Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)

1861-10-22 / nr. 295

DUMINICA Voiesee și vei pute. Kr. 295 Anul V. DUIIO POLITICO. C0I1MIÍLI. UTIBAHIÜ. 22 OCTOMBRE 1861. si vei Ü. Abonarea se faca in bucuresci. 1. Administrațiunea Românului, Pasagiul Român No. 13 In județe la domnii Administratori, la corespondenții șliariului și prin poște. In Moldova asemene. In Austria și în celelalte țere străine la direcțiunile poștale și la agintele de abonare. Pentru județe și Moldova se adauge costum portului căte 2 parale de fóiácru pentru străinătate căte 12 par. de fóiá, peste plata abonamentului. Ucimitiie-toi.:;:;;;;;:;;;::::::: iaetidele teamise și nepublicate se vor arde.j Direptoriulü <iariului Romănulu și Redaptoriulu respunzătoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15 Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cjiariului d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. Va eși în tote filele afară de Lunia și a doua di după Serbători. Abonarea pe unui ani.................................128 lei. íjése lunî..................................................... 04 __ Trei luni................................................ 32 _ F» lună...................................................... 11 _ Unu exemplariu......................................... 24 par PRINCIPATELE - A - UNI. BucurescI, 22 Am flokst ksnosket nsblikeluí kt Eforia skoalelor ne ««mal ne deschide o katedri nenkre ksrssrl komerciale, de un apem bxrbagi kari ar natea mea bine okena katedra de profesore, iinkx refssi o săli, la skoala nagionalx, eneî stnin kare a deskis un kers nartikelarie în aveastă materix. Am fxket asemenea kenosket kx membrii Merichualitxgil as akordat o sah zisele! profesore în care era se nneanx legienile sale Murgea treketx. Membrii konsilierii Msniwhnale fiind dagî aforx din Rasa Oravnieler mi ’nickeigl «rin algif hxmiini d’a drentel de guvern, as refssat, mreksm meBXzarxm, sala akordatx profesorielor de bitre membrii wel alerni al Meniwinalitxuií, nentre kx nitiinga mi laminarea komerchangilor este sn res nentrs gs Bernsl anleale. Fiind kx Borbirxm de Meriwhnalitate se fonem kenosket kx d. denatag! de slbsrbii as fxkst o protestare kxtre ga- Bern în kontra Biolxrii drenturilor Manichutale kare s’ami akonerit din nea d’xntia zi ks 73 de ssnskrieri din 155 de denetagi we sxnt in aktipitate, isii din kari s’ak aflat în kanitalx. Feliwitxri n’awesti wetxgixni kari In favoarea intereselor celor mari mi generale as nesokotit nersokstxrile de kare sxnt ameningagi. Ilii nerseksixrile ssnt multe mi folarite. Jost seara d present al noligiei a klímát ne dd. komisari uii le a zis se sase denatagüor de subsrbii kx gspernsl Ba aripi ne fix kare »se Ba sebskrie o protestare ka repoligionarie mi Ba da kers tutor rigerosi txgilor. Gößernal a mai fxket xnki m’alt wera. îndeamnx min noligix ne wetxgixni a were a se mai face alegeri nargiale de denetagi. x nkx fane tot el mi netigieni în aweastx miningx assura kxrora were min noligix sanskrierea wetxgixnilor. Unul dintre denetagii subsrbiilor ne trimite o einistolx min kare ne snsno xnkx kx enii din d. komisari, sino esemnis a el de Berde. Fa kixinat kiar la komisîsne mi l’a mestrat kx n’a Ixsat sx se sanskrie de littre nolxgixni sxketa mi monagata de kxtre noligie netigiene zikxnde-i între altele. „Ai auzit de Mărgxrit Momolă ? „Eând Beul auzi de mine se stan, ka dra„40 în Bxzdex ke frikx unke tremur; ne „ami ka d-B. o se bo neie Btide bi se „kspine. N'anemn trebsing” d’asemenea „denstaui ka d-B, frrx kolenzi în kan „kari alegege nimte neban mi marlatani „la Manichnalitate mil.