Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)
1861-10-20 / nr. 293
930 ți* y ^ țî f j 90 M'n ill ti f« , f ‘ ‘ I Nocilibre. Smîl idi altul apsrx a faie k’o onosigiue, kare, este adevărat, înslu^ese ne dranelul sau rrogresul mi consolidarea elementului roiman, dar al kxreia kan! n’aveau alia jinti de kit a sunlxnla naruta Bekilor boiari, ka să se inc iei în locul lor în posesiunea puterii mi a tutor a pantagielor atîrnate de dîpsa. Ilartita unionistx radikale nu neglese niii un mizlok snre a se ’ntxri mi a se ’nlinde, ne kxnd guvernul slab al kaimakamilor nu onținea agitagiunci de kxt nuijrinx resislingx. Oricum, radikalii nu erau destul de numeroși ka se iinutsî, învinge naruta separatistilor sau a konservatorilor, astfel kx aiestia din urma kxujtigarx brisinga în mai toate distriktele Moldaviei la fele d’xniîi abijeri pentru divanul ad-hoc. Dakx, duux se aiestea furx anulate, liberalii isbutirx a asigura triumful Io”, aceasta fu mu’g»milx unei sisteme de intimidare, kare ru este un misteriguentru himene. Din această sistemx emi un cipan ad-hoc, kare, ks toate remesinturile mi protestxrile ridicate de natuta konservatoarie în contra abusurilor sirigatoarie re nresidisserx la alegerile d’al doilea, fu considerat ka espresiunea legală a dorinelor getei. Eximxkxmia regulamentarix, la kare, uotripit ku stinulurile körmenisimei de la ilaris, furx înkredingate disnosigi»mie nregxutoare a se lua pentru alegerea minimelui mi kare era komnuix de aderangi a narii?eT unioniste, n’asu altx tragere de xnimx de k' la asigura Bitoria aiesteî nartite. Disuenand de toate resorginirile iisterii, nu era anevoix nartisanilor unirii a saloata alegerile în profilul lor, mi d’an emi koniul legisla- Iîb, kare mokiamx ne buza de iirinline domnitor, dunx se atesta dele irealabila asigurare, kxBa întrebuinga toate mijloaiele de kari noate dîs—mune, ku skon d’a înființa unirea Moldaniei mi Balaiiei. ilugine zile dunx aieasta, alegerea minimelui se fxku la Bukuremti, mi agitagiunea unionistă ajunse în kulmea sa. Ar fi destul de interesant a raporta aduserea aminte ascara împrejurărilor, kare meicdarx, aduserx mi urmarx aiesl akt noîitik în Balaia. ÎȚriniinele Gika nutrea speranfia d’a fi ales osnodar a Balaneî, rezemî duse acuarhla repoligionario. Dar, Băzînd cu toate aiestea, kx legea elektoralé, ie toate silingele sale nu reumiserx a o modifika, dete kxmlig de kausx nartite konserpatoarie, darî a nune toate în lukrare síne a împiedika iei nugin alegerea sau a minimneluî Illtirbei, sau a minimelui Bibesku, karinxreau a avea oarecare sortiî. Eu aiest show minimele Gika iuso ’nainte ideia unirii, fxkind o liga ku togi iei mai nainagi în aiest sens. Nekrugînd unii bani uici îorîurirea sa asisura fagiunii, kare ’l era devotat, spre a asura suresul aiestei kause, uilu si kamtge pentru interesate sale necomandantele militiei Barbu Bindoianu mine banul nobiliel, D. Karagea. Cu ajutorul de tot felul de manonere, islistise a amnti nonoragiunea în favoarea unire. Mai multi marturî okislari îmi vor adune aminte, kx’n ziua alegerii, toate barierile kunitalei erau abunate de bande de Bagabonzi din foate n aispite în iuimi de mai multe mii, gata a se supune celui mai mic semn al kxnelenieî lor, d. Erxttans, kara’i dirigea dun’o fereastră a Adunării. Lumea amtenta siene sîngeroase, oare kari katastrofe. în kloburile resoluționarie, kari