Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)

1861-10-19 / nr. 292

ROMA­NUL II­I? OCTOMBRE. 31 mm 927 Sfripirea lolsitorilor m’ardî­ ș Ikarea adeveratei aetoritißi a gsser- Vaslsl, deklari ki ns are konfiinßi I (înkredere) în kabinelsl aktsale.44 I Uli nsbliksl Bizind ki dsne trei llsnt ns s’a fikat nimik, mi’nßelegmd I astfel m­in fante, ki toate acestea I as fost kspinte áeiui arto mi fin ni.Y I sn­adt Ber, veneti morala sa zikitoarii. I „K’o min4isni boiireaski I „Treíl ín fleara őngsreaski. I D. Dimitrie Gika, Arsaki mi Kan- I­lakosino as zis în demisiunea d-lor I­I de la 12 Mai ki: „Trentrs a da o satisfacere pe­ I­reí 4e s’a simtit lopiti din kassa a­ I bissrilor de legi mni de nstere In I timpul alegerilor, nentri a se­ndika I fsakpisnile Statulul din kidere, a 4e­ I rst o an4esli In srma kirei­a si se­­ dea în jsdekati Isakuionarii kimnomi I­I mi­ki Miria-sa a refisat.“ Miria-sa n’a mai refisat, fiind I ki dimnealor as nru­mit a reintra la [Anstere. Uli­ks toate aces­ea 4er4e­­larea ns s’a filist, mi ns nsmal fsnk­ I Qionarii ns s’as dat ín jsdekati dar niul din cel mai komm­oraiml «nil n’as fost skoml m’alflil de mi skoml as fost rensmi ín fsnkpisne. Astfel ks administratorii de la Argem mi Bíl­ 4ea; astfel ks administrators­ de la FokmianI kare a mi fost iniliat ín fsnkpisne de direntore, astfel ks mal topl js dekitoris mi n­emedinßii de tribunale. Ik­i nsbliksi Bezind ki d. Dimitrie Gika, fostul membri al ministeristsl Ensteans, n’a fikst 4ele 4e a fost 4erst ride m­i­ I kin­ti zikiloaria naßionale. „K’o min4isni boiireaski „Tre4l ín ßeara Sngsreaski. D. Dimitrie Dika a zis ín Adu­­nare In tuedinßa de la 15 Iunie Mi­­nimbrilor. „Lsaijí ín konsiderare ki sesis­­nea se sfírmemte mi ne adskmd bs­­gelele, ne ansl Biilor ns Beßl nstea ridika tea mai miki kontribsßisn e.44 „Es în limm­a în toate zilele ob­­serviri de la komitentsil mel, kari ks dreut kspínt me­­ntreabs, fin se mirs 4e se le resusnd, snde stas sokotelile, 4e s’as fikist ks 4ere 36 de milioane kare s’a adrogat la bi­­get, do dosi anl ín kva4l ? Sínt m­e­­oksnat a mit kind Bom avea soko­telile mi begetele? „Bois se zik ki ks o bsni Bő­in ßi în natrs zile se not fa4e bs­­getele.41 m Uli fiind ki ’n lók de natrs zile as trekst nosi-ze4l mi d. Dimitrs Gika n’a nss bsna Boinjji d’a nsblika sokotelile 4elor 36 de milioane a~ diogate la beget, ouinisnea nsbliki se siti, II nrÍBemte mi dmd din s­­merl ÍI zi4e rlzind ki: „K’o min4isni Boiireaski „Tre4l ín ßeara Bngsreaski D. Dimitrs Gika a nronss m’a Bolat la 20 Isnie ka: „Konsiderid ki ’n fajsa știrii de zleire a tesasisísl usblik kare, nici khiar prin Inlrebsinji area denosi­­telor, funii nenomeniti, ni noate ïn­­timnina trebsiapele serviciilor nibli4e, ministerisl ín urma necontenitelor re­­klamiri ale kamerii, tot ns ïnfigi­­miazi sokotelile doveditoarie de an­­i trebsinßarea alttor milioane abordate ghernelor, în