Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)
1861-10-19 / nr. 292
ROMANUL III? OCTOMBRE. 31 mm 927 Sfripirea lolsitorilor m’ardî ș Ikarea adeveratei aetoritißi a gsser- Vaslsl, deklari ki ns are konfiinßi I (înkredere) în kabinelsl aktsale.44 I Uli nsbliksl Bizind ki dsne trei llsnt ns s’a fikat nimik, mi’nßelegmd I astfel min fante, ki toate acestea I as fost kspinte áeiui arto mi fin ni.Y I snadt Ber, veneti morala sa zikitoarii. I „K’o min4isni boiireaski I „Treíl ín fleara őngsreaski. I D. Dimitrie Gika, Arsaki mi Kan- Ilakosino as zis în demisiunea d-lor II de la 12 Mai ki: „Trentrs a da o satisfacere pe Ireí 4e s’a simtit lopiti din kassa a I bissrilor de legi mni de nstere In I timpul alegerilor, nentri a sendika I fsakpisnile Statulul din kidere, a 4e I rst o an4esli In srma kireia si se dea în jsdekati Isakuionarii kimnomi II miki Miria-sa a refisat.“ Miria-sa n’a mai refisat, fiind I ki dimnealor as nrumit a reintra la [Anstere. Uliks toate acesea 4er4elarea ns s’a filist, mi ns nsmal fsnk I Qionarii ns s’as dat ín jsdekati dar niul din cel mai kommoraiml «nil n’as fost skoml m’alflil de mi skoml as fost rensmi ín fsnkpisne. Astfel ks administratorii de la Argem mi Bíl 4ea; astfel ks administrators de la FokmianI kare a mi fost iniliat ín fsnkpisne de direntore, astfel ks mal topl js dekitoris mi nemedinßii de tribunale. Iki nsbliksi Bezind ki d. Dimitrie Gika, fostul membri al ministeristsl Ensteans, n’a fikst 4ele 4e a fost 4erst ride mi I kinti zikiloaria naßionale. „K’o min4isni boiireaski „Tre4l ín ßeara Sngsreaski. D. Dimitrie Dika a zis ín Adunare In tuedinßa de la 15 Iunie Minimbrilor. „Lsaijí ín konsiderare ki sesisnea se sfírmemte mi ne adskmd bsgelele, ne ansl Biilor ns Beßl nstea ridika tea mai miki kontribsßisn e.44 „Es în limma în toate zilele observiri de la komitentsil mel, kari ks dreut kspínt mentreabs, fin se mirs 4e se le resusnd, snde stas sokotelile, 4e s’as fikist ks 4ere 36 de milioane kare s’a adrogat la biget, do dosi anl ín kva4l ? Sínt meoksnat a mit kind Bom avea sokotelile mi begetele? „Bois se zik ki ks o bsni Bőin ßi în natrs zile se not fa4e bsgetele.41 m Uli fiind ki ’n lók de natrs zile as trekst nosi-ze4l mi d. Dimitrs Gika n’a nss bsna Boinjji d’a nsblika sokotelile 4elor 36 de milioane a~ diogate la beget, ouinisnea nsbliki se siti, II nrÍBemte mi dmd din smerl ÍI zi4e rlzind ki: „K’o min4isni Boiireaski „Tre4l ín ßeara Bngsreaski D. Dimitrs Gika a nronss m’a Bolat la 20 Isnie ka: „Konsiderid ki ’n fajsa știrii de zleire a tesasisísl usblik kare, nici khiar prin Inlrebsinji area denositelor, funii nenomeniti, ni noate ïntimnina trebsiapele serviciilor nibli4e, ministerisl ín urma necontenitelor reklamiri ale kamerii, tot ns ïnfigimiazi sokotelile doveditoarie de ani trebsinßarea alttor milioane abordate ghernelor, în a4est din srii ani: „Konsidennd ki timnsl mirgínit 4ö a mai remas m. 4.1. ministerisl ns Boiomíe a infißimia bsgelele, dsne toate stirsitoariele ínnitirl 4e i s’üs fikst, kamera dekiari ki ns arc înkredere ín kabinetsl akleale.44 Ilii nsbliksl Bizínd ki asti-zl kiar, dune tre4ere de trei Isnl, begetele ns sínt fiksle mki: Bizmd, sare esemnls, ki Eforia Snitalsrilor abia sínt Br’o ze4e zile de kind a trimis bsuetsl ses la Ministerisl Ksltelor, mi ki sokotelile a4elsl ministen» ssnt de anl ínksrkate mi ne ’nkeiate mi ns le 4eneteazi; Bizmd ki neste trei Isnl d. Dimitrs Gika Minislrs n’a lsat In konsiderare ki d. Dimitrs Gika denstat zi4ea „ki ne adskmd bsgetele“ ne ansl Biitor ns se Ba astea ridika 4ea mal miki konlribsjjisne“ Bizind ín sfírmit ki toate a4estea as fost ksBiete demiarle, m’ads4e aminte ' ti de kite trebie se fi nimit nirinßii sei nin’ a ajuns a face avea zikitoarie nationale ne kari o kinti aksm, ne temeis de akté oficiale, kommaniel de dosI-sinezece mi karé ssnn astfel: „K’o min4ism boiireaski „Tre4l ín jjeara sngsreaski.