Romănulŭ, septembrie 1861 (Anul 5, nr. 245-273)
1861-09-17 / nr. 259-260
RAMAMELU JI SEPTEMBRE 819 m4inolifole etc. e!c. ki Konsilial Mi nhinale ns are destule mijioace, na ly are destsl oameni sare a nstea kon- Boka în dah ne denatagil de sabarbi. Aneash, maneni a ministralaí desarmeazi ne membrii konstalui krez'blorí la moleshrile sele mi srt malgimesk namal kh d. ministrs si reneh neea ie le au zis în Harte, ín aszal tstilor. Es ks togii în sah mi d. ministrs prin toate modalagianile Bolii, sele ks toate ges tarile 'ie-i sânt aronite, înmurind toate fantele, toate seramarile 'iele mari, toate sakrimiarile sele nenlra nakh (fon. st. le nameaski» se înțelege) înkrediogează. mi kilausî de nsgin n’a noit si ataie orenturile mari fnali. Konsilial mi komisianea nentra lumia se întreb a es nane d. ministra toah onerajianea 4iminal«i nîm, mi în cele mai mini amnusale. D. Ministra mi toatT» adanarea, remin satishksgî mi koneinml ki nimnial s’a oneral în kayetal iei mal karat. Dar d. Ministra dana ahta osteneah *ie uii-a dat, ar fi natat st. st. ínloarki. hri, istiraBi? Iaii>l akam lai.nd-0 ne alt ton, alte nro- Y lesturi, alte deklamagisni, al(jí sni4l de skoala artiștilor din Brarnow. în fine, suane de fagi. hi% nit o sfiiah xnlîial Ministra, kit Brățării, de nu li se va aborda iererea, st. Binzi» mi nea ne ktil Bor ei, bot fațo tsrbsn>rl în soțietate, kare se bot sfirmi mrint’o resolsgiane. Alanul membrii konsiliului mi adanarea se indigineasT»; anul din membrii konsiliului I ’i anostroh zikînda-î, în ash stare I santem? aht este de slab gaBernal I Ínktt 20 de ntinarí, kari na Bor is-I bați st. dea niinea ne nregsrl 'ie I Bor Bor, sânt în stare st. faki» re-I Bolaisiane? Ar fi mea lang st. înmira ai toate kite intima kt s’a armat în asea medingi, toate demnele protestiri ale konsiliului, toate Borbele întrerante ale asistingilor. D. Ministra iede, în fine, figidaeste adaniri ki se Balautai în Konsiliul Miniștrilor, ki în fine na îndri limmai. ».sual în kasai kind tunarii botesiti din craiul, atannî konsilial si la misari a na fi linși de mine. îmi íniinaeste fiecare te atitudine a trebuil si ia dam, ațeasta minării avînd de asokal al lor neintîial Ministra. Ministra s’a tras, mi konsilial îmineani ka denalagii de saburbii a încheiat motesal Berbalte s’a nablikat în coloanele acestei foi prin kare s’a dat linșările nentru formarea anaî komitet, kare și moredo la adaiterea anei mori ka Banor tui anei bratirii mekanite ka aksiani. Dani ateasta denatanii s’as retras ini membrii Konsiliului asterat guvernalui an îmnrsmat de 6000 galbeni, sare a moltara minărilor griiele trebaintioase notrîBit monanerei lor. U kolit D. Ministra se Bedoki s’a soîntins în aleash uieding T. mi iati-I din nou, ka toate forgele te’i das nosigia sa, naindase ka tol dinndinsal si konsame fanta «ie a îmenat. Kornesie ne toți sibalternii sei din kanilale si giseaski ne dedhiani mi si’i kieme nentru a doua zi, damineki, iarimî în sala Manitinaliliijii; mi seara de la 6 ore trimite mi konsilialai o adresiunin kare se nrefate ki î roagi si konBoaki ei aceasti adanare. A doua zi, damineki, Berii an mare namir de denslagi lui se înțelege ki asti dați na linsea unul anal din 8 ieia se saera d. Dimitrie Gika ki-1 Bor sekonda la fanta sa mi fu zis în narenles, asem S4iingi ki s’ar fi das mi însămi în persoani ne la denslagi, ne la negigitorii kiar ka inflsinjii înlraiemii denatagî. — Adasa zis damineki, adanarea era mai mare de kit Simbih, d. Ministra Bine în Adanare asti de ka an aer imnerios, mi dani maieslirile mi deklaiabile obianaile, dau?. 40 a silas ki sakrifikh ne Dunt ie Gika nentra interesele kanitakî, ande mi a îngroziat ne taliseă, tilesse an jurnal al Konsiliului Muialcior, min tare se ofirî, a se Isa