a4est­ din srii ani: „Konsidennd ki timnsl mirgí­­nit 4ö a mai remas m. 4.1. ministe­risl ns Boiomíe a infißimia bsgelele, dsne toate stirsitoariele ínnitirl 4e i s’üs fikst, kamera dekiari ki ns arc înkredere ín kabinetsl akleale.44 Ilii nsbliksl Bizínd ki asti-zl kiar, dune tre4ere de trei Isnl, bege­­tele ns sínt fiksle mki: Bizmd, sare esemnls, ki Eforia Snitalsrilor abia sínt Br’o ze4e zile de kind a tri­mis bsuetsl ses la Ministerisl Ksltelor, mi ki sokotelile a4elsl ministen» ssnt de anl ínksrkate mi ne ’nkeiate mi ns le 4eneteazi; Bizmd ki neste trei Isnl d. Dimitrs Gika Minislrs n’a lsat In konsiderare ki d. Dimitrs Gika denstat zi4ea „ki ne adskmd bs­­getele“ ne ansl Biitor ns se Ba as­tea ridika 4ea mal miki konlribsjjisne“ Bizind ín sfírmit ki toate a4estea as fost ksBiete demiarle, m’ads4e aminte ' ti de kite trebie se fi nimit nirinßii sei nin’ a ajuns a face avea ziki­­toarie nationale ne kari o kinti a­­ksm, ne temeis de akté oficiale, kom­­maniel de dosI-sine­zece mi karé ssnn astfel: „K’o min4ism boiireaski „Tre4l ín jjeara sngsreaski.“ ......."I ■■ ....... VARIETĂȚI. MRUSSEi*, „J’y vois plus d’éclat que de réalité.“ L’empereur Joseph II. „Grattez le Busse et vous touverez le „Tartare.“ L’empereur Napoleon. „Triști jjean Heia »tide ns mtiâ ninî „mikar a snmzsra sn om.“ (PESTEI­, în momentul sfinzăririi sale.) (Bezî No. 291) III. Cultul dinastiqiu Niminî, nini înasm! Nikolae ns va tigidsi k’o mornarnie asoisti ns noate fi nsteriki de ns Ba fi bine în­­tiriti ne ksltsl dinastiei, n’o noblegi nagiouali mi ereditarii, ne o admi­­nistrajjisne ks mtiingi mi Birtste, ne nsterea sneî religisnî Brednine de res­­nekt, ne mtiinga mi onoarea armiei. Si le nernetim dar toate anestea, mi de Bom gisi o skîntee de Biagi în imnerisl Rssieî, mi Bois ssnsne mi es, ka domnii miboerii nomtrii, dom­­nslsi Ioanid, Konsslslsî m’astokratslsi lor Nikolae. Ksltsl dinastiei nikiirî ns este mai mare ka’n Rssia. „Imniratsl este sn Dsmnezes“. Eaki ne ne susu Bei ka­ri! nrin snaima lei mengin tirania mi firi de legile lor; Eaki ne kred neî karii nas doringa sas nstinjja d’a mts­­dia m’anerneta în fsndsl lskrsrilor. Bizind aneasta triști, dsreroasi mi primejdioasi amigire a Rimmilor am intrebsinrjat mai sn an din ezilisi meS, a întreba, a kista, a nem­eta m’a stsdia ne este Rssia, mi astizî, ksks- Binte slabe, dar ks asiksrare mi do­ Bezi fak ksnoskst Rommilor ki Assia este în toate m­elism a definit-o Im­­niratul Iosif al II-lea zikmd. „Biz mai mai mslti siksrire de kit realitate.