Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)

1861-10-22 / nr. 295

DUMINICA Voiesee și vei pute. Kr. 295 Anul V. DUIIO POLITICO. C0I1MIÍLI. UTIBAHIÜ. 22 OCTOMBRE 1861. si vei Ü. Abonarea se faca in b­ucuresci. 1. Administra­țiunea Românului, Pasagiul Român No. 13 In județe la domnii Administratori, la core­spondenții șliariului și prin poște. In Moldova asemene. In Austria și în cele­l­alte țere străi­ne la direcțiunile poștale și la agintele de abonare. Pentru județe și Moldova se adauge costum­ portului căte 2 parale de fóiá­­cru pentru străinăta­te căte 12 par. de fóiá, peste plata abonamentului. Ucimitiie-toi.:;:;;;;;:;;;::::::: i­­­aetid­ele teamise și nepublicate se vor arde.j Direptoriulü <­iariului Romănulu și Redaptoriulu respunzătoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15 Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cjiariului d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. Va eși în tote filele afară de Lunia și a doua­ d­i după Serbători­. Abonarea pe unui ani.................................128 lei. íjése lunî..................................................... 04 __ Trei luni................................................ 32 _ F» lună................................­...................... 11 _ Unu exemplariu......................................... 24 par PRINCIPATELE - A - UNI. BucurescI, 22 Am flokst ksnosket nsblikeluí kt E­­foria skoalelor ne ««mal ne deschide o katedri nenkre ksrssrl komerciale, de un­ apem bxrbagi kari ar natea m­ea bine okena katedra de profesore, ii­­nkx re­­fssi o săli, la skoala nagionalx, eneî stnin kare a deskis un kers nartikelarie în aveastă materix. Am fxket asemenea kenosket kx membrii Merichualitxgil as akordat o sah zisele! profesore în care era se nneanx legienile sale Murgea treketx. Membrii konsilierii Msniwhnale fiind dagî aforx din Rasa Oravnieler mi ’nickeigl «rin algif h­xmiini d’a drentel de guvern, as refssat, mreksm m­eBXza­­rxm, sala akordatx profesorielor de bi­tre membrii wel alerni al Meniwin­alitxuií, nentre kx nitiinga mi laminarea komer­­changilor este sn res nentrs gs Bernsl anleale. Fiind kx Borbirxm de Meriwhnalitate se fonem kenosket kx d. denatag! de sl­­bsrbii as fxkst o protestare kxtre ga- Bern în kontra Biolxrii drenturilor Mani­­chutale kare s’a­mi akonerit din nea d’xn­­tia zi ks 73 de ssnskrieri din 155 de denetagi we sxnt in aktipitate, isii din kari s’ak aflat în kanitalx. Feliwitxri n’awesti wetxgixni kari In favoarea inte­reselor celor mari mi generale as neso­­kotit nersokstxrile de kare sxnt amenin­­gagi. Ilii nerseksixrile ssnt multe mi fola­­rite. Jost seara d­ present al noligiei a klí­mát ne dd. komisari uii le a zis se sase de­­natagüor de subsrbii kx gspernsl Ba aripi ne fix kare »se Ba sebskrie o protestare ka repoligionarie mi Ba da kers tutor rige­­rosi txgilor. Gößernal a mai fxket xnki m’alt wera. îndeamnx m­in noligix ne wetxgixni a were a se mai face alegeri nargiale de denetagi. x nkx fane tot el mi netigieni în aweastx m­iningx assura kx­­rora were m­in noligix sanskrierea wetx­­gixnilor. Unul dintre denetagii subsrbii­­lor ne trimite o einistolx m­in kare ne snsno xnkx kx enii din d. komisari, sino esemnis a el de Berde. Fa kixinat kiar la komisîsne mi l’a mestrat kx n’a Ixsat sx se sanskrie de littre nolxgixni sxketa mi m­onagata de kxtre noligie netigiene zi­­kxnde-i între altele. „Ai auzit de Mărgxrit Momolă ? „Eând Beul auzi de mine se stan,­ ka dra­­„40 în Bxzdex ke frikx un­ke tremur; ne „am­i ka d-B. o se bo neie Btide bi se „kspine. N'anemn trebsing” d’asemenea „denstaui ka d-B, frrx kolenzi în kan „kari alegege nimte neban­ mi marlatani „la Manichnalitate mil.