desnosiuiani nentra an al dosilea 4mnna. Dar cine este în kontra întrebi an membra. .14 si..i aimină? Nimeni zise d. Ministra, nimeni renesi toati san , dar trebae si se faki an al doilea 4imnis zise iannii d. Ministra. ali nentra ka si se kanoaski kare este mierea Adanirii, si se alea- 4ei kari sânt nentru mine mi»ei rari sânt în contra mea. Dar dalca Boeski, domnule Ministra, zise an denatat, si înroda4i Botal în trebarile Mari4inali, si moredim cel nauin regulat, si se adaki an doar arme ka si Bolim. Ilea e Iangi oneraj nanea, zise d. Ministra, n’am timu de neroiar, sânt trei nomil de kind n’am dormit ka acest 4iuinig. Si nanem atangi doar lisile ne masi, zise an alt d. denatat, no kare si se sirie nentra 4imnia mi kontra 4imniala, uii si sabskrie anoî fie bare ande Ba boî. IIi aceasta o si fie lang, zise d. Ministra, mine e uentra mine si ridice mina în sus. Namiri miinele aridikate mi Biza stins’i Bine se sokoteah. Slujii zise D. Ministra, si facem altfel: 4ine este nentra mine si treaki la dreapta, mi 4ine este în contra mea si treaki la stingă. în acest tiran an mare namir de denatagi indignaßi emîa nekontenit din sah. D, Ministra sunga ne kit ’i laa gara 4ine e nentra mine si treaki la dreanta minine e în kontra mea si treaki la stingă. Bizînd ki ni4i amia na isbates ie, ki4i ka toati sfidarea din oki mi fofilarea kiter Bargintji avem printre denalatji, grimidirea sta la strigă: A tsniî d. Ministra 4era o listi ka numele denatarilor mi zise. Boia striga ne fiecare ne nume. Anela 4e Ba fi kontra mea si resnandi kontra mi anela 4e Ba fi nentra mine si resnanzi nentra. În mena onerajji anea mi strigii konfsse de nentra mi kontra eiuiau din toate nraile. De kite ori strigi an nume, merea si Bazi ne individ, mi-1 întreba kategorik, emii nentru mine sau în kontra mea? Doi zealmi noi de denatari numai, afari de aceia se emiaS necontenit din sah, afari de aceia ce se abijinea« fiind de fajji, a» a Bat karajai 4ipik si resnanzi în faija mimala, ministra sânt kontra. Mei aliji kajsmital © bo4o, askatizindu-se irsn lame, ziceaă nentra. Oameni au familii, an konji, domnale ministra, sirigi an denatat mi n’an to,iji karajai si’pi sune în fagi In este kontra d-tale, kare ai ashzi toati naterea în mini mi nogi si’i fail nenoroligi. Me fel de Bot este asta? — Mi-am filiat, tot d’aana bine, ’i resnanse d. ministra mi astfel ’mi Borbemti akam? In acest kin, faisi ka aga, în toati uniforma, ka togi omerii iloligiei, ka togi komisarii mi ino komisaril ne skirile mani4inaliligii, íatr’a 1 amestek de strigiri konfase, nimeni de ministra o majoritate ne alea listi. 0 lai ka grăbi do ne masi mi o bagi In sín. Me ai de gind si fali ka aceasti listi; strigi an denatat? — Apegi kanomtingi d-le ministra de arbitrar al 40 komitegi? îl întrebi an membra al mani4ina litigii. ali întorbindu-se kilre deoatagi le suase kirele doi narale kare în realitate sânt trei ce se imnan asama nunii, este o imnosogiane ordinali de ministra, kill nregal adeBirat dani 4iuinia este de 15 mi 21 narale. D. Ministra treks neste toate acestea, mi atisfikat de fanta sa, lai o xrilie mi în 40na si kieme aname 12 denatagî, ne kari mai imnerios, ne kare nentra xa ltrai raek, mi astfel nami în komisie sure a mo iede în fauerea ansi altaimnia. Cam aceasta s’a ridikat medinga în remromarile denatagilor anal kitre altal. A doa zi rnimea s’a piidat din ordinea d-lal ministre ka dose nazale mai mari de kil megal resaltat nrin 4imma. Si karmim an istorik al fantelor kure kredem ki este destul de hmarit esnas în kit si nu se mai noali nimini îrmerka a-l reshimvri în diferite moduri, mi și Benim la alega gianile Snirii. Snirea se miri unde a vedut Romanul că bate drepturile Municipalității prin convocarea deputățiilor la dreptul