“ ......."I ■■ ....... VARIETĂȚI. MRUSSEi*, „J’y vois plus d’éclat que de réalité.“ L’empereur Joseph II. „Grattez le Busse et vous touverez le „Tartare.“ L’empereur Napoleon. „Triști jjean Heia »tide ns mtiâ ninî „mikar a snmzsra sn om.“ (PESTEI, în momentul sfinzăririi sale.) (Bezî No. 291) III. Cultul dinastiqiu Niminî, nini înasm! Nikolae ns va tigidsi k’o mornarnie asoisti ns noate fi nsteriki de ns Ba fi bine întiriti ne ksltsl dinastiei, n’o noblegi nagiouali mi ereditarii, ne o administrajjisne ks mtiingi mi Birtste, ne nsterea sneî religisnî Brednine de resnekt, ne mtiinga mi onoarea armiei. Si le nernetim dar toate anestea, mi de Bom gisi o skîntee de Biagi în imnerisl Rssieî, mi Bois ssnsne mi es, ka domnii miboerii nomtrii, domnslsi Ioanid, Konsslslsî m’astokratslsi lor Nikolae. Ksltsl dinastiei nikiirî ns este mai mare ka’n Rssia. „Imniratsl este sn Dsmnezes“. Eaki ne ne susu Bei kari! nrin snaima lei mengin tirania mi firi de legile lor; Eaki ne kred neî karii nas doringa sas nstinjja d’a mtsdia m’anerneta în fsndsl lskrsrilor. Bizind aneasta triști, dsreroasi mi primejdioasi amigire a Rimmilor am intrebsinrjat mai sn an din ezilisi meS, a întreba, a kista, a nemeta m’a stsdia ne este Rssia, mi astizî, ksks- Binte slabe, dar ks asiksrare mi do Bezi fak ksnoskst Rommilor ki Assia este în toate melism a definit-o Imniratul Iosif al II-lea zikmd. „Biz mai mai mslti siksrire de kit realitate.“ Am este toată definirea, tot sekretsl, toată nșterea Rssiei. Inokrizie, minuism, liksrire amicitoare. E fir a ksnoamte nimik mai milt, kind mtim ki’n Assia domnemte barbarismil, sklapÎa mi korsngisnea Hea mai denlini us ne este d’ajsas d’aii sig srn ki ns noate fi tare? O inimi iskati de ne mtimui, sklapii mi korsmnere noate oare isbi mi resnekta ? Ili kind ne lingi aceasta mai intimi krizimile , firi de regile, desfrînmiie mi ’ntinirile domnitorilors, ns nstems oare afirma firi sfiali, ki nonorsi miskal mite akim mi el tie este IJarsi mi Astokrapia? Dar ka se ns dim kimu de Borbi kontra zikitorilor se kistlm doeezile «le niniitoare’ Ksltsl dinastiei nimik ns’l noate anta mai sigsr ka momtenirile trons- . Isi. Denî în Rssia ofitiiale ns gisim de kit sn mir Isng mi neksrmat de ssrnitorî, snigitori, otriBitorî, mi ka- Iii koronaßi; sn mir l«ng mi ueksrmat do nele^tisirî, silsirî mi s'iiderî sent toate formele, ssnt toate nretestile. Sogie ne sogs, frate ne frate, táti ne fis mi fis no tati sniî n’alrjiî se snid, se ssgrsmi se orbesk mi se otriBesk. Eaki dinastia nea resnektati, eaki ksltsl nel mare! Ilii ka si ns vorbesk ani de kit de timniî neî mai nosi, neî mai bíbíIízbijí ai Rssieî; de timniî în kare nretstindini monariia era stimati mi kiar adorați, innen nsmni de la Iletre I. rai gisesk d’ani kiar, tot mirsl 4el neksrmat al konsniririlor mi tronsl oksnat tot de kotronitori mi snigitori. Petre I. împins de sotia sa snide nefisi sis Alekse, mi moare lui el