“ Denatalul de suburbie ne ne tri­mite aveastx relagisne este d—n» llrofîr Stoieneski, akxrei­a relagia ne vom na­­blika-o la timp. Dosisl­ak«m se fonem kanoskat asbliksisi m­owedxrile konstitu­­tionale ale gapem­alai mi so-f­ragxm xnkx odatx, se meargx, se meargx meres n’a­­neastx kale, se sfîmio toate drontsrile nele ma­­sacre a­le indivizilor, se-i tî­­rask’ ne la komisiBuî mi noiiuie, se-i maltrateze, se-i atane, se- i mikaneze, kiwi nimai astfel îi Ba ewi arama, kim zine Românul, mi lumina se Ba fane de­­nlit­i în toate komitiiu­cle uri ’n toate mingile. Spre a încheia uontr» astxzi ks a­­weastx westasne rem­rod»wem ach un kite­ Ba linie din ludek­endintia în aveasti unisinni. „Astăzi mai renrodsvein sn fant kare dopedemte sn arbitrar nemissrat. Deustagii eraun­sisi, innîtagi sare a li se fane ksnosksti nsm­irea noșilor mem­bri, as protestat ar7stind kx ieg« a le dx drentsl s’aieagx singsrn aigi mem­bri, ears nxnx atsnnî “trebie sx li­­kreze membrii dem­isionari. Dsnx a­­yeasta, denstagii îminesnx ks trei mem­brii as­emit afarx. Atsawi d. A. Dri­­storian însoțit de dorobangî, a silit ne denstagii remami în salx sx sibskrie xxrtia. Ayeste fante as se not kalin­ka de kxt ks esnrcsisnile ks kari d. D. Gika kalin­ka fantele d-lsi Kostafors.“ „Rem­odsnem mi sn skomot kare este srmarea fireaskx a acestor fante. „Se zice kx d. ministri de inter­ne ar Boi ka denstagii de maxalare sx se aleagă din noi, ssb kSB în tsi kx de la întîia lor alegere nimxrsl aligato­­rilor s’a mărit; adeBăratsi kspînt însx este d’a,­ane sx trismfe Boiuga sa, nimindu-se membrii wei we d. ministri Ba Boi­u S’a fikut ksnoskst usblikslsi ki sol­­dagií renimentBlöi al 7-le as lökrat mi lskreazi la narlikslari. Aliim ki uii ’n KilxramI soldauiî as lskrat la snil din arendatorii dan’ akolo. Ministerisl de ro­­sbel a ’ngrijit uegremit ka wel nögin a­­weste lakrirl si se foki ks toate regs­­lile kontabilitxuii, a se giné registre în forrni de lükről wé a fiköt fii kare mi do banii wé a kimtigat mi kB toate ak­­tole jsstifikatÍBe. Adunarea nagionuiv bu were negremit awele registre mi le ua gisi ín regßli kiwi snerim kx d. Ministrs na na ziwe mi Adöiiirii k’asemenea wererí din nartei sxnt „noiitiki mi natriotism de wiobole.“ Foile strxine anungx din nofi In­­tilnire** regelsi ursssier kis imnxraUl Asstrieb Ele siiun k’aweastx Intilnire se Ba fa,1|0 fo 5 Nob. Biitor la Breslac ks okasisnea rxdikxrii statseí în memo­ria lsi Frederick Guillaume 111. I n d e n e u d i a g a b e 1 g í k x dx ka un so ziwe ki üuka de Magenta, Mare­­mialsl Mac-Miihon bu merge Ja Biena snié a fané gSBernslöi aestriak nimte nronsnerl din uartea kabinofolöi franwes. Nb se miié ínsi we sent awele nroueueri. Kit desnre női mirturim ki ne uare wi»­­dat ka kabinetéi fruuwese se tixinigi la awela de la Bieaa, nentrs a negogia nro­­nsneri nolitiwe tokmaî ne awela kare a dobîndit titlsl do Deki de Magenta. Ilitirile ne avem astă-zi din afa­­n sunt ks total slabe. Ilolitika, vor­­bim de neea we se­pede, este de okam dată în amurgire. Lukrarea se fane in îutri in’obiwnsit tokmaî ne la festar sau ne