de ministru. Kokoana önirea se vede ki 4itemte namaî roraangari mi ne regalament n’a nas mina; intim ki kadinelor le este onrit si nae mina ne Koran, tot astfel este onrit mi kokoanelor si naii mina ne regulament ? latine zice regulamentul la art. 40 de la seligiunea V nentru sfatarile prime nesti. „Daki la íjjtímulare shnînirea ,,Ba sokoli de Irebaingi a se kema „adanarea denalagilor, sfalal 0- „riuiene.sk o Ba fa4e kanoskali „a4easta nrin nablikagii. Ani Bc de orîgine, miliiar kokoana unirea ka namaî sfatal ormenesk 0 în drept si inBÎle ne denslagi, ear ns ministrs d’adrenial min noligii meksm s’a srmat. Unirea face că d. ministru cu legiuirea în mână ar fi avut dreptul să ară de la Domnilor destituirea membrilor Municipalității, dar nu făcut-o ci a făcut apel la doi deputați cari prin majoritatea lor au dat un vot de blam și de neîncredere do. Arion, Melic și Boliac. Sfidem ne kokoana Snirea si ne arate tesîul legii 40 gine în mini în kisre si afli modal mi kassrile kind d. ministri noate dislitsi ne membrii konsiliulsi Msnhinal, mai nermitem iiki si keme în a îi jators’i mi ne kite 12 sogt legitimi ai dei sire a ne nroba aceasta. în kit nentri Bolsi, ne Unirii ÎI nla 4e si’l atribie kontra membrilor Msnihinalitigii mi si’l kalifi ie Bot de blam ar face bine si se informeze ksm s’a formalat auest Bot mi atsn4i Ba Bedeaki Bohl s’a nss între d. ministru mi între repissirea snsi 4iunii8 fikst. de o komisiune de denstagi, în kare komisiane n’a fost niiîunul din membrii konsilialsi; min srun are avea minoritate mi majoritate, kare artarim în destil rism s’a filisti a fost 4ea denteis nositiB kontra ministrsisi mi daka Botslei a fost sn blam, blamsl a fost assura ministrsisi; iar bots 4elei d’al doilea a fost numai neiratit asso nra formalihgilor nitnnislsi fikst de 12 denatagi de ssbsrbii. siiial a sasginat 4imnisl l’a Daka konsasginst nentrs ki la krezat ban nrekam a fost silit mi d. minislrs si’l kreazi Simhiti mi nrekam l’a deklarat toati adanarea atil Simbili kit mi Dsminiki. — Blam! anoi, daki a fi 4ineBami kontra nirerei ksi-Ba este a da sn blam a4elsia medinga de Simbiti 2 Senlembro a fost sn blam s nan im kontra ministrsisi. Dar si sfîrmim, 4er4ehnd 4estisnea l!estisnei, ks kassa kassei mi si ns mai kishm ragiani în dreanta mi în stingă. Kokoana Snirea se esurirne kategorik în artikoîsl din No. 58. Doringa ei ar fi ka membrii aktsali aî Maniainalitigii, triemBiratsl Leßiatan, kare ns lași Msniainaiitatea a mai nrodsTö boiiriior 4eea 4e Ie orods4ea mm aksm, ar dori kokoana Snirea ka membrii konsil. Ms ninin akisale si’mî dea dimisianea. lati nentri muia oano frunkegi bine mi limnede estrimati de kokoars 3 Snirea. D-ta iutii kokoani finire ka oamenii narlitei nagionale mici si arsne nortofonsrile de miniștri la trebsingi dar ar*! este sarcini d’aMelea ne kare d-ta ns la o Îngelege; a4es o nostsr ns sânt date de kanmia! snai om, sunt date de konfiinga kanilalei mi a4eia 4e nosed aleasl konfiingi ssnt datori si stea la nostirile lor mi sinegeze. R. C. Relațiuni Mercantili. Kongresd Ekonomistilor isteimari kare s’afl Baksm adunat la Stutgart a deschitst în uredinita sa de la 9 Septembrenestianea: daliinistrarea komornyisnilor kainstitsyisnî nsbline, ku săli firi nikornorare siliți, poate fi recomandabile la întroducereasneî lepiskî assuna libertiyiî indistriale ? Domus Rolxrich de la Gotha a luat mult narcia. Kornorayisnile silite, zise el, na s’lir dovedit de bane în Austria, trebae si ramnem -A kîs timnit treksyi. In kornorajjisnî na se afli de kit nestabilitate, densumare m. h. 1. Asomaijisnile libere nosed singare vieajja liberi konformi ka sniritsi seklulsî nresinte; kornorayisnile ssnt institsuisnx învechite, de la ele ns se poate desvolta o vieayi nosi sn