“ Denatalul de suburbie ne ne trimite aveastx relagisne este d—n» llrofîr Stoieneski, akxreia relagia ne vom nablika-o la timp. Dosislak«m se fonem kanoskat asbliksisi mowedxrile konstitutionale ale gapemalai mi so-fragxm xnkx odatx, se meargx, se meargx meres n’aneastx kale, se sfîmio toate drontsrile nele masacre ale indivizilor, se-i tîrask’ ne la komisiBuî mi noiiuie, se-i maltrateze, se-i atane, se- i mikaneze, kiwi nimai astfel îi Ba ewi arama, kim zine Românul, mi lumina se Ba fane denliti în toate komitiiucle uri ’n toate mingile. Spre a încheia uontr» astxzi ks aweastx westasne remrod»wem ach un kite Ba linie din ludekendintia în aveasti unisinni. „Astăzi mai renrodsvein sn fant kare dopedemte sn arbitrar nemissrat. Deustagii eraunsisi, innîtagi sare a li se fane ksnosksti nsmirea noșilor membri, as protestat ar7stind kx ieg« a le dx drentsl s’aieagx singsrn aigi membri, ears nxnx atsnnî “trebie sx likreze membrii demisionari. Dsnx ayeasta, denstagii îminesnx ks trei membrii asemit afarx. Atsawi d. A. Dristorian însoțit de dorobangî, a silit ne denstagii remami în salx sx sibskrie xxrtia. Ayeste fante as se not kalinka de kxt ks esnrcsisnile ks kari d. D. Gika kalinka fantele d-lsi Kostafors.“ „Remodsnem mi sn skomot kare este srmarea fireaskx a acestor fante. „Se zice kx d. ministri de interne ar Boi ka denstagii de maxalare sx se aleagă din noi, ssb kSB în tsi kx de la întîia lor alegere nimxrsl aligatorilor s’a mărit; adeBăratsi kspînt însx este d’a,ane sx trismfe Boiuga sa, nimindu-se membrii wei we d. ministri Ba Boiu S’a fikut ksnoskst usblikslsi ki soldagií renimentBlöi al 7-le as lökrat mi lskreazi la narlikslari. Aliim ki uii ’n KilxramI soldauiî as lskrat la snil din arendatorii dan’ akolo. Ministerisl de rosbel a ’ngrijit uegremit ka wel nögin aweste lakrirl si se foki ks toate regslile kontabilitxuii, a se giné registre în forrni de lükről wé a fiköt fii kare mi do banii wé a kimtigat mi kB toate aktole jsstifikatÍBe. Adunarea nagionuiv bu were negremit awele registre mi le ua gisi ín regßli kiwi snerim kx d. Ministrs na na ziwe mi Adöiiirii k’asemenea wererí din nartei sxnt „noiitiki mi natriotism de wiobole.“ Foile strxine anungx din nofi Intilnire** regelsi ursssier kis imnxraUl Asstrieb Ele siiun k’aweastx Intilnire se Ba fa,1|0 fo 5 Nob. Biitor la Breslac ks okasisnea rxdikxrii statseí în memoria lsi Frederick Guillaume 111. I n d e n e u d i a g a b e 1 g í k x dx ka un so ziwe ki üuka de Magenta, Maremialsl Mac-Miihon bu merge Ja Biena snié a fané gSBernslöi aestriak nimte nronsnerl din uartea kabinofolöi franwes. Nb se miié ínsi we sent awele nroueueri. Kit desnre női mirturim ki ne uare wi»dat ka kabinetéi fruuwese se tixinigi la awela de la Bieaa, nentrs a negogia nronsneri nolitiwe tokmaî ne awela kare a dobîndit titlsl do Deki de Magenta. Ilitirile ne avem astă-zi din afan sunt ks total slabe. Ilolitika, vorbim de neea we sepede, este de okam dată în amurgire. Lukrarea se fane in îutri in’obiwnsit tokmaî