la marté învene a înkolgi tu’a­fi BXZBIX. Ziariele Le Co­n­s­ti­tu­t­i­o­ne­l re­­m­odekxnd avea xxrtie dinlomatikx Be­­nu­x din Konstantinon d­e la foile Ila­­rissisi, mi ne kari am reurodss­o mi noi alaltxeri, zine kx de mi stersie­­mie a SHS gine snirea ka cea mai ma­re kixzxmie neutre Romani, mi ka obiectele celor mai sksmne ale noastre snerange, rekonoamte însx kx doks­­mentsi avela „dx ainxi­sute noei mi „serioase assura manonerilor repd­s­­„gionarie we an nremezsi la îndoita a­­„legere a m­inwinelsi Esza mi ne na­­„re interesant ,a renrodswe 5u­ estas „kare se intrsnemte ks anregöirüe or­­„dinani noastre koresnondinge din Bs­­„karemti în nripinga tendingelor m­in­­winelsi domnitor mi înksrkxnle d’aksin ,,a­le su­sagisnii.k* Rekomxndxnd atengisnii nsbliwe aweste linie, kare konkordx mi Ire wele we am zis noi assiua notriBirii we este între ideiele emise din Konstantinonole mi wele emise din Bsksremti, ne reser- Bxm d’a Borbi mai ne larg în artiklii we am mi înwenst a nsblika iu nsmxrsl trekst. Ziarist Snirea, în jsrx boixremte în Nr. de Sxmbxtx mi­ns dx nini sn argsment, tot dsnx sistema komnaniei kare n’are trebsingx a dovedi nimik ni nsmai a înjsra, mi kxnd ostenemte, a nixti sikari de iujsrxtsr­ nxnx Ba nixti mi de swideri ksm se fxgxdata în lu­­nile trekiste. Rekomandxm nsblikslsi Nr. de Sxmbxtx al U­n­i­r­i­i. Berlin, 27 Oktombre. Din frsn­­taria noionx allxm ks data de astxzi kx membrii fostei delegagisnî de we­­txgenî, domnii Sehlenker, Beyer, His­­epanski mi nreotsl Wyseinski as fost arestsigi. kontin8X. Areatxrile in mare nsmer Demisisnea domnSlöí Wie­­lonolski a fost reft>satx. Ziaristika englesx, mai naintenli­­nx de reksnointingx nentre bine­voi­­toarile dregetari ale garelsi R­eksandre a nerdst­alism kredinga în sinceritatea anestsi înalt liberalism«. Din tre as­­tele evenim­ente, zik foile englese, re­­ssicx k8 epidingx mi­netxgxdsit, kx gspernsl rssesk a întrelesingat toate nutincioasele meuitemsyiri, spre a im­­ninge nonorel la o reBoltx de fagx, fiind kx resistinga fisikx e singsrel la­bra we rnite a inpinge. Dar timnii sas schimbat. Astazi nu mai este aristokra­­gia singsrx, kare se revoltx in kontra desnotismslBi rssesk, wi toatx nagia­­nea, aristokragia mi nonorel s’a anit, astăzi numaî este Borbx de komulo­­terî mi Ilolonia de astăzi este m­ea inteliginte ka sx falix nimte deui­arte werburi de reBolagisne. In sfîrmit — mi aneasta n’a Bisato nimiai înainte de 20 de ani — a învenst chiar in Rusia a se manifesta o simuatix foarte bisx nentri saferinwele mi doringeie nono­­ralai nolon. Newyork, 17 OktoBre. Ilretinsa bextxlie maritimx lxngx New­ Orlean na s’a konfirmat xnkx. O notx wirks­­larx adresatx guvernatorilor statarilor înnite, zine. Staturile separatiste subi­­tx staturile strxine a reksnoamte ne­­atîrnarea lor mi înnlikx prin aveasta gabernal federatiB în weartx ks nagia­­nile strxine. De mi an konllikt nu e­­ste p­robabile, tot were trebainga a laa mxsari nreßentiBe. Gubernatori se în­ Bu­x a­vere de la Adauxale legislati- Be samele trebuincioase nentre fortifi­­karea aortarilor mi a germanilor. Tititorii nomtri mi-adak aminte­sx aprintese Passaglia, profesor de ii­­rosofix la Universitatea de la Roma (Sapienza), a nsblikat o bromarx în FOliA HUIBUL L­A­VI­NI­A. Ultima Parte. (urmare) XLVI. Lavinia fu primită, de domnuță și domna de la Owlscombe, ca cumă ar fi fostă uă vechiă cunoscință. Vețiu