Romănulŭ, septembrie 1861 (Anul 5, nr. 245-273)
1861-09-21 / nr. 264
Âtk. SS ^ ;: « PIIID POLITICS, MSÜ1ÄL1, UTIRA3I0. Trei luni................................................ 32 — ____________________ în județe la domnii Administratori și la cares În lună.......................................................................... 11 — pendinții noștriî, sau d’a dreptul prin poștă trimnscrbițânte liniă................................... (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.)mițend și banii. Tot asemenea și în Iași, Direptoriului^iariului Romanulu și Redaptoriulil respunzjetoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul chiabului d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 13. Va eși în tote filele afară de Lunia și au Candidații partidei naționale pentru alegerile de suplininți la Municipalitate sunt: D-nîî Boumba și —ilagi Angel. SENTINȚA EUROPEI. Asupra oamenilor ce au guvernat și guvernă țeara noastră. y „Guvernul împăratului — știind însă că țeara, a carii organisare trebuia făcută, era DE SECOLi ARUNCATĂ DE ABU SURIȘPN DESORDINÎ ADMINISTRATIVE ATAT DE NUMEROASE CAT ȘI IN VETETATE șcl. Supscris: Walevski. Principatele-a- Uni. REVISTA POLITICA. ■1 Uvul v“vl ț 20 popciune. g Brumurelu. Niul Monitorial de en na ne snane nemika desare konferingele S niril. S’avem naniiniji s’amtemntam! Dsminihi sunt a sa taie alegerile de spaliningî la M[nimnalitatea Kanitali i. Am mai antat în aceasti foaii kit ssnl de imnortangi asemeni alegeri, am fikst deja klinosksiji kandidagiî io o» drentsi a fi alouiî. Denetaijii au în adevir o oblingare morale d’a aleije i e dniî Bonntbi mirnyi-Angel, knî mită togi fel n'icmtî domni o» demisionat din Msnimnalitate nimaika si asiksro koimiletarea konsilislai arin d. Melik. Rendim dar miri o dati ki borbi ie as a da Dsminiki de nil denetagî este de mare însemnxtate mi kredem In sormii a so anta demni de zenitagisnea io unas dobindit kanitolea nin Botsrle selo la toate alegerile. Revista nolitikB esterioaris este de kit-Batimi foarte steams, gisim mea Upijin faute kari si fii de prin interes oare kare, mi afars de arti-kiele desnro festisnca Italieni din ziarislle Constitutionnel, artikle a kstor importantiE a Bizat-o orin tine, ziaristika kiar este foarte senetoasi. Kb toate acestea noi ne pom Lie datoria de kronikar dind cititorilor nomtri tot ce astem afla ne ici ne kiolea. Un fapt kare pare a fi produs zilele acestea, oarecare impresiune este trecerea marelui dace mi ducese de Assia Konstantin, kari de Ii st-Batimii ksistoresk nrin Enrona incognito, ne la Biena, fsrs a se onri de lok. Ei s’aS renaBsat numai kst-Ba limn la o stanisne lings kaiitalea Asstriei, unde as Benit de i-au salstatS membrii legaijiBin rase. „Acele ziarie asstriace, zice Indenendiriya benjiks, kari kasts a aluedita skomolele despre o îmnskare intre cabinetele de Saut lleiersberg mi Biena trebie si fis destil de modifikate nin aiest incidinte kare nimiceuite, ks aceia de rtBijini ksitesis, ilssisnile ce le nisnea a-mi face.u Bisita regelsi Iliasiei la Compiegne insnris Gazetei austriace nemte reflesisur ne kari mai multe zalte le ïnregistreazs ka sn obiekt de ksrositate. Gazeta zice ks skonsi acestei întîlniri ar fi ks Franija Boemte a face ne reijele Gsilelm si între ín skonsrile ieînolitice mi a mroBoka o desbinare între Ilissia mi statele germane; adastie anoî ki ssnt oameni kari ar boí sji falit ne reșele Nrssiei a jska ín Niermania rolsi Isi Vietore Emanuele în Italia, la acei oameni ar fi bok Bromi kiar a cede iiropinitele de la Rinnenfi’B a avea o Ilermanit, îhst Gazeta asikszt kt Regele Gsilelm, de i s’ar face asemeni iironsnerî, le ar resninge. luregis’rim mi noi aceste zise ale Gazetei austriace, numaî ka o simnitomt de progresele ce face ideia enitujii