“ Am este toată definirea, tot se­­kretsl, toată nșterea Rssiei. Inokrizie, minuism­, liksrire amicitoare. E­ fir a ksnoamte nimik mai milt, kind mtim ki’n Assia domnemte barbarismil, skla­­pÎa mi korsngisnea Hea mai denlini us ne este d’ajsas d’aii sig srn ki ns noate fi tare? O inimi iskati de ne mtim­ui, sklapii mi korsmnere noate oare isbi mi resnekta ? Il­i kind ne lingi aceasta mai intimi krizi­­mile , firi de regile, desfrînm­iie mi ’ntinirile domnitorilors, ns nstems oare afirma firi sfiali, ki nonorsi miskal mite akim mi el tie este IJa­­rsi mi Astokrapia? Dar ka se ns dim kimu de Bor­­bi kontra zikitorilor se kistlm do­­eezile «le niniitoare’ Ksltsl dinastiei nimik ns’l noate anta mai sigsr ka momtenirile trons- . Isi. Denî în Rssia ofitiiale ns gisim de kit sn mir Isng mi neksrmat de ssrnitorî, snigitori, otriBitorî, mi ka- Iii koronaßi; sn mir l«ng mi ueksr­­mat do nele^tisirî, silsirî mi s'iiderî sent toate formele, ssnt toate nretesti­­le. Sogie ne sogs, frate ne frate, tá­ti ne fis mi fis no tati sniî n’alrjiî se snid, se ssgrsmi se orbesk mi se o­­triBesk. Eaki dinastia nea resnektati, eaki ksltsl nel mare! Ilii ka si ns vorbesk ani de kit de timniî neî mai nosi, neî mai bíbíIízbijí ai Rssieî; de timniî în kare nretstindini monariia era stimati mi kiar adorați, innen nsmni de la Iletre I. rai gisesk d’ani kiar, tot mirsl 4el neksrmat al kon­­sniririlor mi tronsl oksnat tot de ko­­tronitori mi snigitori. Petre I. împins de sotia sa sni­de ne­fisi sis Alekse, mi moare lui el otrivit de dmsa. Dine moartea Isi, Katerina kare din slisniki deBeni sosjia snsî dragon m’anoî a­lsî Iletre, se ssi­ne tron m­in ajstorii amantsl sî iei Mentnikof, kare aBS dibiuia d’a ksmnira armia m’a ameninga Senatsl. Întîmplare despre kare s’a zis în Rssia ki „sn snenik „nlinintar a fikst o slisniki Sszera­­„ni a tstilor Rusiilor“. (1725). Mentnikos, amant, intlisl minis­­tri si general al omttrilor, îndati­ne Bede kl Katerina trene în bragele al­tora si di otraBi mi sloate sn testa­ment al Katerinei (akszat m’anela de min­unos) p­in kare nimia de ’mni­­rat ne fisl lsi Alekse, Iletre al II-lea, ssnt regiuia lsi Mentnikof. 1727. Meatnikof ea gsverusl în mini, tae, snmzsri, esill n’ori nine kade asb binsiala lsî, mi logodemto ks solem­nitate ne konilsl îmnirat ks fiika lsí. într’sna din zile msi se uome­­nemte ssat din nalat, trimis în Sibe­ria mi ’n loksl lsi iea stiuiuirea Dol­­gorski, kare logodenite iar ks solem­nitate ne JJar k’o­rsci a lsi. Ziva nsngiî era otirîtl kind bietsl Jiar moare în Birsti de doi­spre­zece ani. Sfatsl, Senatsl venerării mi fami­lia Dolgsriki s’adsni, mi ’n lok d’a da tronsl Katerineî, Dsnesi de Meklen­­bsrg, ei fak o konstitsgisne aristokra­­tiki nrin kare desfiiujjeazi ks totsl nsterea astokraijieî, se dsk la Ana, sori mai miki a Dsnesei de Meklem­­bsrg, o nsn de ssbskie konstitsgisnea m’o nrokiami imninteasi. (1730). Ana ssiti ne tron, m­in dare de ban“ mi intru­cile amantslsî iei Eiren, m’a le lui Osterman, fisi snsî nreotLs­­teria» din Bestfalia, isbit mi stimat de Iletre I, dessnirea intre bou­ri, isbstemte a fane Sfatsl mi Senatsl a bmsi ne Dolgsriki mi ne neî laliji konstitsijionali, iui ntr’sna dm zile kiteBa sste de oameni nlitigi, în ka­­nsl kirora era Bireu, Osterman, mi­­ijiî