Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)
1861-10-01 / nr. 274
866 ROMANULUI OCTOMBRE lor regimenilor lelor Bekie, în mina acelora a kirora nolitiki s4isese nasi»nea romini, în mina acelora kont ra kirora ea se skili d’ alitea ori sui I resuinse de la dínsa ka ne nemte kornsrî striine se o inflama m’o adesea la gsra mormíntslsi mi kari, meksm ÎI Bizsrim nekonlcnit ureksm era natsrale se fib, ns numi mai ns nsteag desnirgi sistema nontiki 'tea Bekii de lea no8i minir’snabis, 4i mici, la orice mimusleg ne îmningeam noî ne ministe» ris a sina între abiS8rile treksisisi mi organisarea lea no8i, întindeam îndalio isate ministerial si nentri a tre4e la dîmuif in laberarea ks sistemele, ks ab8S8rile miks nebile 'iele Bekie. Hine’n adener a «Hal ■ lea memorabile nodini 4e d. Kasrgis snsnea, în g«ra mare în kamen, ki’ntinde nekonlenil ministe» rslsî lensrans sure a-1 skina de lestisnea arendirii oknelor, de gestisnea nomitelor, de 4eslisnea gs Bornirii min ordinanye mi sagrimaraa messei lui de toate cele—lalle mi4ilijji mi fin de legne komitea, mi ne kari i-o’ntinse nini’n zisa din srmi, nini kind d. lenskansisi nodina de Isi Katargis mi dede ks dín sa mi’n kanei treksislsi mi’n kansi BistorislBi, swermd ki Banstea 84ide mi ne ansi mi ne alisii mi remmen anoi síngsr domn mi slenm m’a gsterna el ne kalea mi sistemarea Bekii, fir’a mai fi silit a mai imnirgi asterealsd. Katargis mi komnania de dosi-sme zeie? Desnotismsli gB Bernamentale In lokul de saolismil si oligamiei, al boiiriei, al komnaniei de dosi-sirezene. Nimine n’a sitat mins Banstea sila rensmila nodini ad-lsi Katargi8. Nimine n’a sitat mins Banstea sita ksm d. Katargis mi komnania domniei sale s’as onss neksimat, de la 1859 mi nin’ukism, la orice reform i adeverat organisitoarii mi folositoarii nagismi; ksmas resnins in ki din sesiunea kamerei de la 1859 mi formarea snei bm4e, adiki ksrmarea krisii financiarie mi’n Bisarea komeristii, mi desfiintarea imnositelor s modsktelor naßionali, mi amezarea snsi imnosit ín monorisnea Benitsisí fii kirsia, In lokul Bekselor imnosigism degriditoarie mi nedrente, mi organisarea Benitsrilor mi kieltselelor mi nresiutarea snsi biyel dsne regilele nosei komutabilitipi, mi repissirea sokolelelor trekste In formi mi kse4itale nentri toate gsvernele, ear ns nsmal nentri snele, mi organisarea ciulirii dsne sistema irissiani mi elpepiani, mi formarea gardelor nationaii, earns a gendamilor desnoUsmalsi, mi kiellsirea banilor nentralis miiiritoarii de arme ear ns nentri sniforme, zidiri mi slaturi majore, mi organisarea komienilor mi descentralisarea guvernemîntale mi toate celelalte mininte ale ReBolspisini de la 1789, atit ín 4ele din Ialis kit mi’n nolilika noastri din afari kare, ka mi In trekst, a fost mi este ks totsi mi întri toate moarli. Nimine în stir— mil n’a silat mi ni Ba sila ki d. general George Stirbeis a mirisrit singsr, ne tribsna Adsniril, în sesiunea de la 1859, ki uarlea dreauti a Adsniril este nentri trekst, ki uarlea stingiurea Boieuile a merge ki muezivisne sure Bihor mi ki dsmnealsi se monsne a forma snentrs kare si mcargi n’a linii de fer, negre mit sure acel iubit nentrs al sesne sensmenile Balta Liman, mi din baronsa kinki, kiim îi ula4e a o snsne singur, a emis d’odali general mi bet -zado ; d. general Știrbei era atonii in kontra nirgii cireule, nentrs ki ea imisese, avea un alt candidat la Domnii, mi d’a 4eea d-lsi sutra ki Ba ustea krea mi la noi avea narlili 4e se nimemte în alte mijlicniri, mi la noi rumeni, ka si upaii