoaiajiisni ks fostele kornorajiisnî. D­in aceste kuvinte, mremedintele a fikat osservațiimua ki ni­meni ni s’a ni’onsunjat mki în kontra aso­­m­aijisnilor libere, mi ki na e vorba de kii de kornoraijisnî ka institute nskime, ka in­stitute nolitise; ki gestiunea în desbatere este daki aneste institste trebsesk reksnos­­kste sas na ka konforme limnslsl nnxSinte. Dsin aceasta a luat Domns Wiccmann ks­­vîntsl mi a zis: Daki nroklamim libertatea industriale a meseriamilor, trebie si gerem mi libertatea denlini nentri gere laile știri ale sogielitii. Ni viz, ge­ne ar nslea ori d’a ne m­onsajja ani assuna kom­orajjisnilor komervic.n­jilor mi ns înțeleg ne n­egitirî ar mai trebui nentri aneasta, în urma ane­­stor kuvinte nremedintele a nss la vot nesti­­nea: Voerite kongressi si amine diskssis­­nea assuna m­onsnerii domnslst Weigel mi si trimiti nestisnea în diskstarea urogiti­­toarii a denstațisunî nermaninte siire a ii resolsti la kongressi vi­tor? Membrii abs­­dsnirii das konsima ți mîntul lor nrvi­ndika­­re. în sfirmit nremedintele a nss la vot m­onsnerea domnilor Vette­mi Michaelis. Kongress­­reksnoamte ki­nistrarea korno- rațiunilor ka­insti­ste­nsblige, ks sau firi înkornorarea siliți ns se poate recomanda la întroducerea un­ei reuișiri de libertate in­dustriale. Ageasti m­onsnere este nniimiti, în unanimitate mi se mroklami ka degisisne, adsuiriî. Ageasti gestisne importante, adiki: „daki industrialii mi komernianții not fi si-­­ ți a face parte din asociațiunile respekti­­ve, ae de la proklamarea libertiții industriale as lsat loksi desființatelor kornoratisnx?“ se desbate aksm mi în konsilisi komsnala de la Viena. N» ksnoamtem niki degisis­­nen konsilislai. Din partea mai multor in­dustriali se’nfitimiase konsilislsi msm­anuale o netițism­e gei’înd konservarea kornoratsis­­nilor ks toate prerogativele mi drentsrile lor komnatibili ks libertatea industriale. Agea­sti netițisne a fost dați în gercetarea snei komisisnî m­i’n medința de la 13 Sentembre domnul Maierhofer, rapartorisl komisisnii, s’a sikat la tribuni, a gitit netițisnea mi a zis ki ni se simnte kismat a adioga un singur ksvînt. Dsin aneasta s’a deskhis diskssisnea fenerale mi domnsl Frankl, lsind ksvintsl, a vorbit în favoarea netițisnii, artisnd ki e­­senmisl Beltieî, Franței mi Englitereî, la ca­re s’a referit m­otivnngiî kornorajjisnilor, ns poate servi de normi nentrs Austria, kare ns se noate komnai’a ks ageste statsri. Mine ks noamte, zise el, linsa de energii în wer­­kirile noastre industriali, va fi ks mine de m­rere ki desființarea kornorațiunilor ns este nici la timp; dar m­ai ns poate reco­manda instrarea kornorațianilor, ka o in­­stituțiune învekiti, în forma lor nenotriviti ks sekisi aktsale. El krede ki este o ils­­sisne a se astea instra kornorațisnile firi silsire. — Domnul Frulxwald se deklan în kontra m­onsnerii. — Dani dînsil vorbi dom­nul Dr. Berger, kare zise ki mntîisi orator a schimbat nestisnea: e vorba daki esistința kornorațiunilor trebiemte regulati sim­ine­­mite, sar daki avea regulare trebie a fi li­sați asociațisnii libere, nstemiaei atrațieri a asociațiunii libere, kare karakterisi timnsi nostrs. Mestisnea este o gestiune de onor­­tunitate mi el se m­onsujji nentru asociațiu­­nile libere. Oratoriil intri în esamensi ne­­tițism­i, o univerite ssnt diferitele nsntiri de vedere, son­ali, jsridige mi administrative mi mi deklan ki komnorațisnile ssnt nekomna­­tibile ks m­inginist de libertate industriale mi d’ageia se m­onsați nentri înloksirea lor r<:­in asociatiism­ libere. — Domnul Huber­an ri formarea de asociațism­ ks drentsi de în­­cornorare siliți, ne kare le krede negesarie nentri kanitale, de mi konvine ki­ns se not anlika în privințe. — Domnul Werthein vo­r­­bește asemenea în favoarea netițism­i mi kombate argumentele domnilsr Berger. — Domnul Gerold krede ki prin iisturea kom­­orațisnilor s’ar astea krsta komsnea da milte sam­ine mi keltsiele. — Domnul Kopp desvolti relațisnea komsnilor si asogiațis­­nile mi, raportindu-se la m­aktika ne se si­­meazi în alte staturi, se m­onsnți nentru li­bera asociațisne. Toate nebsBiințele, ne voiesk sneî a ati­bsi formirni libere, vor în­­ceta, îndau­­ne se va desființa silsirea; ns poate fi îndoiali ki mrțile omoțene se vor sui. — Domnul Figdor konjsri adsnarea a ns se m­onsnjja nentri net­țisne, arate ki lokotenința (giversisl) asstriaki s’a aritat mai liberale de kit kamera de kameraiS. Oratorisl fs întrei’sat de d. Wertheim, and­ isi naroli d. Gory mi diskssisnea ajsnse sk­omotoasi, în kit ns se astea înțeleție. Ds­in restabilirea ordinii, d. Dallmayer argi­­m­enti nentis silsire, zikînd, asociațisnila ssnt iu­­jesane, nenotîndu-se konstitsi libere, trebso si­ ie s.iim. Iu agelauxi sens se m­o­­n­stiiib un d. F­­ edmann, aritind asoaiațis­­’ nile s­in­e l­a o negesitate. — Domnul Stü­bern auch se în­ons ți nentrs asogistisnile linen., nisi as ouie kari restriktisni neutru timixst­akt ...ie de transm­isne. DD. Kuran­­da mx Zi­ug reusnib a lua nard­a. h­anor­­laions.1 d. .uay. ihd­er vorbemte nentrs adre­ Sb. se s­ reiute a î’bdika kövhitsisi „Silsire“ peniitw.tsi seS sunet. aoemte a nnvi gestis­­nea ss.it asms, de ved­­re al loixalitații mi zige Kb si.sx.ua. ie g. re net­țis.iea. ns este de­ nit o xnassa. de. t.mauitam nentis m­o­­tem­­x suea m­usoti ieior mine mi o misun nre­ Bbium a­i­i»m»iiii iu honna aoseior sargine» Xusi­ssxs.iea siien­ale va­d în medința viitoa­­rei hi 17 tr­unmlne. RUMXNia’JÎÂAȚI aiVBA* .,£ rOMÂNII.UΓ face ouneaunca cu n­ormul^ănuu ven­tura a Himaom* ^ ea era asupra a­­cestui quar*u pentru etatum­e suie ș’astfel „homaxuuu" e&ue ueuiu.v­ineru a merge în tóte pâ­rțiie Pxoxuaiiii, in Austria în n­agaid­a și în to­tu OciCLnte*e. tatumaiiu și r.io. omă­­nii din straina care se pocu amina ia tóte din secțiunile poșt­ii ale Austriei, precum­ și la Ad­ministra la cea pariului,

Next