Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)
1861-10-23 / nr. 296-297
SENTINȚA EUROPEI. Asupra oamenilor ce au guvernat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului— știind că țeara, a căriî organisare trebuia făcută, era DE SECOLÎ ARUNCATĂ IN ADUSURI ȘPN DESORDINI ADMINISTRATIVE ATAT DE NUMEROASE CAT ȘI INVETERATE șol. Subscris: Walewski. DEÎSEZHUL TELEGRAFICE. (Servnară nartikular al Ronmnslsl). Ragssa 1 Noembra. Alalti ieri Târzii, în nimer de 2600 oameni, as alekat de la Trebigne la Ljubovo, sine a libera ne Amnssțiî, kari s’aflas acolo în kimî ini blokați de instrunți; sn nimer de 500 inst ruinți ’i as atakat mi-î as resnins, goninds-i nîm> la Trebigne. Dsn» ziarul „Ost und West“ (Omintele mi Oar dintele), Omer Ilarnia a neroist, la 26 Oktobre, ling» Tliva o b»t»lie de k bineteni», în care ,« armia tsrlu. a avut 700 margi mi 1250 v»merajjf, * mm^mt Boaumemammer« 200. 20? All Oll V. PRINCIPATELE - A UII. Bucuresci 9 4 Brumar. Se ’nvenem astezî Revista noastri kimtirea nea însemnate ne ne-o fane ksnosksti denetaia noastri, kiyi ca ne arate, odati mai micit, ceea ne ne trebuie mai bine de kit ori ne aiuti, adilte kim o națiune dobîndește drenturile lui libertițile sale. Illtim Ite nonorsl Romín ksnoauite anei mijlok. Ultimii de un înfrînt sunt jigsl sklaviei, iar brațele lsî usrtend lanțurile în lok d’a nsrta arma, s’a deurins a ssferi us’a tenea, mi neea ae este mi mai res, a se sita, ks dsrere mi indignare in adeBir, Insí ks o dsrere m’o indignare asksasi în neutil se§, khiar la însiașisnile striine. Dar iuțim asemene, mi ksnomtința, minstem zine kredința noaâtri este siksr mi tare, ki nonorsi romín n’a kanit statuiaî odate în inima sa, ki sklapia mi inBasisnea, ki m’a nlekat kausi nsmaî ear ns mi koumtiința, ka îndsrat rest zilei asultîn'd ks kredulos dsne ziua liberării, ks brasjele lsi de mi ns mai minsias arma, minsiaS însi feral ulsgslsi mai koaseî, sttergînd nimîntsl mi kosind grîsl * mi earba, mi de mi kondss de sslija kazaksisi mi de braiel dorobanjisl si se ssusnea a rnsnni ka skap, el însi alingea ks iakrimi fierbinți așferințele sklaviei kiutind ziua naintea kaiîilor săi. „Zioa î Biskol noautea i rene „Greși Biejjei a sosit „Né’a ajsus Bremea de msnkí „De skos arma de ia brîs „De lisat notika ’n lsnki „Hli de dat kins ssut jsg. Ear seara ka o nkinare viei renoiaustenite. „Dale Si dragi urimiBars „De-aî Beni kind ami Brea eS „Se mai es Boiuik min țeani „Se fis ear la largai mes.“ Uli verínd „O usmkslijji „Ks trei gloanțe in usugsligi. V „fili, meaute fragi .,Togi ka dinssl de birbad Ks karii se mai kinte ka u trekst Zioa mi la soare Dolua nea dé resbsuare Kontra tstor anelor striini kari Fa desarmat snre a nstea anoî al nesokoti m’al ssbjsga. Ilii arimi-Bara aaei-a a libertiții, a naționalitițiî m’a dreutiții, Ba Beni în ksrind mi Ba fi o arimi-Ban roditoarie, kínt kildsra Ba emi din nentil națismî ear ns din suflarea Bîntslsi striin, mi seminitsrile Bor rodi kiar brasdele por fi trase de brațele nonorsl»! mi sdate ks ssdoarea mi ks sínyele ses ear ns semnate nrin mina striinslsi, kare ori de kit de bine Boitoarie se fii ns poate da de kit acea ne poate da kiar mina nea mai liberale, kind di de nomani, Ilonoril Romín o Mitie aneasta, el a krezst mi krede în trinsil mi ’n brațele sale mi d’alleia kredem, ki ’n ksrînd, mi noate kiar în urimioara butoarie, nonoril Romin Ba fi reksnoskst de Esrona, min înjțelenninea, min drentatea mi pin Bitejia sa, de sa noilor Bis mi din