minl’Insa anoi si ’nsingi mi ne dreanta mi ne stingă mi si ne diki In balta domniei sale. Kind d. Știrbei se demteatb sus îl domiciliari mi-1 anulari assiditatea înverbirii sale, d—Iki Ireks în dreanta mi se ’mierkari alpil and a realisa bîssi domniei sale, între kari ns brelse si silim mika mi ne’nsemnala narlili guBernemîntale, kare se ’muierki a se forma ssnt ministeriele d-lor Ion Gika mi Manolaki Kostaki, min 4o nerds mi dínsa sueraripu mi s’arsuii ear în dreaula 4e este gata a ursimi tol 4e ni se noale nzima ne napisne. Nagisnea n’a silat nimik, nici kfar, rism ziscrim, însemnata inirisnire a suitariilor George Știrbei si dreaula Adsniki este uenris trolist, m’aksm, nin ínsimi assorilatea d-lsi de Tocqueville, mai aritim odali mai mult, ki singsra kassi kare ne a fiksi si síim ,,a— rsakayi In asele absssri mi desordini allt de nsmeroase kil mi ’nBderateu este ki krezarim k’ar fi ki nsiingi si mergem ne kaleavea nosi, ki obicei srile mi ideiele 4 de Bekie, mi ki fii iira Bilel Isi Karayea m’al ReTM gaiamenislal organik or si Boiaski m’or si uoai Inyelege m’anlika min 4intele fie Boisgianil fraimeso de la 1789 Inskrise In Koti BenjAi anea noasta de la 1858. „Bois le4e ks din mii, zi4e d. de Tocqueviile, avea in línii euoki de la 89, In care amoarca egalilipii m’a libertipil ímuliyesk mimele lor; In karens Bor nsmaí a fanda institapisni demokrati4e, 4i institapisni libere; ns numai a destrage miüilegie si a reksnoamte m’a konsakra dreulsrl; timni do jsnepi, de ints— siasm, de mindrii, do nasisni yeneroase mi sirmero, a kirora me morii, ki toate erorile lor, oamenii sor instra-o nentri totdeauna, mi kari, nemrs msltima miri, Bor tarbara somnul acelora bari bar boi si-i koramul mi si-I redski Ia seiBilale.44 Kind noi Borbirim de konsacrarea drenturilor, de fondarea institatianilor libere, de jane .i, de intasiasu», de mindrii nayionale, ferim tassapi de demagogî, de oameni de singiari mi desordini mil. Snerim ki ea Bor naica da aceste frumoase e~ nițele d-lei de Tocqueville mi ki bot înyelege akain topl ki, fin jsnepi mi intasiasm, ni se reformi o so■jidale mi mai isyin mii ns se fondează o naționalitate iui mai ksstami anele napisni kari um’a4i fsri trsnkiate, kripsile m’afsndale în lini, în Halbere mi’n mormintele anei tiranie m’sneî dosuolism striin mi korumul. D. Tocquevile, skriind kartea desiire kare Borbim, a asat de skon a kombate 4enlraiisarea administratiBi a uii’u stsdide hq assiira regimalsi nelai Bekia arati ki a4ea nenorocili centralisare era în Frangarea Bekii mi ki Repolapianea, silind ideia iei urimitipi d’a deskide sn abis între trekst mi ciilor, a reluat sistemarea Bekii a centralisirii mi d’a 4ea a a naist mai însimi rekidea ssnt alte desnotismuri. Aceasti nenorociri nentralisare fiind pipial Fényei iiki dinaintea Repolapismi de la 89 mi fiind mi nentri noi o mare kangreni mi kare ne a omit nin’aksm d’a sili Kamera mi gavernal d’a nane în likrare artiklil 46 al Konpenpianil, organisarea romanilor mi liberligile Mani4ínalí, simnßim trebuinta d’a ne rizima tio o autoritate ka a d-lai de Tocqueville m’a nane sautokii 4ilitorilor nomiril kite-pa nasagie miri din renumita sa skriere. Aleasl datorii o ’malinim ka atila mai mare iiliiere ki ea, na numai nu ne denrteazi în nimik de sabiektal ne sladiii, 4i niii ne mai di mi mai mai malte lekyienî nosili4o mi ekonomi ne m’arali noirea la kare ne-a das mi ne dak meliimii nomirii aristokragi. Kadral trtai ne santera datoria nisira fii kirai arlikla împlinindu-se, sintem siligla amina