otrivit de dmsa. Dine moartea Isi, Katerina kare din slisniki deBeni sosjia snsî dragon m’anoî alsî Iletre, se ssine tron min ajstorii amantsl sî iei Mentnikof, kare aBS dibiuia d’a ksmnira armia m’a ameninga Senatsl. Întîmplare despre kare s’a zis în Rssia ki „sn snenik „nlinintar a fikst o slisniki Sszera„ni a tstilor Rusiilor“. (1725). Mentnikos, amant, intlisl ministri si general al omttrilor, îndatine Bede kl Katerina trene în bragele altora si di otraBi mi sloate sn testament al Katerinei (akszat m’anela de minunos) pin kare nimia de ’mnirat ne fisl lsi Alekse, Iletre al II-lea, ssnt regiuia lsi Mentnikof. 1727. Meatnikof ea gsverusl în mini, tae, snmzsri, esill n’ori nine kade asb binsiala lsî, mi logodemto ks solemnitate ne konilsl îmnirat ks fiika lsí. într’sna din zile msi se uomenemte ssat din nalat, trimis în Siberia mi ’n loksl lsi iea stiuiuirea Dolgorski, kare logodenite iar ks solemnitate ne JJar k’orsci a lsi. Ziva nsngiî era otirîtl kind bietsl Jiar moare în Birsti de doisprezece ani. Sfatsl, Senatsl venerării mi familia Dolgsriki s’adsni, mi ’n lok d’a da tronsl Katerineî, Dsnesi de Meklenbsrg, ei fak o konstitsgisne aristokratiki nrin kare desfiiujjeazi ks totsl nsterea astokraijieî, se dsk la Ana, sori mai miki a Dsnesei de Meklembsrg, o nsn de ssbskie konstitsgisnea m’o nrokiami imninteasi. (1730). Ana ssiti ne tron, min dare de ban“ mi intrucile amantslsî iei Eiren, m’a le lui Osterman, fisi snsî nreotLsteria» din Bestfalia, isbit mi stimat de Iletre I, dessnirea intre bouri, isbstemte a fane Sfatsl mi Senatsl a bmsi ne Dolgsriki mi ne neî laliji konstitsijionali, iui ntr’sna dm zile kiteBa sste de oameni nlitigi, în kansl kirora era Bireu, Osterman, miijiî Rerkaski, Bariatinski, Trsbejjkoi, mi alxjiî, sosesk la Halat, stribat karaslele mi daS Anei o notigisne nrin kare o roagi a Isa integritatea nsterii astokratine. „Ue fel, zine Aaa, k’o „mirare nrefiksti; aktsl ne am ssnskris „ns era Boinua nagisnii întregi?44 Dolgsriki silit a ari ta aktsl ka si do— Bedeaski drentsl lsi, Ana il iea, îl rsne, esill toati familia Dolgorikilor în Siberia mi dsne nosi ani îi adsne nanoî ka se moari ne roati táti, fis, snkis, nenogi, togi d’o datl akszagî de komnlol ks striinii în timnsl esilislsl lor. La 1740 Ana moare, mi ’n loksl iei is nimit Ioan al VI, ear Ronul, ear în nsterea sasî simmls 5kaz, sau ka se zik mai bine, prin nsterea ne avea in mini amantsi Anei, Biren, kare isi kirma ssnt tîtls de revinte, Biren aßea dient srijmam neMsnik, fiind ka ns’i nsmise generalisim al tstslor omtirilor. Deii Msnik konsoir% ks niringii Ismiralsl«!, oii ia doi ore d»rre niiezsi nongil se dste rimai de ofisjixril lsî m’«n oare kare nsnnr de soldagî, iea ne reginte din nat» lsî, îl leagi kot la kot mi ’n Beurai în tot într’o manta soldigeask'se îl închide în lemnigarea grozavi de la MiRseiberg, un nsnieuiîo reginti ne minyosa Ana m»milsî Ran al VI. O komisisne ser4er4eteazi ne Biren mi’] osîndemie la moarte. Revinta skimbi osmola în esilis. M»nik norsn4emte a se zidi într’sn kolg al Siberiei o temnigb intr’adiis nentii Biren; nlansl temnigei îl fik» el însămi ks tot goniși 8reî, nemesizind, nenorocit»l, ki niste nsijin se Ba ’ntimik» Biren maî ne mag»la4eliea’mi temnige, în care ea intra el în loksi lsi. Mimik rea nsterea în mini; dar Elisabeta Petropna îmninsb tare d’«n Franes Lestok, se otimamte la roBolti; kxmtge o parte din armați ks