în Germania, mi aste progrese trebie st fii deja mari deoarece Austria începe a se teme de posibilitatea, realisării acestei ideie. Fiind ki o Borbim de întîlnirea de la Compiegno, si însemnim aii ki o denomir de la Moris sasno ki ns este adevir ki Regele Danemariei by mergo in Franya; ss Boransi do karó Borbianota Monitori 81«i ömber sare, pare a fi tot nmele Olandei karó so esikeri Ba fi la 5 Oktobro la Compiegne. Ilitirile din n donia, do uii ns ne Borbesk do tirbariri nose, nesnsnit site auisnea este tot anevoioasi. „Auitagisnea se miremte în lok d’a so îmvnsgina, ziso Indenondinga, uii asta din linsa d’o linii nolitiki bine oliríti din nartea gi Bernel Bliss. Intentiunile generalistil Lambert sunt foarte bane, chiar Ilolonesi mirtoreskS aceasta, dar este rn8 înkotmi«rat mireă sorsit de fsnktionarii se regreti treköt»! mi ns înyoleg de lok sniritsi iei no» ie ar trebui si insinre aktele lor. Afari de asta, trebio si so nre oksne de efokisl so aktele sele mod»k la Petersbsrg, unde gspernsl so leagmi între dorinta d'a da satisfaiere roklamirilor celor mai legitime ale Molonesilor mi temerea d’a îmbirbila nomte leringe so ar treio neste missra actorie Boomte a komedo. Do ai moain, in missrele Isate de astoritijile de la Warszawa de la íniensul evenimentelor, termipersagisniio se trideazi aii prin rigori esagerate mi întoarceri kitri Bckia sistemi, aii printr’o mare tolaranyi kitri mopoknyisnile narlitei mimkirii. „Ori kari ar fi, însi, baisele întinderii agitării, ea este necontestabile. Astăzi viki, ne Bin din Warszawa dose doksmente kari ne o dovedesk. Mel d’fentiie este Bit anel la kier, ne kare îl Invitai assa nrin toate mizioanele nosibin direngisnea instrukgiunii nsbime In intereast indenendingei mi al relipisnií Katoline ameninrjati de skismE. „Tealalts innitiino toate eniskoniele, toate komsnilEgile, toate konfribuiele mi as omagiunile religioase, toate universitsgile, toate sovieti>iiile literarie, muimtifine, industriali, komercialî, katoline sau israelite din cele trei fiolome mi din mopingele *ie au fost deslinite de dinsele, a trimite remresintanu,ii lor la 2 Oktobre la I Toroldlo, distriklsl Keim, nalatinatsl Lsblin sare a celebra aniversaria medianeî memorabile în kare dieta de la Lsblin konsakrß, aksm nals sste de ani, 8 uirea definitivă a Isolomeî mi a Lusanie!.u Illirî de la Biena, 26 septembre, ne snsn kt le 25 anlekat, fsrs Beste d’akolo, KamelariBl ksrgii Ungariei, komitele Forgach, unde? — nu mtie nimeni. Sunî snsn, ks merge la bînitoarii în Boemia, al nil spsijin ksc merite la Ilemta spre a se konsilia akolo kB persoane eminingi assuna e- Bent Balitiiiilor Bitoamie; k’Bijî Ba ontimimtî nretind a mült e vorba de menajarea unei programe de învelețiere între unii din membrii Senatului de la Biena mi disoluta dielt sngarikt. Ori mi kim alekarea lei neamtentati a okasionat milgimi de kresBnsnerî, ktni este Bn iskrs neobiunsit ka Bii kamelar al ksmii, într’sn limn ktnd o mslyime d’afanerî Bryillyi mi imnortanyi amleanlt deslegarea Ibî; st lase Viena strt a informa nini neî mai intimi komidingi ai lsî do skoiBl ulektmî sale. Se ziue kt komitele se Ba întoarne Dimineki la 29, în linia Ibî a încredingat direnniunea afacerilor ksrinyî kousikirBl Bí kBrgir, D. de Rohancy, care a mi nremezit în mediația de la 26. Alte mtiri în stasiksrt kt komitelele Forgard mi-a dat sasîmi Ba da de sikir demisiunea. Berlin 24 Sentembre. Marele Ds ie de Baden iar marele Ds ie de Saks-Beimar sunt invitați la încoronarea regelui Slrasiei, la care vor veni mi komitele de Flandra și Danele Elimar de Oldenburg. Danele de Ossina va veni în calitate de ambasador straordinar al Spaniei. Agram, 25 Septembre. Medinita dietei. Se queinte mi se anrobi o reiresintaulsne kire Maiestatea sa atingitoarte de înanoiarea