nentri mine în Rigim întelegere di fostul Ministri al Franyei, d. de Tocqueville. C. A. Rosetti. Cotropirile Imperiului Rusescu de la 1686 până la 1854. Kredem ki lektoril acestei foi Bor 4ilius interes similearea tabeli doveditoare de spiritsl kobronîtor al kabinetslsi de St. Pietersburg, care, conform testamental al lui Heirs I, ginteazi la absorbirea tatiror nationali lißilor, ne rainele khora si ridice an imneria imperial, daniesemnt al îmneriului roman. La 1686, lletra I sabjagi dalatarile nalatinatarilor imirnese de Smolensk, Mernigos, Baza Ko«a4ilor Zaworojeni mi cetatea Kiev. La 1689 sabjagi Kam4alka. La 1692 îmi însame mie kitepa meBingiî ale Kinoi Begineka Rasia. La 1696 lietra cel mare ia Azofal, kinilind o mare inflaiigi în Marea neagra. La 1700 iot lletra I sabjagi LiBonia, Ingria mi Estonia, nroBinyii ale SBeßiei. La 1700, fondeazi în Ingria rieterbargal, kanitala Resiel. La 1704 lletra I kolronemte Holonia mi Lituania. La 1714, lletra I kolronemte Finlanda mi înșela Åland, de fi4ea narte din Spegia. La 1721 Rusia subjagi cea mai mare narte a Kareiei mi a nroBinaliilor amazate ue Ballika. La 1723 tietra ’iei maro katronemte mroBindiile Ilersiei Dagestan, Skiraan mi Aslerabad. La 1725 Rasia ia Derbental mi se amazi ne marea kasniki. La 1731 Rasia asarni yara Titarilor mi a Kirgissrakilor. La 1738 Rasia sabjagi ne *lonkiyi din Siberia Nordalsi. La 1743 Rasia îmi însame mie o mare parte din Finlanda ks nagska Spegiei. La 1762 Ramil trek stimbarea de Bering mi oksui o narte din Amerike Seutentrionali. La 1774 Rssia kaniti mrotekyisnea kilagirilor greci, bsin ministirea liben no Marea neagri, mi trecerea, ori kind Ba Brea, din Marea neagra în Mediterana prin Elesnont. Tot atsnul kaniti seon4esianea tslaror loksrilor importante din ssdalmi din o iîdentsi Rssieî, nreksm Ie» nikale, Azobs, Kergisi, Taganrok, etc. La 1770 Katarina II kaniti de la Tsr4l Krimeea mi nrotekyisnea asanra Ilrin4inalelor Romme. La 1783 Rasia okavi definitiBamente Krimeea întreagi, iar Georgia depune tributari rsmilor. La 1792 urindr’un tratat de na4o încheiat la laiul, orarele Rasiei se întind unii la Nistru. La 1795, Rasia asumi Karlan dia ka nagsba íloloniei. La 1796, Rasia okaui definitiBamenle o narle a Amemiel kiria i daa namele lor. La 1800 IlaBel I al Rasiei de ■ klán Georgia narte integranti a imuerialai ras. La 1801 Hasel I se deklari nroteklor al insalelor Itniane mi al ordinala! kaßaleria do Malta. La 1885 Rsmii ias Ilersilor nro- Binyiile Karaban mi llleki. La 1806 Rsmii ias Derbental. La 1812 Rasia sabjagi BesaTM rabia mi Aleksandrs I, nrin tratatul do Ia Baksreml), fa4e ka Ilrstsl si fie xotarsl între Rusia mi Tsrsia. Kimlarea Krimeil asigsn rsmilor nosesisnea Mirii negre. La 1814, riersia 4edeazi Rusiei de neuoe Georgia, Mingrolia mi inslle nosesiani d’ale sale din Kaakaz. La 1815 Aleksandra inkornoreazi Ilolonia ka imneris rssesk. La 1828 riersia abandoni Rasiei uroßinfliile d’EriBan mi Nakskißan. La 1831 Nikolae I inkoruoreazi Barsaßia ka imnerial rssesk. La 1848, iirofitmd de resbelsl Sugarilor, Rasia oksui Ilrin4iiialele Moldaßia mi Rominia. La 1849, Ungaria este învenskiali prin întervenirea romilor. La 1853 famil iua zilog prin- 4inalele önile. La 1854 Englilera mi Franga deklari resbel Rasiei, kare dinand jamilarea Basarabiei mi i se taie inflamta In slringinate, ín Slambsl mi în Marea neagra. Ka toate acestea Rasia tot biseazi realisarea manalui de dominare Baroneanu al lsi Mesia I, dar progresul lantinelor si de intentarea nationalitißilor o vor