seminția latini. Ceilalți îuși, nei ks siraele negre, aneia n’as must mi nas krezst, aneia ns rtis mi ns kred mi ne dimiti ne silim ai limina m’a le arita min toate esemntele istorice mi pin fantele Italianilor, ale Holonilor, ale Magiarilor, ale Elenilor, ale luisntenegrinilor m’ale Șerbilor ksm se robesk mi ksm se desrobesk nonoarele. Lor dar se zmeri se bașe bine de seami, se Bazi mi se înieleagi, ksm Sn nonor, numai deltite Ba sste de mii., ksm sunt montenegrenii, se isiti ksanna in mini kontra sn&î imneriS întreg mi ksm min simula krediniji iu ei în mii Înping armata Otomani mi snslberi toati renstaijisnea nea mare mi ss sruati a Mareisi Serdar-Ekrem, Omer Kamia. Ei se pazi mi se ’nijeleagi riim sus nonor, nimui de kite-Ba sste de mii de oameni, înpinge armata auelsi Omer Kamia, naintea Jursiu, noi, nei ks straele negre, ne înkinarim ka nimte nemerim, ks toate k’apem o naijisne de zene milioane mi nonorst vierea în nenskie si-î nermitem a redeBeui Romiu, kiezimsind ki’ni kite Ba ore armata striinica li robrosi mi immormîntati.1 Linla, urekim se vede, a fost mare în BrijegoBina mi mai mare niks birsinija muntenilor slavi daki armata otomani a aBSt 700 morjji mi 1250 de riniijî, mi nin urmare la toate acestea n’avem de kita striga sa si „triiaskiu ventru toate nonoarele kare reskimiiem prin sintele lor naționalitatea lor. Ziansl le Constitutione], vorbind despre suntele din zilele trekste din Brțegoaina mi desure biruințele ne am anumțiat in aneste koloane, susne anoî desure deklararea gsvernblsi serb kitre loarte, kirba anira dren-1 Aaestea era» ksavitele nonorsi»! din Es- Esremti ia 13 beut. I646 kitre gsvernil ses, auestea erau dorinitele un kredinijeie nonorsist din tabera lsi Traian; dar noi, a» eram în stare a inaeleve un nentri a noastri skbdere moral» nagisnea întreag» a sslerit un sbter». De iutenta ne-vom oare? ab sneram. tsrile Serbiei, mi ziua ki oninisnea sa este ki gs:B:rnsl se/b este înțeles ki Montenegrinii neea ne, adaog» foia gSBernamentale, ks sn ssrîs de msl- Ijsmire, na komnlika mi Ba agraBa sitsațisnea. Susațisnea imneristsi Assiriei si koranliki rai se ’ngresiazi dinj ne iu ne mai mult. Gevernsl din Viena, de mi s’a încerbat a giverna rrin libertate, nefiind însi deprins a minsi ane a ajuns, ea sersnse în minile sale mikiina ne kari a kreskstraine kare s’a denins asta îl dsvie din ne în mai mult sure Bokile sale deninderî, sure asolstism, sure sigrimare, sire rjendarmii eseksgism, sure stare de asediarie m.n.l. Si ne fii nermis ani si snsnem o miki istorioari. Se sine ki o komnanie de reanționarî, de oameni ki obineisrile trekstilsî, Benind aksm ninnilsiii la ustere mi vclud se orbeaski nagisnea nrin fante liberali a nerst de la kansl Statsl si desființarea ordinanței kontra tinarslsî. Se zi ie ki Kansl Statslsi ssnskriind dekretsi, a zis komnanieî, ks sn ssrîs foarte însemuitor. „Es ssbskris, nimaî bigați de seami si ns Bi killi, Boinda Bi jska ksa'me neus le mtiți miusi.“ Aneste înțelepte mi ustem zine foarte adíuni ks.