ne la festar sau ne la marté învene a înkolgi tu’afi BXZBIX. Ziariele Le Constitutionel remodekxnd avea xxrtie dinlomatikx Benux din Konstantinon de la foile Ilarissisi, mi ne kari am reurodsso mi noi alaltxeri, zine kx de mi stersiemie a SHS gine snirea ka cea mai mare kixzxmie neutre Romani, mi ka obiectele celor mai sksmne ale noastre snerange, rekonoamte însx kx doksmentsi avela „dx ainxisute noei mi „serioase assura manonerilor repds„gionarie we an nremezsi la îndoita a„legere a minwinelsi Esza mi ne na„re interesant ,a renrodswe 5u estas „kare se intrsnemte ks anregöirüe or„dinani noastre koresnondinge din Bs„karemti în nripinga tendingelor minwinelsi domnitor mi înksrkxnle d’aksin ,,ale susagisnii.k* Rekomxndxnd atengisnii nsbliwe aweste linie, kare konkordx mi Ire wele we am zis noi assiua notriBirii we este între ideiele emise din Konstantinonole mi wele emise din Bsksremti, ne reser- Bxm d’a Borbi mai ne larg în artiklii we am mi înwenst a nsblika iu nsmxrsl trekst. Ziarist Snirea, în jsrx boixremte în Nr. de Sxmbxtx mins dx nini sn argsment, tot dsnx sistema komnaniei kare n’are trebsingx a dovedi nimik ni nsmai a înjsra, mi kxnd ostenemte, a nixti sikari de iujsrxtsr nxnx Ba nixti mi de swideri ksm se fxgxdata în lunile trekiste. Rekomandxm nsblikslsi Nr. de Sxmbxtx al Unirii. Berlin, 27 Oktombre. Din frsntaria noionx allxm ks data de astxzi kx membrii fostei delegagisnî de wetxgenî, domnii Sehlenker, Beyer, Hisepanski mi nreotsl Wyseinski as fost arestsigi. kontin8X. Areatxrile in mare nsmer Demisisnea domnSlöí Wielonolski a fost reft>satx. Ziaristika englesx, mai naintenlinx de reksnointingx nentre binevoitoarile dregetari ale garelsi Reksandre a nerdstalism kredinga în sinceritatea anestsi înalt liberalism«. Din tre astele evenimente, zik foile englese, ressicx k8 epidingx minetxgxdsit, kx gspernsl rssesk a întrelesingat toate nutincioasele meuitemsyiri, spre a imninge nonorel la o reBoltx de fagx, fiind kx resistinga fisikx e singsrel labra we rnite a inpinge. Dar timnii sas schimbat. Astazi nu mai este aristokragia singsrx, kare se revoltx in kontra desnotismslBi rssesk, wi toatx nagianea, aristokragia mi nonorel s’a anit, astăzi numaî este Borbx de komuloterî mi Ilolonia de astăzi este mea inteliginte ka sx falix nimte deuiarte werburi de reBolagisne. In sfîrmit — mi aneasta n’a Bisato nimiai înainte de 20 de ani — a învenst chiar in Rusia a se manifesta o simuatix foarte bisx nentri saferinwele mi doringeie nonoralai nolon. Newyork, 17 OktoBre. Ilretinsa bextxlie maritimx lxngx New Orlean na s’a konfirmat xnkx. O notx wirkslarx adresatx guvernatorilor statarilor înnite, zine. Staturile separatiste subitx staturile strxine a reksnoamte neatîrnarea lor mi înnlikx prin aveasta gabernal federatiB în weartx ks nagianile strxine. De mi an konllikt nu este probabile, tot were trebainga a laa mxsari nreßentiBe. Gubernatori se în Bux avere de la Adauxale legislati- Be samele trebuincioase nentre fortifikarea aortarilor mi a germanilor. Tititorii nomtri mi-adak amintesx aprintese Passaglia, profesor de iirosofix la Universitatea de la Roma (Sapienza), a nsblikat o bromarx în FOliA HUIBUL LAVINIA. Ultima Parte. (urmare) XLVI. Lavinia fu primită, de domnuță și domna de la Owlscombe, ca cumă ar fi fostă uă vechiă cunoscință. Vețiu