Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)
1861-10-18 / nr. 291
922 ROMAIMUL I OCTOMBRE: la închisoare, la Haris, ran om numit Salzmann , seb akasarea k’ar fi atentat la Bieasla lui, atentat arangiat de minninele Kolschuber: (tokra ne mi se nare nasjin limnede); noate k’aneash întimulare a dat tot Schwalow o ideii straordinarii de sfire prin inotinua desniruirei a treia. Amadar, tot Schuwalow trebue se fii astorisi anestal ordin. Fie însi kam o fi, fie Schuwalow sau altul, este ka total egale, respanderea, ín orice kas, kade ka toati greutatea sa asama isi Aleksandri in pnuntele. Este însi de neauitati trebainiji, ki noi, ea vii dumneala, se Isim misari, sare a deuirta o asemene akasare de la gsBern, kare are onoarea a noreda In persoana de mitale ne renresint antelescă. He poate fi mai frumos, de kit al suila de akasarea, ki trimite neste manjii mi neste mirl nimte bratami. ka namnatol askans ín Beciminte. „Trebaima 4ero a deskonerine kalomniatori, dar aceasta nu este înki total. Dumneala, domnale Baron, emil îndatorat d’akam înainte a mi nríii ka steaua okialai damitale; orice fir de mi 4e kade din kanal mea, kade asama gabernalai rasesk, se pazî40 ki Aleksandri Nicolaiewicz mi Ta smals. Sânt atit de bine kon Brits, ki aceasta este în interesat cismîlele, ki poia în kredinga numai o konio legalisati a nomenitelor, scrisori de amenințare mi de me Benire în mini sikare, m’auoi na mi poia mai okana de iok de si karana mea, uitiind foarte bine ki nolens volens, (ka boji firi Boii) emit silit a laa misarile cele mai efikante pentru aceasta. Recomandîndami în anest kin grijei materne a ambasadei imperiale, dirii Boie, domnule Ambasador, a-ui mirtari stima mea morandi. Alesandra Herzen. TEORIA VALOARII SI A PREȚULUI. NI. Kred, domnilor, ki atit mekit ’mi nermite kadral ziarului, am vorbit destul de întins, în artikolul menedinte, (No. 287) asamra min4iuni1or Ba Icarei; si Benimaliim si Bedem daka natem gisian 4e, kare si ne serBe de misara Balcarei, adiki an Balorimetra. — He oare ar natea serii de Balorimetri ? Ne anirat ki tot o Baloare; dar noi, dani kam am demonstrat ki dînsa Barieazi nekontenit, natem zi4e mki de akam ki na Bom natea gisi o missti konstant!, adiki ki na esisti o Baloare absolati snre a o laa de misari dani kam na esisti an kaid sas an frig absolat; ka toate astea si meryern si esamiuim asii 4estii. Toti mtim ki azi în general este adoptat aaral mi arțunlal pentru misaritoarea Baloarei. — Aste metale însina ne pot oferi de kit o misari relativi kare Barieazi în a 4elamî mod kami Baloarea ori kirai lakra. Ama kind an arkeolog ne swane ki o libri de artjint kamnin în Roma în timpul lui Hinerone 1000 1) libre de gria, na nalem zi4e ki a tan4ignal era mai eflin de kit akam kind a4eaml cantitate de gria trebae si se nuteaski kakam libre de artjint; fiind ki argintai a schimbat foarte mult valoarea, ki4i în timpul Romanilor arta de a kaltisa minierile era în imnerfekijie, mi afari de aceasta maljjime de miniere s’a deskoperit în arma lor în karsal celor din armi 3 sekole; astfel în kit daka în timpul Hesarilor masa monetelor ‘Irkalante era najjin mai mare de 1,0000 milioane astizi trene peste 40,000 milioane. Ilrin urmare nine da atamni 1 libri da mai mali de kit astizî 6. Asemenea kind ne snan istorinii ki în Roma în timpul Hesarilor omanii de narnari kosta an talent sau 14,958 lei, na ne di o idei esakli nini desare valoarea naratei nini desare a narnarei, namtim de valoare nateaă aßea în sine aceste obiecte, ki4i noi na kanoa • intem mai malt de kit ki în acel tiran an talent se schimba nre o namari. Ultimianmi ki Giulio Romano i kolaral toi Rafael laane o zi de la