Rerkaski, Bariatinski, Trsbejjkoi, mi alxjiî, sosesk la Halat, stribat ka­­raslele mi daS Anei o notigisne nrin ka­re o roagi a Isa integritatea nsterii astokratine. „Ue fel, zine Aaa, k’o „mirare nrefiksti; aktsl ne am ssnskris „ns era Boinua nagisnii întregi?44 Dol­gsriki silit a ari ta aktsl ka si do— Bedeaski drentsl lsi, Ana il iea, îl rs­­ne, esill toati familia Dolgorikilor în Siberia mi dsne nosi ani îi adsne na­­noî ka se moari ne roati táti, fis, snkis, nenogi, togi d’o datl akszagî de komnlol ks striinii în timnsl esi­­lislsl lor. La 1740 Ana moare, mi ’n loksl iei is nimit Ioan al VI, ear Ronul, ear în nsterea sasî simm­ls 5kaz, sau ka se zik mai bine, prin nsterea ne a­­vea in mini amantsi Anei, Biren, ka­re isi kirma ssnt tîtls de revinte, Biren aßea dient srijmam neMs­­nik, fiind ka ns’i nsmise generalisim al tstslor omtirilor. Deii Msnik konsoi­­r% ks niringii Ismiralsl«!, oii ia doi ore d»rre niiezsi nongil se dste rimai de ofisjixril lsî m’«n oare kare nsnnr de soldagî, iea ne reginte din nat» lsî, îl leagi kot la kot mi ’n Beurai în tot într’o manta soldigeask'se îl închide în lemniga­rea grozavi de la M­­iRseiberg, un­ ns­­nieuiîo reginti ne m­inyosa Ana m»m­i­lsî Ran al VI. O komisisne ser4er4eteazi ne Bi­ren mi’] osîndemie la moarte. Revinta skimbi osmola în esilis. M»nik norsn4e­­mte a se zidi într’sn kolg al Siberiei o temnigb intr’adiis nentii Biren; nlansl temnigei îl fik» el însămi ks tot goniși 8reî, nem­esizind, nenorocit»l, ki niste nsijin se Ba ’ntim­i­k» Biren maî ne m­a­­g»l­a4eliea’mi temnige, în care ea intra el în loksi lsi. Mimik rea nsterea în mini; dar E­­lisabeta Petropna îmninsb tare d’«n Fran­­­es Lestok, se otimamte la roBolti; kx­­mt­ge o parte din armați ks bani, mi însxnul ks trsnsi m’ onoarea ieî de fe­­mee, mi ne la mîezil nongii ese din kazarmie, ks Br’o mai­ zeni de soldagi, dintre karii neî maî millji begî, atukx nalatsi mi se mrokiami î mainteasi, o­­smdiiid ne komilsl Lian mi toati familia lsî la o temriilji ne eiajix, ne Msnik mi fu porigil lsi la Siberia. (1741). Dsne o ’mînzigii de dosx­zeci de ani, moartea1 ksrmxnd desfrîni­iie mi fin de legile Elisabetei. l­ie mi firsl intrigilor kare se srzeas nentri momte­­nirea tronsisî m’asfel Nletre al IlI-Iea silit mi de soția sa, fi nimit îmnirat do kitre senat. (1761). Ni treks sn an mi Katerina so­ma­lsi, kare era dibace întrs ale ksr­­gii, maî ales de kind­aBssene onoa­rea d’a m­iimi de la însimî îmn.iri­­teasa sn amant oficiale mi imnss, nor snsemte a aresta ne sonsl iei îm­­uirat, îl trimite la Ileteros, îi smilg de koragisnile, îl desnoie, mi ’n kimam­i nimai îl esnsa la deriderea soldagilor aselora despre karii ne snsu ki kred ki imniratsi este Dimnezes! Dsne aneasti netrecere I­ în zid într’o kame­­ri mi kanin îi dikteazi o abdikare prin kare se relisnoamte nedemn d’a guBerna. Bietsi Nletre skrie mi sslet­­skrie, mi ni mai uere de kit