îndată ce unirea domnia ca suverană în familiă, și ce n’avea a se teme ca mister sau mistress Aveling se criștă că noua sea amică luaseră pre mare libertate aducîndu-o la dînșii. Mistress Aveling era mai blondă, mai înaltă și cu cățiva ani mai mare decătu Clara, deja în privința trăsurelor fisionomiei, cele două surori era o portretul viu una ală alteia. D. Aveling era înaltă, sveltă, brună și cu ună aeră distinsă, aveauă profusiune de peru căruntă aruncată înapoi și care cădea cu salce plăngătoriu pe fiecare tâmplă. Fruntea sea era largă și lată, deja încrețită, fisionomia sea era fină și inteliginte, déja lipsită de duriață. Astăfeliă fu prima impresiune a Laviniei, impresiune pe care o confirmă asprimea debitului d-lui Aveling. Doru Lavinia înțelese îndată ce d. Aveling era un inimă caldă, că natură francă și sinceră, avend o tocmai atătă avântări Vejü No, dedicată trebue spre a ține neîncetată deșteptă simplia mntură de dreptate și de responsabilitate morale. Și redându fruntea sea redevenită lină și figura sea redevenită surîslînte, ea s’acusă în sine d’uă nebună precipitare, pentru ce-și închipuise cea descoperită într’ânsa ună semnă de dulcață. Ardea de dorința d’a face se i se ierte astă opiniune secretă, și nu-î fu greu a reuși. Miss Clara nu se arată la dejună a doua zii, și mai multe țicle d’a răndulă, nu veni în cerculă familiei înaintea orei prănduiul. Lavinia remase deci în minele mistresses Aveling și nu perdu nemied cu asta. Miss Clara înseși n’ar fi putută face onorile Owiscombelui cu mai multă cordialitate, cu uă grația mai afabile. Nici ună unghiă ală casei scüală grădineloră nu rămase nevisitată; florăria, cotețură, vacele de Alderney, găinele de Gochinchina avure pe răndă partea lor de atențiune și de admirare. Unele rădure mai alesă lure arătate Lavinield. Aveling lucra acolo în tote demănețele, ca cumă ar fi fostă plătită pentru asta. Asemenea fu și cu ună mică pavilione d’alăturea care era cabinetulü seu de studia în timpulă căldurii ora. Mistress Aveling atrase asemenea atențiunea, nu fără ună aeră de măndriă asupra două brații ce cresce să umbrindă pavilionele, și pe care ea și bărbatul ăseü îi plantase cu chiară mănele soră, și pe care-l botezase, fiecare cu numele soră, in zua căsătorită soră, era d’atunci cincisprezece ani. — Ce ideiă delicată! ^ise Lavinia, au crescut o, imagine adevărată a omonimilor, lom; eu ei suntu drepți și viguroși! Trebue se vi se bucure anima prvindu-i. — Da, un adevĕru, deși căte vă dată me întristețiu cugetăndu, Ilise mistress Avelinge’unu suspin ü, ce vom trece în înăne străine căndil noi nu vomu mai fi. Ș'apoi, adausu ea dăndu din capaca spre a respinge vre uă cugetare penibile, este că nebunia d’a se pune a regreta ce n’are cineva, căndu are atătea altele. Lavinia n’avu nevoia daltă esplicare spre a înțelege natura regretării ce scosese prm suspină amabilii sete ospetarese. Tabloulu interioriului pe care îi putuse vedé era dulce și încântătoriu în tóte, privințele, dem îi lipsia trăsura ce lu-ar fi completat ei, vă cetâ de mici cherubini roșii, jucăndu-se pe tapetulu casei și impienda aerulu cu vocile iorú copilăresc!. Da, mistres Aveling chiar nu făcea escepțiune la regula în virtutea carva nu este de locit aici pe pământt fericire perfectă; ea, cea mai mandră și cea mai fericită