ora 20 de solde. lati mreu al zilei de takra a sasia din cei mai mari niktori ai sekototoi XVI-a. 4e valoare aßea însi 20 soldi aliazi? Karl sânt satisfakgianile ne-minatea mokara nineBa ka 20 solde în ranort ka 20 soldi de astizi? Asta este neea ne na se rntie, Uli de aneea zik ki metalele na ne poate oferi o misari esakli. Uleiul mea bine sabipi lektori ki metalele na sânt de kit o menie a kiror Baloare Barieazi ka ari kire! alte merne; ama 500 galbeni In Bakaremti nauă aneaml Baloare ka mi în Englitera kin! an om akolo abia noate trii ka an asemenea Bénit, nre kit timn In Bakaremti noate tri In toati komoditatea. Vedem asemenea la noi o nme s. e. kare kosta 2-3 narale Br’o 50 ani Indizit, ashzi kosli 20 narale. Kare oare si fie kaaza astei Bama- Uil? Fi-Bor moneta sau minea kare a skhimbat Baloarea? Toati lumea strigi minea s’a skamnit.“ Na, domnilor, minea s’a skampit foarte na- Uin, kaasa însi kare fane a bi se nirea d-Bama skamnete este kimoneta anerdat din Bekiasa Baloare, kim, de la deskonerirea Amerinei s-au Blisat în mieuile Baronei o cantitate foarte mare de metaluri mejjtoase- Ama minierile din oral mi Altai deskonerite de la 1745 tocmai la 1847 ajunse la kaimea modalipianel lor. Miniera din California se deskoperi la 1848, nea din Australiea tokmai ín 1851 )mena a fi in aktipitale, astfel dar aneste miniere au fikat de a se miri kaaalitatea metalelor în monoritia 1,12 mi min armare a trebuit ne a nirat ka mi monetele si’mi nearci Balearea în aneaml monoruii; ka toate astea din kauza altor nirkonstanue, kam înmiluirea nonslanianei, transnortul metalelor în Asia etc. au fikat ka valoarea lor si nu se mirimoreze de kit în monoritia 1: 6, ama în kit an lakra ne mai nainte koita 1 sfanu astizi trebae si’l niitim kam sfanui; în anarini ni se nare ki obieklal s’aă skamnit, în realitate însi moneta s’aă eftenit, ba în ki sânt mulle obiekte mai ka seumi nele fabrikate kari din zi în zi s’aă eftenit mi si eftenesk. Dar fiind ki Boia Borbine larg despre monesi alami kind Boiă trata în nartikulari acestia el mi resam numai a zine, ki din kaasa deselor samajitonî ;ne metalele sar ne individe, ka alte kapinte neea ne In tiranai lui Ulysse trebaea si faki 144 laknfori astizi noate a’l fane numai 1 tokritor. Un obiekt oare kare ne fin fabrini ar fi kostat o zi astizi noate ki kosli mal nauin de kit o ou. lati dar ne mare parietate ne presinti lakral aman kare depinde de mii de nirkonstantie ! Malul însi krezari de a gisi o anilate Insariabile în valoarea gnatoi. Astfel zisem anemtî faklori, kigwal fiind an aliment de niiraa nenesilate, armeazia aB-a aneeami kiatare, aneeami nerere konstante în toate niriile; ne de alci narle monrietarii tot d’aana misoan modakuiea lor în monoriii ka nonalauianea, mi nin armare oferta remine earimi konstanti amia înki gnal fiind obiekial kare mesinli nea mal miki Barietale poate fi de nreferinui ka anilate de misari a Balearei, națiuni obsersare, domnii mei, mi Bom Bedea ki mi în ast noă Balorimetra gisim aneeami in konstanui kami în metale kami în lakra. — Mai mlîtă nu este nimeni din d-B. kare si na rntie ki gnal na are aneeami kiatare în toate verile, ki na toate nonoarele konsami aneeami kantitate de gnă. Astfel Rommal mininki mati mai multi nme de kit Englesal kare krede în alimentai kirne, lokuitoral din Londra mininki mai multi nme de kit Irlandesal al kiral nutriment este kartofal. flentra Indiani grială este anne de faksă kam este la noi orezul. 