intolerante mi ofensiloarse a adreselor croate din partea unor astori fejti în alte provinjje. Ilrons nerea d-l»I Zuzel, d’a amina dieta la 1 Oktobre nanlrs trei sas naris sentimini, se respinge. Ilremedintele Briglovic resninde la internetarea d-lsî Kvalernik, ks konsilisi gSvernimentale koresnsnde ks toate autorii.Bxjili jjeressni ks diresujisnea finanjjiale a ijeresnsmal în limba kroati, dar aceasta trimite konsilislsi gsvernimentale adrese în limba germani. Banul felis ksnoskut kamereî ks denstatjisnea adresei noate nleka la Viena, feria amtenta mai’nainte resnsnssi telegrafik nentri aschinui, fiind ks ns poate fi nici o îndoiare despre nriimirea iei. Desbaterea asupra sistemei miroalelor elementarie s’a terminat. Miine este la ordinea zilei diskssisnea. mroektsisi nentri mkoalele reali. New york, 14 Sentembre. Ani nirkssi vorba kt domns Fremont ar fi fost destitsit nentri o moklamaijisne ne întrene autoritatea lor. Adunarea de la Kentucky a ordinat konfederațiilor a ninși teritoriut, dar a refusat d’a da anoeaml ordine tisnelor snismî. Konfederatjiî refssi d’anleka. Bruchsal, 23 Sentembre. Atentitorist la persoana repelsi Urssiel, Becker, a revoltat mirisrirea sa de mai ’nainte; el zine aksmn, ki a ksgotat nimal sn atentat ilssori^ sure a modsne sn efekt morale; ki din grenirate a Isat sn nistol înkirkat. Astizi a declarat ki mi-a Isat ne Orsini do model mi ki a snerat ki fanta sa va avea auereauiî srmirî. întimrirea mirisrirei sale este konissi. — A iea zi, noaptea. Jury (jsdekito« kijsraijî) a monsnirat veridiktil ses în kontra Becker, s-a declarat ksmos de sivirmita qerbare de omor în kontra persoanei Maiesferjil sale, reyelsi Ilissies, a denegat calitatea de neinksmnabilitate a alenfetorisisî; a FOsfi RO1ASULDI LAVIAN A. Partea VI. (urmare) XXVIII Este tristă a cugeta ce puginu lucru trebue spre a dejuca planulü cela mai bine concertată. Avemă aici proba. Resorgințile combinate ale unei poliție bine organisate și ale unei sisteme de publicitate capabile de a răspăndi dreptă și răpede cunoștința unui faptă în tote clasele poporațiunii, alte doue pârghii, alte doue invențiuni ingeniose ale civilisării moderne, erau lovite de imputintă prin una séd doue circumstanțe forte mice, pe cari ună adoptă ală calculeseră probabilităților, nici n’ar fi cugetată ale lua în somn. Asta se întîmplă uneori că uă macină de minune aginjată și basată în teorie pe principiele cele mai corecte, nu reușesce în practică, și pentru cei din causa unei mice frecăture la care nu iea cineva aminte. Prosper și femeia sea nu citiaă (iar) Bezi No. 251. re. Cătă despre Benoit abia soia se-șî silabescă numele. D. Perrin, singura personă din giurulă lui Paolo ce era în posițiune a se interesa de soțiile siilor, renunțase sistematice la tote pianele, afară de cele de profesiunea sa, care nu publicau de cătă înștiințări medicale. Influința foiclor publice nu se 'ntindea deci delocă asupra celor ce încongiura pe eroulă nostru. Nici afișiele n’aveau mai multă posibilitate cu nișce omeni, care, ca controlatoriulă de omnibus și femeia sea, nu eșiaă nici ziua nici noptea din casă; ș’apoi, presupuindă că ară fi avută timpă se umble pe straie, nici unu aiîșiă nu era și nu putea fi lipită în vecinătatea iorii; căci șirulă de butece în drepta și în stănga stabilimentului d-lui Prosper și parapetul cheiului din fugă nu oferia nici ună locă de lipită afișie. Prosper, déeö cititorială și-aduce aminte locuia pe cheiulă Montebello, peste drumă de Notre- Dame. D. Perrin, căndă eșta, era totă de una ocupată de morboșii sei, și apoi vederea i era pre scurtă ca se fiă putută lua aminte la afișiele lui Thornton, chiară d’ar fi fost de trei ori mai mari. Despre Benoit preămblările de cinci minute ce-și permitea din căndă în căndă a face nu