Biajra, sn arau kare’i sisja drent bifon, sn kíne kare ’i isbea, o Bioari, kite­ Ba romange m’o biblie. Katerina îmninteasi aksm, in lok d’a fi­ertitoare mi bsni ka aste­rea «iea adeBiratl, trimite la sogsl ieî ne Orlof mi ne Tenlof, karii îi dai mai mu­ls a bea otrava, m’anoî kind bietsi nenorocit simnte mi iere lante se ninistesk mi’l sigrsmx ks’n inter­­gar (1762). Katerina di sn manifest nrin kare dekiari kl sogsl­iei a rasunt de em­o­­roide, s’arati m­etstimieni în doliu, nlinge în usblik, mi fibmd ksuo­­skst kl Dsmuezes a kixinat-o ne tron se di ks totsl desfrînirilor celor maî nsblise mi mai nersminate. ősidé ne bietii Ivan kare era niki în temnigi, mi n’o fiikl a Elisabetei, fikitoarea iei de bine, mi la 1796 moare firi Beste în garderoba iei, singuri, re­­stsmnati ks faga ne nimmt, lisxnd geara sekati de bani mi de oameni, desordinea nea mai mare în administra­­nisne, lsssi, destinarea mi Sciderile nete mai mari, ele mai barbare, cele mai antiomenemtî. Konsniririle sunt Katerina­ka sunt toate îmnirigiile ssri neksrmate. Ka­terina ssrnjiise o mslgime, dintre ca­re mante ssnt numele de fietre al III. Ill’anestia­ns din noblegi yi din Ho­nor. őnsl era sn kirm­anig de Bisme, altöl sn soldat fsgar ne otarele krimeeî, ansme Zem­inef. Trei fsn Kazagi, afari din Hsgargief, desnre kare Boi sorbi maî la Bale, m’al me autelea sn fsgar Kroat, kare is birsit mi­nrins ns de Katerina un de Tsrut. Asfel dar în ksrssl snsî aeksl Ilavel nsmai mi Alesandrs smt sings­­rii karii ímairijjiri dsne ereditate. IH’anemtia de ne? fiind kl Katerina n’anski se faki sn testament ka se desmoiateneaski ne flaBel nreksm se sneltea mi fiind ki nenoronitsl IlaBel msri la 1801 snis mi lsntmds-se ks snigitorii sii d’assnra kamerii în kare sta ni’amteuta fisl sis Alesandrs. 1825. Nikolae s’a ssit ne tron nrin silnika abdikare a lsi Konstantin, mi nrin sniderea a kitör Ba sste.de oameni. O moralitate! Kslt mi­nstere a din­as­t­iei kit emil de mare în Rusia! E! Dar ksm poate fi altfel într’o askk­agie! ksm noate gine ks asto­­kragia o nagisne de sklapÎ! ksm noa­te resnekta dinastia Ilonorsl­anela kare a vizst ne sora lmniratslsî nelsi mare, bi­sti ne sligi din norsnka lsî? kare a vizst ne îmb­ragî, ks înssmî mina lor nea sfinți, suigind la oameni rai trunkind la kanete ne m­aga nsbliki? Kim noate stima monarma els kare a Birst ne tron desfrînarea nea mal denlini? El, kare a n­itit numai neu­tri giitorii formali ai Katennei dosi sute de milioane de ruble argint în daruri nsbii­e mi nunpate ? *). El kare a fost dat ks miile ka Bita mi ka ba­­nsi în sklasia giitorilor îmninteselor? El, kare a Bizst ne amangii Nlarine­­lor unind fetele dsne sligi nentru de­sfrînarea lor m’a însimî sligilor lor? Kim poate stima dinastia ei, kare a Bizst ne îmn­ratsl Dsmnezei jide­­kind, în mijlokul konsilislsl velsî mare, mi osindind a i­si da 50 de lopitsr­, sn kal, kare a kstezat a se noti kni