se strînserx ziua ’naitea alegerii, nu se îngelesen xnkx assura alegerii osnodaridul. Abia ne la doua ore dimi»t&tja, ae to ml ae Hriiti aroga« ne rea d’a nota nentru osnodariul ales al Moldaviei. A doua zi se resnxndi skomolul kx denutagii, kari! o’ar nota nentru Bnire, bot fi mxielxrngî. Astfel furx mizlaide întrebuingale pentru alegerea lui Kuzaka îndoitul osnodarat. Hroduiit al intrigilor, al ameningirilor, al teroare!, acest cBcnemînte nu poate fi considerat ca resultatul doringelor esrrese în libertate. D’uieia Bedem kurîod realigiunea iBindhso în ambele Hnvnlinate în kontra uniri dobãndite astfel printr’o minoritate turburxtoarie. Se găsi kx alegerea hi Kuza, ka e nu era de kxt resultatul dimisiunilor minimalilor sei konkuringi , fusese o gremealã. Minimirii mi konsilierii mîn iinclus, alcmi de dinsul nînx’n aiesti tioiii din urma esklusii din rîndurile radikalilor, nu furè mai mult de kxt dînsul în stare, a kxmliga încrederea liriminatelor, ne kxnd agingii administragiunii ie-i trimiserx în distrikte ajunserx a fi detestagi (urîgî) ni în conduita lor arbitrarix, prin brutalitatea mi ranatitatea lor. Miniștrii s’a suies k’o mare repeziiiune; funkgionarii se sundalarx unii nealgi’; togi se sileau din toate nalorile lor alumne legile iele Bekie lui institugiunile gerei, mi nu se găsea nimeni bunabile d’a construi un edificiu nou ne ruinele aielui kare a sumat, sau numai a nune oare kare ordine în aiest xxu, Sx adxogxm Ia sieste fante Beleilegile mililarie ale uriniine” lui, rebrulxrile mi nouile imnosile kari se urmarx miresii îndirx Remsigxmirea chiar între nonoragiunile rurale. Aieasta îgi dx sokretui împosibili legii în kare, duux un oarecare limn, s’a găsit minimele Kuza a continua a guaerna ka elementele se era. In disnosigianea sa, mi este foarte lesne a înțelege dorînga sa , d’a consuma őnirea , kare nu era de kxt skigalx mi d’a reforma legea elektorală, kare dete firea multa nuterei pronrietarilor fomiari. Dar kum Ba ajunge la acest din urma resultat, iei mai importante dunx uxrerea lui ? Exii, fxix o lege elentoraix favorabilx miniinelui, nu na nntea eminiii o datx din iuuiasil în care se aflx. firiniinele, care uita foarte bine de la îmenut sare trebuia s’atrilise Bolul kare-l numise, nxstrase o rankunx boixriior muri, în karin’.Bea încredere. Antagonismul în’re dînsul mi iiromletarii mari este îrxsura ka~ rakleristikx, se regăsim în toate a~dunările se furx konpokaie, mi este de togi kunoskut mi ’n Bederot kx nu Ba vutea înseta minimelui Kuza de kx, ku kxderea sau ku ruina boix- riloiu. Aceasta din urmă a jurat-o, bxzînd kx, ku toalx disciperea renegitx a Adunărilor, ku toalx presiunea ie ’mearkx, dar în dernerta eseriita asupra alegxtoriior, nartita konservatorix is butemie lot d’anna a rnxngine menonderinga sa. Sistingind o restiingere a kxusta organele sale de gi Bernenixul in majoritatea sa konser- Bxtoarne, se simnte nemtimios. Spre a ajunge la destrugerea înrîuririi boierilor, irede, ku drentate, kx nu-I noate însxmina ne dînmii s’o sxpermeaskx. Astfel, într’un memoriu, în care desemna nartita konservatoarie sunt numele de nartilx subpersißx, din kausa ouosigiunii sale în kontra lut, buza araîx defentele reale sau finlÎBe ale legii elentorale mi iere revizuirea iei. Dar rea mekaugisnea a dekiara, kx alea repizuire nu s’ar putea onora prin adunările antuale, fiind kx ele sunt komnuse