snix’it vi§. Doreuste si se reksnoaski aneasta mi si se monsnge în snanimitate. Dani aneasta nremedintele adsnirii a ciitit o monsnere a doktorialsi Weigel de la Breslavia, nx'in kare nore ka kongressi si deklare: 1-is ki, înlrodskîndsse libertatea industriale, instrarea kornorasjianilor ka înkornorarea siliti ns poate fi rekomandati; al 2-lea si reminassnra bijisirii snemale a lansa formele mi kondijjisnile, ssnt kari aso- HÎajjianilo libere de komergiangsas industriali noi si rekunoskate do kitre stat ka organe pentru interesele lor komsaimi not fi însirninate is es katarea de drenturi administrative, ne delisrg din autoritatea suverani a Statului, al 3-re Obligarea komernianijilor sau industrialilor, kari n’ar fi xne parte din aneste asonagisnx libere, d’a se împlrumi la keltuielele acestor asoniagiani ni poate avea loc de kxt ne texneislmi în monorgianea în care înă narte mi se folosesc de întokmirile mi institsyisnile administrate de kitre aneste asonayisul. Domus Michaelis a monss si se trimiyi ^estisnea sneî konxisisnl snemale kare si aibi a fane sn referit assan I. Domns Schroeder a esmes dorinya ka în monsnere si se ziki ki kongressi, ns numai ns voernte a rekomanda kor norajiisnile silite, ni ki rekomandi ks dinadinssi desființarea nositm a kornorațisnil or. Domns von der Wegen, lsind ksvintsl, a sis: Si ns konfsndem kornoragisnile vii— toi'isls ks kornoratisnile trekstslsî. Toui voiesk impresnarea asterilor slabe sare a fi în starea konkaraks neî tari; o «nire kare'are aneasta de skou ns natem voi a ononri. Avem asomayism ks skonsrl linșate, monsurate, dar ar trebui si înksrayism, si înlesnim ori ne asomare nermisi între industriali, nstem a ne înkinsi, sure esemnls, asomațisni între meseriami ks ski nari morali edskaijisnea sneninilor mi altele asemenea. Si ns konfandem asemenea asoaiajiisni ks fostele kornorajiisnî. Din aceste kuvinte, mremedintele a fikat osservațiimua ki nimeni ni s’a ni’onsunjat mki în kontra asomaijisnilor libere, mi ki na e vorba de kii de kornoraijisnî ka institute nskime, ka institute nolitise; ki gestiunea în desbatere este daki aneste institste trebsesk reksnoskste sas na ka konforme limnslsl nnxSinte. Dsin aceasta a luat Domns Wiccmann ksvîntsl mi a zis: Daki nroklamim libertatea industriale a meseriamilor, trebie si gerem mi libertatea denlini nentri gere laile știri ale sogielitii. Ni viz, gene ar nslea ori d’a ne monsajja ani assuna komorajjisnilor komervic.njilor mi ns înțeleg ne negitirî ar mai trebui nentri aneasta, în urma anestor kuvinte nremedintele a nss la vot nestinea: Voerite kongressi si amine diskssisnea assuna monsnerii domnslst Weigel mi si trimiti nestisnea în diskstarea urogititoarii a denstațisunî nermaninte siire a ii resolsti la kongressi vitor? Membrii absdsnirii das konsima ți mîntul lor nrvindikare. în sfirmit nremedintele a nss la vot monsnerea domnilor Vettemi Michaelis. Kongressreksnoamte kinistrarea korno- rațiunilor kainstistensblige, ks sau firi înkornorarea siliți ns se poate recomanda la întroducerea unei reuișiri de libertate industriale. Ageasti monsnere este nniimiti, în unanimitate mi se mroklami ka degisisne, adsuiriî. Ageasti gestisne importante, adiki: „daki industrialii mi komernianții not fi si- ți a face parte din asociațiunile respektive, ae de la proklamarea libertiții industriale as lsat loksi desființatelor kornoratisnx?