Întens firi înțelese de membrii komnanieî, mi se zine ki neste astins revenind la nstere, Boii îndati se înneam monesele do mesi mi ki ministril isstiției imnnotipindi-se fi silit a demisiona, ear kolejiii sei înnensrr a s’arsaka ne klina nea Bekie a arbitrarîsliî, dsne kare limea Ü nri Bemite ks mare kirosilate snne a Be» dea nini la ne grado s’ajsngi ks bella arbitrarisisi mi’n kare minamite are se kazi mi kal mi kiteren, kim zine în poeziile sale d. Vasile Alessandri, mi de ns ne ne înmulim însimi Auokalinssi. E! Libertatea este în adevsea armi neribsloasi în niiile nebra kari ns niis a minsi, ui ’ninil mal nembileasi kind ase kari o minsesk Boiesk a se serpi ks dinsa sine a amiți. Ilrekim biserika snsne k’aiel kari se komsniki fir’a fi demnu’aim,țind ne dsxoBnik bag fok în gsra ui’n nentil lor, tot astfel, nilem ziie ki» bag fok într’îmil a iel bari se silesk a amisi o națiune jskind rola de liberali. Ul’anoî istoria nea Bekie ui tea nosi, ns este ani sare a ne anta îiaederal k’atel jok ns noate ține de kit kite sa zile? Ns este ani sare a ne anta ki jok srile atelea ns not ține de kit kit noate ține sn jok, ki lsmina ateea ns «oate ține de kit kit noate ține o flakiri de nae, ui ki d’ati întsneriksi îui reia domnirea, kitî el loksieute în conuființa acelor oameni, mi arbitrarisi kreuse din zi în zi nini se snarție în minele te se soaki ki atea boambi nlesniloarie mi stiditoarie sau nini te gsBernui națisne kadîranresni în mormint. Gi Bernil din Biena, a sost ui dinssl si se toate ks libertețile, însi fiind nimaî sn jok car ns adeBir, arma a* Vienst a se tsne în mina lsl u’aksm întene a nsne în Iskrare Bekia sa sistemi de oaresisne, amenințare sigrimare ui toate telelalte, tele ks no aulein Bal! de ajsns ui ne kare gs Bernsl antsale niti ns ne lasi a le sila. Rekominlim sinntorisl estras din Wanderer, kiturin el Isim sn mik în Bițimînt nolitik ui nstem nrepedea tot d’o dali, te se nregileute In Ungaria, In Romilna de neste Karnați, In sfíruit In tot imuerisl Assiriel. Borbind de te se nregileute In Imuerisi Assiriel ssniem kondsul firente a Borbi de Bencția ui de misiunea ne ansnțarim In Nr. trekst ks kare se zite ki dska de Marenta ar fi însiruinat a marțe la Biena. Atea misiune, de kare nei reara kam îndoit, uimeazi a fi sssținuti de foile striine ui mai ks seami de Independinta Belgikiui se zite k’ar fi a monsne Assiriel sn skimb de teritoris, în lokul Benețielui ki skimbsi atela ar fi un konla imnerist si Otoman Isindsi-se din ațele nro- Bintie assuna khora Ssltansi are numai o suzeranitate nominale, sau o suzeranitate. Kare si fii attle nro- Bintie? Daki loksitorii lor se por ssusne a fi dați kapita In schimb, daki Englitera mi Assia Bor nicimi asemenea skimbsri ui daki kiar Asstria se Ba îndsuleka, toate atestea sunt testisul la kari nimine ni noale niki resnsnde. Despre Beneția, sas mai drent desure Italia, Independința Belgiki Insne ki: „Ministerisl din Italia se vede din te în te silit d’a fate te pa sure a astea da xrani minții ui Boinții italianilor, sag a se totî în inakțisne u’a fi min simare esnistelor mai neriiloase intime nlirl “ Este tisdat In adeBir ministerisl regelsl Vittore Emanuele ki se ’ngrijaule alci de mult de națisne, ki krede ki sn gspern se totente kind ni fate niraik mare ui ki kasti fante snne a da de mistiit minții ui antiBitiul nonorsist. Esi bit ati la noi se ’«Bere kim o națisne se kondste firi ka se faki nimik gspernsi, kim nenlis antipitatea mistiliei i se di bite drent Indestilare ui ksm gspernst tel no8 din rául skrie nrerentilor ks data de 13 sas 14 Okt. ki, daki n’a8 d’ajsns ks gendarmeria si teamui Iluminirii, kari se Bede kb ssnt denrmii aksm a stinge ns nsmai fol ksrile kaselor ti ai fokurile tele sfinte ale inimilor. Dar de te si ne minim! Noi ati suntem gsternați de oameni onorați, înțelenți, dinlomațî, kind gspernul italian a fost kondus de oameni.........................ksm se-i asmini ? Ea si astem si le dim