de esernii odată nuna h redongisnea unei legi sustentibile d’a mirimiora înrîurirea lor, firofitînd de inrîurirea irsi dete îndoita alegere în sinul komisiunii leniraie de la Fokmani, dena uratx prin aiest fard nenrepăzut în Kon- Bengiunea de la 17 August 1858, Kuza sansso aiesteî komisiunî un nroient de lege electoralx, care fu adoptat de majoritate dunx o desbatere dere zile. Aiest nrolent tinde a neutrálisa înrîurirea boierilor mari, înlokuind’o prin aceea a moiiriei anlor mii mi a lokuitorilor oramelor, kari sunt mult mai dcilii! mi mai umiori a minii, ka sx nu zisera mai mult, în faga alesivî skon raxrurit a minimelui d’a destruge ki motilul seu o institutiune, kare, aieasta ri se poate korlesta, cu toate labusele sale, stoiiride în sine elementele unui karunter esentiale konservelor, numerile n’ar fi nuts, sx se fakx konniciii unei mirtoritxgi oferind foarte ingine garangi. Este clar naturaie, kx, asupra mentinerii Rusiei, mi în esekutarea disnosigiunilor tratatelor, ele au refusat k nsimgimintul lor acestui mod de reformx, mikx au adontat proiektul emanat de la kabinetul de Saktiletersburg, dunx care legea elentoraix, amendatx prin grijele nriminelui. Ba fi suusx deliberărilor adunxrilor aktuale mi ne urma reprzsiril mi amrobxrii nuferilor. Din descoltxrile, în kari ambrezul kx trebue sa intrxm snre a se cunoamîe origina aieste înainte, ie se numește unioniste, molipele, kari au asigurat suiesul seu trekxtor mi kausele kari au împins ne minimele Ksaa a kxuta un nou nunt de rezistare în kontra grestxgitorie se mxresc din zi cu zi; din aieste des Boltiri decurge dovada, kx asimiarea simunisix este eskissÎB onera nartîteî radikale, kare nu se sorpise d’aiest dranel de kxt ka d’o rekomandagione (de réclame) mi ka d’o maskx. Dar curînd oamenii ajunseră a fi desgustagî, nu numai de însu mi persoanele aieste î nartite, ii mi detinderile lor real mi mefxkule. Kanil iei mai inteligingî furx iei d’xntîi a renega nî mimkxriî uneltirile fuligiunii mi deterx astfel semnalul disolugiunii nartitei uniuniste, disolugiune kare, d’atumi, merge renede, mai cu seamx în Moldavia. Asîxtî nu se mai aflx in Moldavia de kxt min’diele Kuza mi kxgi- Ba din amilii sei mi din rudele sale, kari doresk fusiunea klor doux gu Bernxminîe, fiind kx kred, k’aieastx mxsurx Ba avea de efent a întări nosigiunea minimelui. ilubuikul iei mare nu asnirx de kxt la ordine mi la linimie, mi este asiăzi în destul de trezit spre a falicula toate preludiiiile ie o absorbere de kx de nelinul mai considerabil ar aduce invilinatului d’o mal nai kx întindere. D’kx dar lucrurile ar ajunge la unul din alele Boturi florilarie obișnuite în timnii noautrî, s’ar kontinge ori line kx d’akum înainte, ku estengiunea adorangilor nugsn numeromi a minimelui, toată lumea în Moldavia este kontrarix unirii, fix sunt kans antuale, sau sunt oricare alt kan indigen. (Agenco Havas). Tradsuere dsno ziarist La Patrie. VARIETĂȚI »J’y vois plus d’e'elat que de réalité.“ L’eraporeur Joseph II. „Grnttez le Russe et vous touverez le „Tartare.“ L’empereur Napoleon „Triști (jeari aeia snde na iutii nia „mikar a sninzara an om.