îndată ce unirea domnia ca suverană în familiă, și ce n’avea a se teme ca mister sau mi­stress Aveling se criștă că noua sea ami­că luase­ră pre mare libertate aducîndu-o la dînșii. Mistress Aveling era mai blon­dă, mai înaltă și cu căți­va ani mai mare de­cătu Clara, deja în privința trăsurelor­ fisionomiei, cele două surori era o portre­­tul­ viu una ală altei­a. D. Aveling era înaltă, sveltă, brună și cu ună aeră distinsă, avea­uă profusiune de peru căruntă arun­cată înapoi și care cădea cu salce plăn­­gătoriu pe fie­care tâmplă. Fruntea sea era largă și lată, deja încrețită, fisionomia sea era fină și inteliginte, déja lipsită de duriață. Astă­feliă fu prima impresiune a Laviniei, impresiune pe care o confirmă as­primea debitului d-lui Aveling. Doru Lavinia înțelese îndată ce d. Aveling era un inimă caldă, că natură fran­că și sinceră, avend o tocmai atătă avântă­ri Vejü No, de­di­­cată trebue spre a ține neîncetată deșteptă simplia mntură de dreptate și de responsa­­bilitate morale. Și red­ându fruntea sea redevenită lină și figura sea redevenită su­­rîslînte, ea s’acusă în sine d’uă nebună pre­cipitare, pentru ce-și închipuise ce­a de­scoperită într’ânsa ună semnă de dulcață. Ardea de dorința d’a face se i se ierte a­­stă opiniune secretă, și nu-î fu greu a reuși. Miss Clara nu se arată la dej­ună a doua zii, și mai multe țicle d’a răndulă, nu veni în cerculă familiei înaintea orei prăn­­d­uiul. Lavinia remase deci în minele mis­­tresses Aveling și nu perdu nemied cu a­­sta. Miss Clara înseși n’ar fi putută face onorile Owiscombelui cu mai multă cor­dialitate, cu uă grația mai afabile. Nici ună unghiă ală casei scü­ală grădineloră nu rămase nevisitată; florăria, cotețură, va­­cele de Alderney, găinele de Gochinchina avure pe răndă partea lor­ de atențiune și de admirare. Unele răd­ure mai alesă lure arătate Laviniel­­d. Aveling lucra a­­colo în tote demănețele, ca cumă ar fi fostă plătită pentru asta. Asemenea fu și cu ună mică pavilione d’alăturea care era cabinetulü seu de studia în timpulă căl­­durii ora. Mistress Aveling atrase asemenea atențiunea, nu fără ună aeră de măndriă asupra două brații ce cresce să umbrindă pavilionele, și pe care ea și bărbatul ă­seü îi plantase cu chiară mănele soră, și pe care-l botez­ase, fie­care cu numele soră, in z­ua căsătorită soră, era d’a­tunci cinci­spre­­zece ani. — Ce ideiă delicată! ^ise Lavinia, au crescut o, imagine adevărată a omoni­­milor, lom; eu ei suntu drepți și viguroși! Trebue se vi se bucure anima prvindu-i. — Da, un adevĕru, de­și căte vă da­tă me în­tristeți­u cugetăndu­, Ilise mistress Aveling­e’unu suspin ü, ce vom­ trece în înăne străine căndil noi nu vomu mai fi. Ș'apoi, adausu ea dăndu din capa­ca spre a respinge vre uă cugetare penibile, este că nebunia d’a se pune a regreta ce n’are cineva, căndu are atătea altele. Lavinia n’avu nevoia daltă esplicare spre a înțelege natura regretării ce scose­se prm suspină amabilii sete ospetarese. Tabloulu interioriului pe care îi­ putuse vedé era dulce și încântătoriu în tóte, pri­vințele, dem îi lipsia trăsura ce lu-ar fi completat ei, vă cetâ de mici cherubini roșii, jucăndu-se pe tapetulu casei și impienda aerulu cu vocile iorú copilăresc!. Da, mis­­tres Aveling chiar­ nu făcea escepțiune la regula în virtutea carv­a nu este de locit aici pe pământt­ fericire perfectă; ea, cea mai mandră și cea mai