bani, mi însxnul ks trsnsi m’ onoarea ieî de femee, mi ne la mîezil nongii ese din kazarmie, ks Br’o mai zeni de soldagi, dintre karii neî maî millji begî, atukx nalatsi mi se mrokiami î mainteasi, osmdiiid ne komilsl Lian mi toati familia lsî la o temriilji ne eiajix, ne Msnik mi fu porigil lsi la Siberia. (1741). Dsne o ’mînzigii de dosxzeci de ani, moartea1 ksrmxnd desfrîniiie mi fin de legile Elisabetei. lie mi firsl intrigilor kare se srzeas nentri momtenirea tronsisî m’asfel Nletre al IlI-Iea silit mi de soția sa, fi nimit îmnirat do kitre senat. (1761). Ni treks sn an mi Katerina somalsi, kare era dibace întrs ale ksrgii, maî ales de kindaBssene onoarea d’a miimi de la însimî îmn.iriteasa sn amant oficiale mi imnss, nor snsemte a aresta ne sonsl iei îmuirat, îl trimite la Ileteros, îi smilg de koragisnile, îl desnoie, mi ’n kimami nimai îl esnsa la deriderea soldagilor aselora despre karii ne snsu ki kred ki imniratsi este Dimnezes! Dsne aneasti netrecere I în zid într’o kameri mi kanin îi dikteazi o abdikare prin kare se relisnoamte nedemn d’a guBerna. Bietsi Nletre skrie mi ssletskrie, mi ni mai uere de kit Biajra, sn arau kare’i sisja drent bifon, sn kíne kare ’i isbea, o Bioari, kite Ba romange m’o biblie. Katerina îmninteasi aksm, in lok d’a fiertitoare mi bsni ka asterea «iea adeBiratl, trimite la sogsl ieî ne Orlof mi ne Tenlof, karii îi dai mai muls a bea otrava, m’anoî kind bietsi nenorocit simnte mi iere lante se ninistesk mi’l sigrsmx ks’n intergar (1762). Katerina di sn manifest nrin kare dekiari kl sogsliei a rasunt de emoroide, s’arati metstimieni în doliu, nlinge în usblik, mi fibmd ksuoskst kl Dsmuezes a kixinat-o ne tron se di ks totsl desfrînirilor celor maî nsblise mi mai nersminate. ősidé ne bietii Ivan kare era niki în temnigi, mi n’o fiikl a Elisabetei, fikitoarea iei de bine, mi la 1796 moare firi Beste în garderoba iei, singuri, restsmnati ks faga ne nimmt, lisxnd geara sekati de bani mi de oameni, desordinea nea mai mare în administranisne, lsssi, destinarea mi Sciderile nete mai mari, ele mai barbare, cele mai antiomenemtî. Konsniririle sunt Katerinaka sunt toate îmnirigiile ssri neksrmate. Katerina ssrnjiise o mslgime, dintre care mante ssnt numele de fietre al III. Ill’anestians din noblegi yi din Honor. őnsl era sn kirmanig de Bisme, altöl sn soldat fsgar ne otarele krimeeî, ansme Zeminef. Trei fsn Kazagi, afari din Hsgargief, desnre kare Boi sorbi maî la Bale, m’al me autelea sn fsgar Kroat, kare is birsit minrins ns de Katerina un de Tsrut. Asfel dar în ksrssl snsî aeksl Ilavel nsmai mi Alesandrs smt singsrii karii ímairijjiri dsne ereditate. IH’anemtia de ne? fiind kl Katerina n’anski se faki sn testament ka se desmoiateneaski ne flaBel nreksm se sneltea mi fiind ki nenoronitsl IlaBel msri la 1801 snis mi lsntmds-se ks snigitorii sii d’assnra kamerii în kare sta ni’amteuta fisl sis Alesandrs. 1825. Nikolae s’a ssit ne tron nrin silnika abdikare a lsi Konstantin, mi nrin sniderea a kitör Ba sste.de oameni. O moralitate! Kslt minstere a dinastiei kit emil de mare în Rusia! E! Dar ksm poate fi altfel într’o askkagie! ksm noate gine ks astokragia o nagisne de sklapÎ! ksm noate resnekta dinastia Ilonorslanela kare a vizst ne sora lmniratslsî nelsi mare, bisti ne sligi din norsnka lsî? kare a vizst ne îmbragî, ks înssmî mina lor nea sfinți, suigind la oameni rai trunkind la kanete ne maga nsbliki? Kim