9/10 din Indiani na mininki nini o dalignă kam 9/10 din lokuitorii nostril na minin ki nini o dați orez; mrin urmare d-lor din anestea nateui Bedea ki nu este esakt a zine, kinererea grialai este aneeami în toate niruile mi în toate timpurile. Kit nentra nodakuianemtim asemenea ki s’a introdus nenamirate imbanikuiri In agrikaltari kari fak ka gral si se modaki din ne ín ne mai ka abondanui sine a natri kreskmta nonaiauiane, andl marea varietate a fertilitiQii lokarilor, a energiei labritorilor, îmbaniluirea dramarilor, abondanta kanitalarilor etc. etc. kontribaesk toate a fane ka oferta si na fii konstant mi prin urmare areual gnatoi si Barieze dane lokari mi timnari amia în kit gnal na are aneeami Baloare în nmele Enilel mi ale Londrei ; astfzi grial na are aneeami Baloare ka In timnarile antine mi dd. Jacob mi Dupré de Saint Maur aă notat ki meual gnatoi de la 1120 nini în sekalul nostru al Bariat foarte mult. De la secolul XIII unui la al XVI se oferm în tablele paiorilor nerealelor malt mai multe Bariaziani de rit în timnul nostru, osmiazianile între abondanții mi lin și erau atanal mai frecvente. De la 1237 nini la la 1270 nreual mediu al ganelor Bariazi de la 1-20. In 1434 în intervalul a kitor-Baton se arbi de la 1-6. în timpul sekalelor XVII mi XVIII diferința medii fa de la 1-3. În ki mi în enoka noastri meual grialal saă îndoit mi în anele lokuri saă întreit în suauial de 40 ani adiki în 1817, 1847 mi 1856. Konkidem dar ki mi gral na mesinli mal nauini variabilitate în valoarea sa de kit iakri liul maoneto, — He a trezit însi si se faki în aneasti nestre, ne kare ekonomiinul a numit-o kandratara ueri katol în Ekonomia nolitiki? Daki na s’a narat gisi an ne kare si albi o paloare insariabile a trebuit a nu adonta nimic de anularea misarei? Ona domnilor, neea ne aă fikat matematinil ka nitratei nerkalal, s’aă fikat mi în bestia Balearii, adiki s’a adontat o misari kare nel nauii si ne dea a ideii anrosimaliBi despre paloarea obiektelor, mi aneasti misari s’aă gisit în metalele ureuioase kari de mină defektul Barauianei, nu însi în anelami grad ka nele alte obiekte, dar oferemle maritime de alte apantagiene kari nici an alt obiekt nu le poate avea. — Na Boiă însi a mal aleasa de nanienu a domnilor lektori mi Boiă trene a trata teoria metalui, osnilagianile lai mi regalile anroksimatÎBe dane kari el se regaleazi; anestea toate le boiu vedea în artiklul eiltor. (Ba arma) A. Vericeanu. Nenova 1861, Sent. 22. PRECU VIlVTARE:. Rommiî n’aă altat ki renamital llrinninele Menchikoif, ka nalloal, ka nismele sale nele mari mi ka biniamka sa, ne sânt toate akam tot atit de renamite ka mi nrinninele, a dat renamilal seă allimatam la mlîia jamitate a tonei lai Marte anal 1853 mi ki tot atannl koionelal Rose, kan- Uelaral ambasadei englese din Konstantinonole a kiimat ne Amiralele engles Dundas ka fiola sa mi Fran- Ua a ordinal flotei sale din Medileranea a merye în anele Greniel. N’aă «Hal mki ki la 8 Mai 1853 komitele Neselrode skria ambasadorialal frannes din Uetersbarg, armitoariele linie: „Sine aul dopedi ki sânt om „de onoare, mi gabesk aul fane ka„noskat k’am nrcimit miri bane de „la Konstantinouole: înțelegerea în„tre triminele Mentchikoff mi d. de „Lacour (ambasadorial francese) este „stabilit.“ N’am aliat asemenea ki toate acestea erau amigirl din nartea Rasiel mi ki ne kind uinea ne Franua mi Englitera ka felarite momele ea se nregitea de resbel; ki astfel tokmai la Iarnă s’a dat ordine flotelor a merite la Dardanele, ki Rassia a intrat anol în mimnmuale mi ki kiar la 29 ianuariă 1854, dane tanarile de la Sinone kare îmmralul Nano-» leone a zis „k’au resanat dureros în toate mimele Englesilor mi Framnesilor kari aă simnuimînt al demnitiuii nationale, îmniratal Nanoleone a scris peristoli Imniratatei Nikolae prin care îl aronane o retragere a omtirilor sale din ilriminate mi Frama mi Englitera