“ se desbate aksm mi în konsilisi komsnala de la Viena. N» ksnoamtem niki degisisnen konsilislai. Din partea mai multor industriali se’nfitimiase konsilislsi msmanuale o netițisme gei’înd konservarea kornoratsisnilor ks toate prerogativele mi drentsrile lor komnatibili ks libertatea industriale. Ageasti netițisne a fost dați în gercetarea snei komisisnî mi’n medința de la 13 Sentembre domnul Maierhofer, rapartorisl komisisnii, s’a sikat la tribuni, a gitit netițisnea mi a zis ki ni se simnte kismat a adioga un singur ksvînt. Dsin aneasta s’a deskhis diskssisnea fenerale mi domnsl Frankl, lsind ksvintsl, a vorbit în favoarea netițisnii, artisnd ki esenmisl Beltieî, Franței mi Englitereî, la care s’a referit motivnngiî kornorajjisnilor, ns poate servi de normi nentrs Austria, kare ns se noate komnai’a ks ageste statsri. Mine ks noamte, zise el, linsa de energii în werkirile noastre industriali, va fi ks mine de mrere ki desființarea kornorațiunilor ns este nici la timp; dar mai ns poate recomanda instrarea kornorațianilor, ka o instituțiune învekiti, în forma lor nenotriviti ks sekisi aktsale. El krede ki este o ilssisne a se astea instra kornorațisnile firi silsire. — Domnul Frulxwald se deklan în kontra monsnerii. — Dani dînsil vorbi domnul Dr. Berger, kare zise ki mntîisi orator a schimbat nestisnea: e vorba daki esistința kornorațiunilor trebiemte regulati siminemite, sar daki avea regulare trebie a fi lisați asociațisnii libere, nstemiaei atrațieri a asociațiunii libere, kare karakterisi timnsi nostrs. Mestisnea este o gestiune de onortunitate mi el se monsujji nentru asociațiunile libere. Oratoriil intri în esamensi netițismi, o univerite ssnt diferitele nsntiri de vedere, sonali, jsridige mi administrative mi mi deklan ki komnorațisnile ssnt nekomnatibile ks minginist de libertate industriale mi d’ageia se monsați nentri înloksirea lor r<:in asociatiism libere. — Domnul Huberan ri formarea de asociațism ks drentsi de încornorare siliți, ne kare le krede negesarie nentri kanitale, de mi konvine kins se not anlika în privințe. — Domnul Werthein vorbește asemenea în favoarea netițismi mi kombate argumentele domnilsr Berger. — Domnul Gerold krede ki prin iisturea komorațisnilor s’ar astea krsta komsnea da milte samine mi keltsiele. — Domnul Kopp desvolti relațisnea komsnilor si asogiațisnile mi, raportindu-se la maktika ne se simeazi în alte staturi, se monsnți nentru libera asociațisne. Toate nebsBiințele, ne voiesk sneî a atibsi formirni libere, vor înceta, îndaune se va desființa silsirea; ns poate fi îndoiali ki mrțile omoțene se vor sui. — Domnul Figdor konjsri adsnarea a ns se monsnjja nentri netțisne, arate ki lokotenința (giversisl) asstriaki s’a aritat mai liberale de kit kamera de kameraiS. Oratorisl fs întrei’sat de d. Wertheim, and isi naroli d. Gory mi diskssisnea ajsnse skomotoasi, în kit ns se astea înțeleție. Dsin restabilirea ordinii, d. Dallmayer argimenti nentis silsire, zikînd, asociațisnila ssnt iujesane, nenotîndu-se konstitsi libere, trebso si ie s.iim. Iu agelauxi sens se monstiiib un d. F edmann, aritind asoaiațis’ nile sine la o negesitate. — Domnul Stübern auch se înons ți nentrs asogistisnile linen., nisi as ouie kari restriktisni neutru timixstakt ...ie de transmisne. DD. Kuranda mx Ziug reusnib a lua narda. hanorlaions.1 d. .uay. ihder vorbemte nentrs adre Sb. se s reiute a î’bdika kövhitsisi „Silsire“ peniitw.tsi seS sunet. aoemte a nnvi gestisnea ss.it asms, de vedre al loixalitații mi zige Kb si.sx.ua. ie g. re netțis.iea. ns este de nit o xnassa. de. t.mauitam nentis motemx suea musoti ieior mine mi o misun nre Bbium aii»m»iiii iu honna aoseior sargine» Xusissxs.iea siienale vad în medința viitoarei hi 17 trunmlne. RUMXNia’JÎÂAȚI aiVBA* .,£ rOMÂNII.UΓ face ouneaunca cu normul^ănuu ventura a Himaom* ^ ea era asupra acestui quar*u pentru etatume suie ș’astfel „homaxuuu" e&ue ueuiu.vineru a merge în tóte pârțiie Pxoxuaiiii, in Austria în nagaida și în totu OciCLnte*e. tatumaiiu și r.io. omănii din straina care se pocu amina ia tóte din secțiunile poștii ale Austriei, precum și la Administra la cea pariului,