se întindeau nici uă dată de cată de la cea a ce numia „caverna“ sea pînă la „butica“ lui Prosper, și erau prin nisce straiele strîmpte și putină visitate, unde afară de interesele particularie ale locuitoriloră cartiăriului, nemică nu atrăgea atențiunea trecetoriloră. Remănea curtăresa fără semene, domna vorba lumii, acea trombetă fără rivale. Dorü spre a aduna scomotele respăndite de dînsa, și, vrîndă nevrîndă, a te face resunetul lor, trebue se aibă cineva timpă de repausă. Și viața era un alărgătură neîncetată pentru fiăcare din personele ce îngrijia de Paolo, și nici una din ele n’avea timpă de perdută a asculta flecăririle. Este bine a nota și că circumstanță particulară care ținuse închise bubele închise bubele biețiloră omeni, cu totă dorința, naturale în asemeni coșuri, d’a spune la căți-va amici faimăsa aventură a frumosului străină rădicată de pe drumă și devenită ospete căsuței lui Prosper. in cursul primei și ală douile nopți ce petrecuse luptă acoperementulă Samaritianului, Paolo, în debicul ă scă, pronunțase multe frási nedefinite și fără șiră într’uă limbă străină, pe care Benoit c’ună tonă de oraclu, o declarase polonese, dură care d. Perrin, mai bine informată, ziise că este italiănâscă. Benoit fusese un garnisone la Pont-du-Ver în 1833, și vestise cu ochii sumă sei de Italian! venindă dupe formulă opusă se caute ună refugiă pe pămîntură franceză. Benoit servise în Africa și acolo cunoscuse mai mulți refugiu italiani în legiunea străină. Benoit făcuse asemenea cunoscință la Paris cu exiliați italiani, și, sau la Paris, seă în Algeria, sefa Pont-du-Var, îi ve luse neîncetată urmăriți, priveghiați de aprope de poliție, uneori aruncați în închisoriă, scdspediți fără ceremonii la fruntaria cea mai apropiată, luptă scurtă de gendarmi. Speranța lui Benoit asupra acestui pungă particulariă se cristalizase in fine în doue asiome distinse: mai înteiă că Italiană și refugită era unulă și aceluași lucru, pe urmă că poliția avea ordinea permanente d’a urmări pe Italian, cu scapă d’a-i alunga seă d’a-l pune în închisoaiă. Aplicăndă astă înaltă înțelepciune la casulă lui Paolo, Benoit, dup’ună șiră de loviture date în aeră, adresă lui Prosper și femeiei sale discursulă următoriu, scurtă și bine simplită: „Luați sema! Băiatulă acelua este Italiană, sciți ceva se tin«*, tăcere! sed pre legea mea! o se avemă în casă poliția cu totă larma iei.“ A doua șli, se supusese acestă cestiune d-lui Perrin, care dedese din umeri fără se tin a nici da nici nu. Fiindăcă ómenii nostriî cunoscenă proverbală; cine nu <^ice nemică aprobă, își iute gura. Astă fel că se întîmplă, prin ajutoriulu întîmplării, cu polițiă, șirarie, afișie, și chiar ii scomptură publica cu faimósa sca trombetă, totușu dejucată. Totu ce s’atingea de Paolo renase ascunsă ca cum ar fi fostă, vorba două crime. Lupta învierșiunată între friguri și lancetă fu lungă și aspră, și de mai multe ori la reapărerea simptomeloru pe cari le putuse crede dominate, figura palidă a medicului devenise verde cadavrosă. Căndă în fine inemiculü fu alungată, numai remase în mănele învingetoriului de cătă uă ruină, uă sfărămătură, ce s’ar fi putută sud dreptă mă cadavru, de n’ar fi fostă ușiăra suflare ce eșiâ ăncă din bușlele sele, șî anunța că viața nu lăsase ânce cu totulű corpulă. In timpă de trei săptămane în a trege, vidța se clătină la Paolo, nesigura ca flacăra unei torțe espuse la rentă; după acestă timpă, începu a relua cursulü scă, încetă, dâră regulată. Paolo fu declarată eșită din periclu, și după cincisprezece șlile, era în deplină convalescing Una din consecințele inevitabile ale tutoră bălelor, cari resedă în creere, este uă periodă, mai lungă sau mai scurtă de amorțire și de inerțiă a organului cerebrale și a funcțiuniloru ce atârna de densul.