redate la Beriile Sole xolare. C. D. A. nile resnektipe ale kornarilor kons - litaile sunt ama donsyri definite si sunHse adesea la airegairi personale ; e foarte anevoii a evita konfliktele; dar, odatine acest tinin, e gresea lenta de minanie si ns knzi de la îniflimile la care trebuie a se sustine. O mai reuet, domnule, sunt în kontra aktelor d-lsi ministru, akto kari lasb în esplainalitate sa nrecedent din cele mai rele, dar, tot de o dați, fiind ki t*8 krez ki am koTM mis greuieala d’a ns reissa ori 4e diskssisne assura unei aeslisni de- 4Îsi ks o zi mai ’nainte, kind kiar d. ministra a deklarat ki Ba lua misil nentri utilizarea 4immölsl, fiind ki ssnt nss în posigianea d’a nirea ki sssgis ommile d-lal, meksm mi s’a zis de unii din d-nii denslapi, ue kind n’am fikist alt de kil a mi abflîne, mi fiind ki, în fine, ssnt do ubere ki, sub un guvern konstitußional, asemenea konflikte na se not uleda de kil în Kamen, sânt decis a mi retrage din Ionsiliul Mariannal. Bi rog dar, domnule nresido.it, a numi demisiunea mea, ne kaio daki am amintit-o ani azi, a fost numai ba si amtetit sosirea d-B. (Semnal) D. Berindei. Domnule resident, Bi malgamesk de onoarea ao agi bine-Boii a-mi face insislind a’mi retrage demisianea mi amtentind kiar reîntoarcerea mea în kanitali nentru aceasta; msi îmi Bepi nermile a slirai în demisianea mea, mi a bi raga a o considera ka definitivi mi a-i da ksBenita armare. Ilkimiyi, domnule »resident, asigurarea mea osebitei mele stime mi konsidersul. (Semnat) D. Berindei. DEMISIUNEA d-lul Berindei de la Municipalitate. D-lai nresidenl al Konsilialsl Mániáinál. Domnule nresidenl, Am onoare a bi face ksnoskat ki abyminda-mi d’a laa narte la 4imnis, am declarat msi, aici în Konsilial Máméinál kit mi în faga domnalal ministra mi a d-lor denatagi, ki datoria noastri e d’a arma kalea legali mi d’asasyine ilregal resaltat. Dali d. ministru ar fi sanas ia aprobarea Domnilor alsi acest 4imnis, negre mit ki am fi skatigi azi de toate komalikirile ce a adus abasti 4estiane; din nenorocire msi Iskiskle au mers altfel, într’o gean* în Hare atribsjjigy Domusle Redaktor. Avem onoare a Bl riga și bine Boigî a însera în coloanele jsmalilsi d-Boastrl alitsrata esnlikapie filisti. de komorania fabrikangilor de nîîne în nripinga deskrieri onor. Maniuinalitivî din jurnalul No. 281. Kaiisl kornorayii, Xr on ia di. Membri, N. Mitg. Iánkul Dobi’ e s k s. F. N. Mos k s, D. TI a n ks. Anal 1861, Senfembre 29, No. 99. Domnului Redactor al ziarului Românul. Descrierea fiksti de onor. Mbrijurnalitate prin jurnalul Romínul No. 271, ne nsse în noziyie de ne Ba nermite onor. 1)D. membri ai Msnimnni'tipi a deklara nsblikatsi ki D-lor au dat k8 totel o alti fagi lakismilor, dsne ksm si Bede în descrierea noasta nsblikati min jsrnalsi d-stri. rentrs kspintsl ue zi ie ki, «jillinist de la 30 August a fost legal, se poate înțelege, ki ns, ne kit timn sas kilkat dianoziunile jamnalalui konsilisisi de la 857 mi ni kit timn noi n’am nartiuinat la fauerea îs», kim s’a urmat chiar de la îngensusl regulamentslsi. Ki ns esisti nici o lege dsal kare si se administreze hornoragia khiar din deskrierea fiksti de onor, Mimuinalitate, noate înțelege ori kare ki este adevirat, ki4i intîî isne înainte artikolul 19 din regulamentsl organik, ne simi jsrnalil de la 57, de la 59 mi nel de la Isiga, c: inși ns deklari kare trebăe a se lua de baz, mi daka meksm zi ne d-lor ki jernalil de la 857, s’a modifikat min gel de la 859, mi aceste minuel de- h la Issig, yeatrs ye d-lor la mmms1