noate stima monarma els kare a Birst ne tron desfrînarea nea mal denlini? El, kare a nitit numai neutri giitorii formali ai Katennei dosi sute de milioane de ruble argint în daruri nsbiie mi nunpate ? *). El kare a fost dat ks miile ka Bita mi ka bansi în sklasia giitorilor îmninteselor? El, kare a Bizst ne amangii Nlarinelor unind fetele dsne sligi nentru desfrînarea lor m’a însimî sligilor lor? Kim poate stima dinastia ei, kare a Bizst ne îmnratsl Dsmnezei jidekind, în mijlokul konsilislsl velsî mare, mi osindind a isi da 50 de lopitsr, sn kal, kare a kstezat a se noti kni ssle diHssl, bitmnd în maga usbliki mi esilind în Siberia tsnsrile revolsisionare mi klonotile kare aS ssnat alarma? kim noate isbi ne îmnragii lsî el, kare a Bizst ne Elisabeta (renstatl de nea mal klementi) destiingind nedeansa ks moarte, m’a noi nsind oameni ne krste m'arsukindsi în am, fiind limbele, skilodind mi bitind în magi mii de oameni, între karii mi ue doamna Lanskin, fiind k’a astezat a fi mai frumoasi de Isit îmarinteasa ? El, kare a Bizstrie Ana omorind mi e silind mai mult de munte zecÎ de mii de oameni, m’asfel ne togi îmniragu mi mai ks seami ne Ila fel mi ne Nikolae? Rim noate crede în nșterea nea sfinți a îmniragilor, el, kare a Bizst ne neî mai mslgi batjokorigî, snimî mi otripigî; el în sfirmit kara a Bizst ki mai zenî de soldagi benî sunt d’assus a restima ne DimnezesI îmnirat, m’a nsne în loksi tsi, o fenice kare ’i-a îmbinat ks cinsi mi ks trinsliei? Asemenea dovezi nensmerate mi neligiosite ne arați dar ks kslrsi, nsterea m’adorarea dinastiei, ba toate în Rssia, este o minmsni, o auaringi o liksire. Sansnerea este în adeair, dar sansnere de sklav, kare se înkirui mm ne’i Ba Beai bine si te abati. Ssnsnere mefiksti, ssnsnere de friki, kml Itarsi înkide, bate mi snide ne neli kare ns s’auleaki naintea lsî. Aneasta nare de nekrezst dar din nenoronirea Rusiei nentri toate, dosezile sunt ks grimada. O daml nobili se dsnen se käste sn raedik nentri sogsliei, în tsrbsrarea iei n’a Bizst lipreaoa îmmriteaski. HaBel norsm neuite, mi femeia fs smilix din trissa, vikisi mi sligile ieî filisgi soldagi. Femea în elesnemte în tezaurul mi sogsliei moare akasi din miniua liniei ajstorsisi ne era si’i adski sogialsî. Un fsnkgionar al ministeristsi alergsnd ne sligi îndinemte ne Nikolae, ns’l ksnoamte mi ni’l salsti, îndati fi arestat mi ase la nemetare, „—de ne alerga? sogia lsi era în dsrerile nainterii— Kill n’a salstat ne Hars!? ns l’a aizat? — Ranoit ia Nikolae, unei vorsimemte a dosa nenetare; si Bazi de este adevirat ki sogia ist era ’n dsrerile nainterii. Biata femee în neodini de nepenirea sogistatiei, de trei patr» zile. Bede ui noligia sosind la dmsa, iui moare în hazie. Deaî daki ilonorsl Rss ni s’are*» Boltat nin’akismn în toati întregimea sa un d’odati, miniua n» este krediaga ki îmniratsi este Dumnezeu, ci frika lui tîmnirea sklaviei. Ul’and kind n uoranisnea 4ea urodski toarie este sklavi a indivizilor usgin îi nasi daki uringsi este losu sas res; sas kstn zÎ4e în limba sa 4ea noetiki domne Aleksandresiis. „^e nași bietei tsrme, în Be4l neuoroniti, „Se uitie de 46 mim bu fi mille briti, „Uli daka are snsl sas milgi amsitori !44 (urmarea de mine.J ! Elisabeta a murit de skorbst kare isvorî din irima spiiturilor 4<? bea, I). La moartea Elisabeti! s’a gisit 16,000 de robi, dosi lizi mari de nangline, nantofi ki miile mi sste de bikigî de stofe.