din sogie și din surori, nutriată dorință care nu era încö mulțămită, uă ambițiune, cea mai legitimă din ambițiuni, care nu era satisfăcută. Se nu-și îmagine de insa cititoriui ace asta, dora învenina e sistința sea. Nu, era destulă miere în cupa sea ca se în această picătură de fere. Nourii trecători de tristeță pe cari acesta cugetarea grămădia uneori pe fruntea sea se perdeau în ratarea de amare în mițlul oculu căriia vieța sea trecea. Vechii triunfători romani nu era mai putinii mulțămiți, pentru cő în șliua triumfului li se aducea aminte ce suntu muritori. Póte, főrà presința astei suvenir! a decepțiuniloru la cari ori ce creatură este supusă, mistress Aveling ar fi dată unu cursa mai putinu liberu dulcilorü simpatie de cari prima sea era plină pentru cei nefericiți. Este siguruce astă cercare, de ce este una, nu făcuse de cătă a stringe și mai multă legăturele de afecțiune și de stimă mutuali ale celora doue ființe ce suferiă de dinsa. Cunoșcința ce fiăcare avea de esistința, în celălaltă, a unui dură nesatisfăcutu, opera ca unu stimulente constante la astă schimbă nefinită de îngrijiri și de dulci măngălărî, cari păreau ce ștică în limba giulă soră particulară: „Le scií ce n’am nemică de dorită." Cu aceste unice confidințe și altele ca acestea anima mistress Aveling lungele demănețe ce Lavinia și ea petreceau, cu aculă în mână, în comodură salonantă de stejariă sculptată de la Owiscorabe. De cari alte subiecte putea ea vorbi, de căzu de acelea de cari era plină cugetarea sea, de bărbatu-scă și de soru-sea? El amândoul eraă lumea întrega pentru dinsa. Glara era uă îngeră, afirma mistress Aveling, refusase tóte propunerile de căsătoria ca se remăiă cu soru-sea și cu cumnatu-seă, ca se se consacre a face binele. A face bine era pasiunea Clarei, vibța sea era mă șiră neîntreruptă de operi de caritate. Nu era la fiece mile împregiură, ómeni întristați sau întrebuințați căroraa să nu se flă dusă consolări sau ajutorie. Bolnavii mai alesă erau preferiți. In astă momentă chiară, ea era centrală, sufletulă unei mișcări care se întinsese în fată comitatulu, și ale cării scapă era de a aduna fonduri și vestimente pentru soldații ce se luptau în Crimea. Asta o ținea asta de multă timpă afară din casă. Clara se negregea pentru ceilalți. Ea nu era de locü forte. Fara îndouință miss Holywell oservase cometa ce purta totă de una. se recomandase astă conduză ca ună preservativă contra violenților, dureri de capă de van suferia necontenită. Și cu tote astea, nu era nici uă dată convinsă cea făcută destulă, și aspiră a găsi uă carieră mai întinsă pentru dorința sea d’a deveni folositorră și d’a se sacrifică. La acestă panză din conversațiunea loră, una noă suspină mai profundă pămn ce trudeală vreaă caută particulariă de nemișce,ală cări misteriu nu fu spusă Laviniei. Mistress Aveling considera pe seluIa sea ca frumosulü ideale ală eroului și alű geniului. Ea adoră pínö și umbra sea. June, frumosă, mai bună și mai bine dotată de câtă oricare altulă în lume, astăfeliă apăruse elă în ochii sei de fetă mare, la epoca căndă venise, autorii de operi deja tipărite la 17 ani, se petrecu vacanțele la Owlscombe, totă astă feliă era elă* după trecere de 19 ani, în ochii sociei devenită femeiă, și totă astă feliă era se remăiă totă deuna pentru dinsa. Fostuag