relinginda-mi flotele si ’neam negouibriie. îmniratai Nikolae refasi mi d’ani nainte ano îmena resbelal, konferine mi ear resbel mm ne s’afandi flota Rasenski din marea Neaga, kitare Bastondal mi se ’nkiiii and nanea. Mai nainte d’a se fane toate acestea, mi toate nele laite kite la am Bizat tout rommiî, adiki la 31 August 1852, am scris (u’am timrit o stadie istoriki mi volitiki asanra Rasiel. Bedeam resbelal mi Bedeam ki Rommiî, din nemirimi mi nesnerimi nolitiki n’o se rea uarte la anei resbel mi k’ aneasta Ba si o mare neire nentra noi. Sare a împlini dar datoria am nablikat avea skriere, am împruit-o la Rommiî din slriinitate mi m’ara silit a întrobane kite» se Bor nstea In acari« Foarte m* toftii zica, moneta na ne noate peste sufimenta mokara fiina la 72000 feri o misari esakti a Baloarei de kit numai în anelami timn mi în anelami lok. Aiul ekonomisit dintre bari D. Germain Garnier, Bizindaî ki în metale na se poate gisi an Balorimeria că krezat ki’l poate afla în lakral omarat mi în așii nripinui se espirimi astfel.*) „Lakral aman considerat în el însămi este invariabil, neea ne di lakritoral kare mannemte, sakrifinial ne fano de o narto din timnul seă, din formele sale, din libertatea sa este aneami în toate nir— konstangele. Aneasta este o kaantitate sigsn mi konstanti, determinat de leul nătărăii, kakarsal stelelor mi mersul timnarilor (saisons). .... în acest sens lakral este misara Balearei. Daka știm ne kaantilato de manki an objekt a natal si kost la o enoki xotirîti mi o alti enoki, intim kare este Baia loarea relatiei a anestui obiekt la cele 2 enori diferite.“ Faraosul ekonomist filmd rationament krede ki tout oamenii aă aneami foruii fisiki, aneami abilitate mi aneleami kondiuianî soniali; daka anestea ar fi konstante mi aneleami nentra toti oamenii ar fi incontestabil ki am gisit mesaritoarea valearei în lakra, nu este însi dificil a demonstra ki total este contrariă. Mai însiiă nentra fonja fisiki na kred ki este Beri o îndoaiali despre marea ei diversitate, kmi mekaninii misarînd ka dinametra 2) am gisit o mare diferiuții între formele oamenilor din diferitele continente, eliții lui kondilliani. Ali în adezir este o mare diferiuui între forua anal labrilor Romín mi a anal Indian Tenateros, care poate sta în timp de 6 ore înkirkal ka o greutate de 100 oka arkind de 7—8 ori ne nnd în minierile lor skirt kite 1800 rente. Baroneanal nisi— lisat este mai tare de kit selbatikal inkalt, dal geral mai tare de kit kroiloral etc, etc. — De Bom trece la abilitate Bom gisi mi mai mare diversitata. Este o mare diferingi între spiritul anal Baroneă mi a anal Asiatik, o mare diferiuui între abilitatea anal tokritor Italian sau Englez mi între a anal tokritor Ras, este mare diferiuui între iskasima anal ueran mi a anal tokritor din oram. kaltara suirita ale infiaengeazi foarte mult asanra lakritorilor. Konditiianea saniale carimina are mal națiuninatere a modifika paloarea lakralai: ama valoarea mi kantitatea la* 6 krator anal serp din Rusia, anal sklap Roman mi a modernalal din Virginia sânt mait mai mini debil Baloarea mi enerțiia a ori kiral takritor liber din manufaktarele Angliei sau ale Franței. — Anal dißisianea lakralal mi makinele substituindu-se fortel umane kontribaemte mi mal malta komulika problema în keshi; astfel Bedem ki în kasa lui Ulysse (dam kaminane Omer) 12 femei erau necontenit okanate ammina kamina fiina necesarii familiei mi fa kaikalat ki lakra 1 lor na natea mokara amea de kit a 300 persoane, astfzl însi nrin ajutor al marinelor lakral a 20 oameni 1) 291 oka iui 72 dram. dram. i Uta» um. *) Traduction d’Adam Smith. 2) Inetramont mekamk sora a kanoaute forua inai om.