ssle diHssl, bitmnd în m­aga usbliki mi esilind în Siberia tsnsrile revols­­isionare mi klonotile kare aS ssnat a­­larma? kim noate isbi ne îmn­ragii lsî el, kare a Bizst ne Elisabeta (re­­nstatl de nea mal klementi) destiin­­gind nedeansa ks moarte, m’a noi nsind oameni ne krste m'arsukinds­i în am, fiind limbele, skilodind mi bitind în m­agi mii de oameni, între karii mi ue doamna Lanskin, fiind k’a astezat a fi mai frumoasi de Isit îmarinteasa ? El, kare a Bizst­rie Ana omorind mi e silind mai mult de munte­ zecÎ de mii de oameni, m’asfel ne togi îmniragu mi mai ks seami ne Ila fel mi ne Ni­kolae? Rim noate crede în nșterea nea sfinți a îmniragilor, el, kare a Bizst ne neî mai mslgi batjokorigî, snimî mi otripigî; el în sfirmit kara a Bizst ki mai­ zenî de soldagi benî sunt d’assus a restim­a ne DimnezesI îmnirat, m’a nsne în loksi tsi, o fe­nice kare ’i-a îmbinat ks cinsi mi ks trinsl­iei? Asemenea dovezi nensmerate mi neligiosite ne arați dar ks kslrsi, nsterea m’adorarea dinastiei, ba toate în Rssia, este o minmsni, o auaringi o liksi­re. Sansnerea este în adeair, dar sansnere de sklav, kare se înkirui mm ne’i Ba Beai bine si te abati. Ssnsnere m­efiksti, ssnsnere de friki, kml Itarsi înkide, bate mi snide ne nel­i kare ns s’auleaki naintea lsî. A­­neasta nare de nekrezst dar din neno­­ronirea Rusiei nentri toate, dosezile­­ sunt ks grimada. O daml nobili se dsnen se käs­te sn raedik nentri sogsl­iei, în tsr­­bsrarea iei n’a Bizst lipreaoa îmm­­riteaski. HaBel norsm neuite, mi femeia fs smilix din trissa, vikisi mi sli­­gile ieî filisgi soldagi. Femea în e­­lesnemte în tezaurul mi sogsl­iei moa­re akasi din m­iniua liniei ajstorsisi ne era si’i adski sogia­lsî. Un fsnkgionar al ministeristsi a­­lergsnd ne sligi înd­inemte ne Niko­lae, ns’l ksnoamte mi ni’l salsti, în­­dati fi arestat mi ase la nem­etare, „—de ne alerga? sogia lsi era în dsrerile nainterii— Kill n’a salstat ne Hars!? ns l’a aizat? — Ranoit ia Niko­lae, un­­ei vorsimemte a dosa nenetare; si Bazi de este adevirat ki sogia ist era ’n dsrerile nainterii. Biata fem­ee în neodini de nepenirea sogistat­iei, de trei patr» zile. Bede ui­ noligia sosind la dmsa, iui moare în h­azie. Deaî daki ilonorsl Rss ni s’a­re*» Boltat nin’akismn în toati întregimea sa un­ d’odati, m­iniua n» este krediaga ki îmniratsi este Dumnezeu, ci frika lui tîmnirea sklaviei. Ul’and­ kind n­ uora­­nisnea 4ea urodski toarie este sklavi a indivizilor usgin îi nasi daki uringsi e­­ste losu sas res; sas kstn zÎ4e în limba sa 4ea noetiki domne Aleksandresiis. „^e nași bietei tsrme, în Be4l neuoroniti, „Se uitie de 46 mim bu fi mille b­riti, „Uli daka are snsl sas milgi amsitori !44 (urmarea de mine.J ! Elisabeta a murit de skorbst kare isvorî din irim­­a spiiturilor 4<? bea, I). La moartea Elisabeti! s’a gisit 16,000 de robi, dosi lizi mari de nangline, nantofi ki miile mi sste de bikigî de stofe.

Next