“ (PESTEL, In momental sninzaririi sale.) (Bezî No. 291 292) IV. Clasele. Am zis kxllonoranisîiea urologism^le Belilölöi regim, kari nW da!ksioftrne este aklav ®, m’o d.QB’desk nu?maî de kxt ku kxteBa nifre ranî tari mi maî eloiingî de kxt toate kupintele. Statistika Rusiei ka mi totul este minimnoasă; d’ai urmează felurite oniniuni asupra nonoraniunii; ks toate aiestea dau an gifreie cele mai mari mi mai favorable iei. Rusia koprinzxnd toate posesiunile ie are asixai ku slolonia teatx, are:................................ 60,000,000. Din Aleuitia areva. Robi ai koroaneî, ku minister sneiiaîe al sklaBiei. 21,463,944. Robi aî nartikularilor. . 23,362,593. neste lot • • 44,826,537, Ilentru’rest eakxie zie d de Marni ier. „în Baia de la 1841, umblau ku „miilenediurnul iei mare ku femei„le mi konii lor, ku faga galben” mi „ku bragele uskate, tormind o bukx„uikx de nxne.4^ O asemenea sklapix este negremit foarte muuioasă desnotismuluî; negreunit kx ca numai la menginut în Rusia ka mi nretutindenea. Dar tot d’odatx nimik mai mimejdios, mai selbatik mi mai înfiorător ka ziua unei desrobirî silnite în asemenea loc. Negreunt kx nu intim dakx este avioane mi nentru Rusia, ziua areia; dar intim (ku toate kx Iiarul se silemto, min iea maî denirux teroare ale gine ascunse nentru geara lui mi mai ku seamx pentru strxini kx recoltele mi konsnirxrile în Rusia stxnd mai dese mi mai numeroase de kxt in ori ie altx gearx. Eu unul dar, kare am obiceiu d’a krede kx este fok akolo unde bxz fiakxrx, kred k’aieste repolte mi konsnirxrî numeroase do pedesk kx ziua ravntuirei sosemte mi nentru Rusia, dar iekarii nu sxnt de nxrerea mea not Bedea iei nugin kum sklaBUl Rusuram • te ne desnogii sei mi kxtx sete are neutru resbunare. La orice repoltx, sxtemî obosiuî de durerile sklaviei misskagi de setea unei resbunxrî înekate d’atogia sekuli, ne dau niipelistea iea maî selbatikx. Nobili, monrietarî, regisorî, agingi subalterni aî tiranii, sogiî, kronii mi konile, femei tinere, însăminate sau extrene, totul mere în torturele rele maî înforătoarie. Robii recoltagi und, saxnzurx, desnindekx, nun in geanx, în frigare, în kxidare ne stxnx ni mi toatx familia, sxfuesk, madx, dxramx mi ard adesea nu numai nalatul si mi kolibeie, bordeele lor, satul întreg. Se marx cu nalatul tiranului mi koliba în care a suferit skla- Bull Aiestea e mai revet, sxnt, foarte dese mi nildele sxnt bu miile, ientru noi una sau douo por fi d’ajuns. Un txnxr dx un bal la momialuî m’aduie 12 fete din sat pentru netresarea oasnegilor sãi. Amanta txnxrului nobil, ne la miezul noagii se duie in sat, mustrx ne sxtenî neutru răbdarea lor iea likxlasx mi togi îndatx bru la kastel, und, arciministrează totul, în timuii kxnd Rusia nixru mai fanatikx de kxt tot d’auua, la invazia armiei Napoleoniane, kxnd guvernul skula Honorul in numele religiunii, este dovedit k’atunii kiar Muskalii aieia karii nxreau Brxjmamiî iei mai fanatici aî ombrilor streine k re dau m’am tent au ka armia frangezx se pie se ’i skane de sunt jugul desuogilor. în această asigurare suma de kastele furx arse, între care domenul iei Bestii al komitelui Leon Razumowski, lxngx Moska ‘. Dune revolta de la 1825 14 decembrie, în timp de doi ani o parte din săteni nu Boix a mai ulxit „obrokub, krezînd kx s’asfirmit kusklapia. Dune sklavii sxteni nine klasa negugătorilor. în Rusia totul este îmnărgit mî ssbt îmnxrnit, fix kare om are kutia sa, a kxria unix numai îm’ nxratul o deskide m’o ’nicide dune nla .r ksl seu m’a kurtezanilor sxî. Această klasifikare, desiurgire a oamenilor în klase, ne snune lxmurit kx ne maînutînd fi între donmii o gîndire, o