nimele «.e li se rispune ar trebui si Isim esmessisnile din ziarisl din Bs, ksreull önirea, sas din gu ștatea sfinte a lianei. Uli fiind ki înjsritsrite boiiüer telor mari de la unirea sitit destil de ksnoskste in teara noastri si ne fii ertat askzi a da nreferinți Injsritsrilor sflinistor nizinte de la Roma. Oamenii gspernslsi italian ui ks reye kstol, sunt oameni „alini de astsde mi „de amigire, abominablii in kiile „lor, karias renoit atentatele ui ’n~ „Bieruismrile Bekilor eretul arsa„kindi-se ks bati tsrbarea lor kou„transkririlor telor sfinte mi si„kinds-se astfel a restsrna din te„melie, de s’ar nslee ateasta, bise„serika lsl Dumneze” ui religisnea „katoliki.“ * Es toate ateste sfinte Inisritsrî gspernsl italian merge ne kalea lsl — ui viki, akolo ka u’ati, înjsritskio serpi de dopadi ki kalea este bsni —■ ui s’asiksin ki armeazi nekontenit sine a se Dregiti nentri niirai Bara Biitoarie ui ki îmniratil Nanoleona ar fi dindatelea-ul konsiliiri eretite. Torino, 28 Oktobre. Illekarea domnslsl Cerotti la Ilariska se negojjize ks domnul Nigra tratatei de komeniii ks Franța se deminte. Mine, ama se zine, va aleka generalisl Lamarmora ks domnii ministri Minghetti la Neanole. Milano, 28 Oktobre. Ziaral „Lombardo'' de astizl ansnij» kt kamerele ae vor deskide la 20 saM la 25 Noembro. Berlin, 29 Oktobre. Din lrsntaria nolons aflun, ks data de astizî, k» la Warszawa se amtaante mtssrl serioase. S’asiksn. kn țenerarisl Laders va Isa lok»l yenerarislsî Lambert. Wiena: 28 Oktobre, seara. ksl Georg r. Majlath a demisionat. Taverni- Kougregațianile komitalelor ssnt nonrite, kinitanil ssnreml s»nt fiksțî resnsnzitorî nenlr» esekstarea aaestei ordine. Aael din ksnitanii ssnreml, kari ssnt aivd, aS dat indatr. demisisnea lor. Triest, 28 Oktobre. Domnii Leeseps, Revoltella, Sforzi mi Nicolicb aS dekát astizl la Aleksandria. Mitim un ziarst „Wanderer de la 29 Oktobre: „Dorința centraliștilor vienesi s’a împlinit. Ungaria a ajuns sn om trist. tireksm aflwn din sonjinul siliste, în konsiliul miniștrilor d’alabiierx s’a lsat deaisisnea, a nomi, vn>n» la no»s ordine, întrunirile komitatelor mi ori ne adsunri, sunt ori ne denimire ar fi în tot rigat sl Ungaria ml a la desființa, în has do trebuinț» ministere» armelor. Asemenea sã se jideae de k stre tribunalele marțiale, ae se vor întokmi spre anest skon, toate mouesele de înalte trădare. Aceste tribunale de resbel vor monstua sentința în instanți dsn» srmn, far» anelare. Se vede prin aceasta, k» nentri moment nolitika domnsluI Schmerling a ksniligat birsința, mi noate vom salsta ksrînd în noul kanaeliti al ksrței sn îmnlmitor doaile al intențiunilor sale. Este lesne de arevizsi kere va fi soarta remresintațisnei lokotenințeî mi a cmstolei nrmannel»! mimat al rigatsl»!: lokotenința va mriimi sn al dosile» avertisment mi liiiat bisi, în kassî ael mat bsn,î se va alusra un devotat administrator. Ile ling» aueste missil, ns Borlinși asiksrrile k» gsvernsl imneriale mi voiemte a v»tema k»t de nsțin drentsrile Ungarie! în kit restabilite min diploma de la Oktobre, mi k» are mi d’aksm înainte intențiunea a gsverna konstituționale. —^ în urma unei înalte ordine a Maiesteței sale Íionnratslöi, Ikimat»! Sigariti, kardinalete Scitowsky, a fost ki»mat nrin telegraf la Viena spre a da resnsns nentrs enistora ae în calitatea sa de kinitan ssmreme al komitatelsl Gran, a adresat la 24 Oktobre kangelarier ksriî sngszemtî. *) K svînt pronanțat de Papa Pius IX în Konsistorisl de la 30 Sent.