fericită din sogie și din surori, nutria­tă dorință care nu era încö mulțămită, uă ambițiune, cea mai legitimă din ambițiuni, care nu era satisfăcută. Se nu-și îmagine d­e insa cititoriui a­ce asta, dora învenina e sistința sea. Nu, era destulă miere în cupa sea ca se în ace­a­­stă picătură de fere. Nourii trecători de tristeță pe cari acesta cugetare­a­ grămădia une­ori pe fruntea sea se perdeau în ra­tarea de amare în mițlul oculu cării­a vieța sea trecea. Vechii triunfători romani nu era mai putinii mulțămiți, pentru cő în șliua triumfului li se aducea aminte ce suntu muritori. Póte, főrà presința astei suvenir! a decepțiuniloru la cari ori ce creatură e­­ste supusă, mistress Aveling ar fi dată unu cursa mai putinu liberu dulcilorü simpatie de cari prima sea era plină pentru cei ne­fericiți. Este siguru­ce astă cercare, de ce este una, nu făcuse de cătă a stringe și mai multă legăturele de afecțiune și de stimă mutuali ale celora doue ființe ce su­­feriă de dinsa. Cunoșcința ce fiă­care a­­vea de esistința, în celă­l­altă, a unui dură nesatisfăcutu, opera ca unu stimulente con­stante la astă schimbă nefinită de îngrijiri și de dulci măngălărî, cari păreau ce ștică în limba giulă soră particulară: „Le scií ce n’am nemică de dorită." Cu aceste unice confidințe și altele ca acestea anima mistress Aveling lungele de­­mănețe ce Lavinia și ea petreceau, cu a­­culă în mână, în comodură salonantă de stejariă sculptată de la Owiscorabe. De cari alte subiecte putea ea vorbi, de căzu de acelea de cari era plină cugetarea sea, de bărbatu-scă și de soru-sea? El amân­­doul eraă lumea întrega pentru dinsa. Gla­­ra era u­ă îngeră, afirma mistress Ave­­ling, ref­usase tóte propunerile de căsăto­ria ca se remăiă cu soru-sea și cu cum­­natu-seă, ca se se consacre a face binele. A face bine era pasiunea Clarei, vibța sea era m­ă șiră neîntreruptă de operi de ca­ritate. Nu era la fiece mile împregiură, ómeni întristați sau întrebuințați cărora­a să nu se flă dusă consolări sau ajutorie. Bolnavii mai alesă erau preferiți. In astă momentă chiară, ea era centrală, sufletulă unei mișcări care se întinsese în fată co­­mitatulu, și ale cării scapă era de a aduna fonduri și vestimente pentru soldații ce se luptau în Crimea. Asta o ținea asta de multă timpă afară din casă. Clara se ne­­gregea pentru cei­l­alți. Ea nu era de locü forte. Fara îndouință miss Holywell oservase cometa ce purta totă de una. se recomandase astă cond­uză ca ună pre­­­­servativă contra violenților, dureri de capă de van suferia necontenită. Și cu tote astea, nu era nici uă dată convinsă ce­a făcută destulă, și aspiră a găsi uă carieră mai întinsă pentru dorința sea d’a deveni folositorră și d’a se sacrifică. La acestă panză din conversațiunea loră, una noă suspină mai profundă pămn ce trude­­ală vre­aă caută parti­culariă de nem­­ișce,­ală cări misteriu nu fu spusă Laviniei. Mistress Aveling considera pe seluIa sea ca frumosulü ideale ală eroului și alű geniului. Ea adoră pínö și umbra sea. June, frumosă, mai bună și mai bine do­tată de câtă ori­care altulă în lume, astă­­feliă apăruse elă în ochii sei de fetă mare, la epoca căndă venise, autorii de operi deja tipărite la 17 ani, se petrecu vacan­țele la Owlscombe, totă astă feliă era elă* după trecere de 19 ani, în ochii sociei de­veni­tă femeiă, și totă astă­ feliă era se re­­măiă totă deuna pentru dinsa. Fostu­ag

Next