asuirare m’un interes comun, remxne sus, tiranix, kuniditate, basegx, koruranere mi serpilitate, jos, kinuire, nemtirinx, sunerstigiune, sklanix mi urx. Klasa negugxloriior konrinde. Klasa l-a adikx iei kariî dekiarx un kanital iei nuuin de 50,000 ruble mi sxnt............................ 890. klasa a 2-a 20,000 ruble mi sxnt 1,900. klasa a 3-a 8,000 ruble mi sxnt 32,000. klasa a 4-a m’al 5-a se komnune de kxlfile de la magazii mi sklaBÎi karii se ncgugxtoresk ku Boia domnilor lor, mi sxnt........................................ 15,000. Avem dar pentru tot komergiul, unui imneriu de 60,000,000, 49,790 de negunxtor. Toni iei largî, mi karii falc tot ce este mai bun în Rusia, sunt străinii. Drenturile lor sunt a merge unii ku natru kai, algiî ku duoi m’algii ku »nul, m’a nriimi nentru a însultx tak A sa se nixtemie el oramului ministieriî îndoux nentru o nalmx sau doux. IH’aleasta nentru iele doux klase, kxii iele Lite sunt suruse knutului, Eakx toate drepturile negigatorilor în Rusia. Ilentru kxteBa ruble îl nouî insulta mi nxlmui ne el mi toată familia lor1. Adaogx ne lingă alestea kx sunt togi sunt iei mai deulin desnregiu al oniniunei nubirie, kinuigi, jefuigi nemetat de uoligie, mi d’orie funkgionar, asfel în kxt ka negugxtorî sxnt siligia kumnara ne’nletat ordina lor, mi ka indivizi a trxi numai între dînmii, m’a avea nxnx mi klar niimbarea lor într’o insulx mipatx. retrasx aii singuratikx. Aii este lokul a zise kxteva kuBinte mi despre idustria Ruseaskx. Kultura nxmxntului este maî net stindini neglesx ku denlinitete. turx de sklaBî, mi totul este zis. Eul- V Ilarii Boind m’an se ’nmale Eurona so siuirx ku ori ie meniu a faie Rusia o gearx manufakturalx. K’o nerse Beringx m’o keltsialx de mii de milioane, într’un sekul isbutirx a faie abia Br’o linii sute de mii de meseriamî m’o industrie minimnoasă, moastx, mi fxrx Blagx. Singura kare a prosnerat este fabrica de kirgî de jok de la Aleksadrovski. Toate celelalte, cu toate drepturile lor motetoarie mi kare kresk ne tot anul, nerd din ie în ie maî mult. Alesandru a cheltuit neutru manufaktura de xxrtie sume atxt de mari în kxt ar fi putut asigura moșteritate mai multor gubernii d’ar fi fxkut ku banii aieia drumuri m’ar fi kurxgitnX mîntul mi ku toate aieste milioane xxrtia astăzi este foarte rea mi skumax Afarx din fubriiile iei iele Beki de mele, funii mi sxnun, toate sunt atât de moaste înkxt ka se bxuzx moduktele lor Nikolae este silit a impune foarte tare moduktele sirxine, mi mroduktele la rândul lor silite a intra mrin kontrabanda. Manufakterile impteriale, ginute ku milioane de ruble iur milioane de siilabî, sunt o nagulex ne ’uretalx nentru guvern; uroduktele lor sunt foarte moaste, mi nnegul ku mult mai slsmn de kxt de le ar kumaxra d’a farx. Daka îdsx manufakturile mi uziuile sunt moaste mi negubitoarie, la vedere în malx lumea, mu’aixt iere îmnăratul. Toate aS de mefi generali mi koloneli, mi sînt u’un miitor mai mare mi de kxt ale Englitekî. Exnd însx Bei nemeta, Bei vedea kx kostx milioane de ruble mi de sklavî, mi kx 1 neutra deslavuiri mai dentine) vezi istoria destragerii Moskeî la 1812 skrisi d’sn otigor Jeamir în serviciul Rusiei, 1 îînnxralsl Nikolae ka sx fakx nekaz A- ristokrsgită a bine voit a norauii ka nei mai bogagi sx noatx dobîndi titlsl onorifik de Sfetnik al komeriislm, mi se fix ji8mi în kutia klasei al 8-lea de noblejiSi ^