Romănulŭ, mai 1862 (Anul 6, nr. 122-151)
1862-05-30 / nr. 150
462 IV ROMANULU » £\ unirea unui principe la unu posta atatal de ’nalte este sinonimi ku o schimbare ! a sisteme politice Intr’o direkgiune korespunzetorii ku dorinjtele poporului, totu nu putemu nega ki, privindu numirea Marelui Dune nu ka o fapta isolata ci în konesiune ku evenimentele trecute, adukindu-ve aminte ki Russia a nerkatü kitü va timpu mesurile celei mai estreme severitigi mi ki posedi spre esekutarea acestora mesure destule unelte, konsiderndü ínki, kialiturea ku marele Dune este kematü mi komitele Wielopolski, amikulü poporului polonesü, ín kapulü administragiunii civile, este învederată ki guvernulü Russiei este privvitü a face îndestulare doringeloru polonesilorü In kitü il este ku putinjji, mi ki restabilirea konstituijiunii anului 1815 nu mai póte fi privita ka unu visü alü utopistilorü, hi ka o probabilitate. Nu póte fi daru nici o indoiali despre insemnetatea unei Polonii restaurate pe temeiuru anestei konstitutjiuni. Negremitii ki vor mai esista în Polonia ómeni, kirora nu le este d’ajunsa anésta konfesiune, daru cea mai mare parte a natiunii se va gisi mulgimiti, nela pujjinü pentru unii timpu ore kare, ku anesti konnesiune a guvernului rugeska mi se va alia, ku sinceritate mi ku încredere, guvernului, daki anesta voiesne ku sinceritate realisarea konstituisiunii. Nu putemu împletimi temerea unora ki anea kale aplkati de guvernulü Russiel am putea fi perikulosi pentru Austria, suposindü, se ’nntelege, ki mi Austria va pimi înainte periosü mi sinnerü pe calea libertatjii konstitutionale. Kredemü ki gradulu de libertate nationale ne póte aborda guvernul. Russiei nu póte fi aplica nici unu perikolu pentru Austria, ci numai o îmboldire d’a progresa mai repede. Kiara d’amü admite ki Rusia lukrézi ku avea pripi la întărirea sa în întru, spre a putea esecuta cu mai multă eficacitate orecari planuri pe terîmulu politicei estemne, totu nu vedemu în anesta de kitü unü avertismentü pentru Austria a imita acestu exemplu, spre a putea paralisa aceste planuri daki ar fi contrade intereselor Austriei.“ Liberalismus Romane. (A vedé No. 141). ... V. Ideiele politice ale lui Urechiă. Head’intein ideii sau opiniune politiki, în ordinea ierarhiei este anea relativi la principiul monarchicű, Urekii nu este în kontra monarchies élű rekunesne dupi ideile domnitóre ku seklulu sen ki penetea gerei se pistrézi în mănele celuia celu alege D-zeu a fire Domnu (ezeié1 Mai multu viki, Urekii di korónei o prenedere divini: „Dumnezeu pre nelu mai mare l’alisatu mi judegulű nelü ne„resku pre pimíntu i l’aü datu.“1 Aneste ideie séu principie nu se para de naturi a fare din Urekii unu membru, unu ’navitamin alü liberalismului. Se ne gnicimü însi de a spune ki Urekii ínskriindü ín kronikulü sen, ideiele aneste, ale eponei séle, nu le mi aproba ín totulu. Ela fin a ave ideia determinata a konstitutionalismului nostru, nu gisesne si e bine sa se fii concentrate tóte puterile Statului în minele kapetelorű koronate, in minele Domnitoriului. Anesta resare bunica din urmitoriele cuvinte ale lui: »Precum nu este deskilekati gé»ra de ament așeza fi, amia nini tocmoda, nini obineilegerei bine nu st a* * Letup* T* U psfjf. 175* j »șezate; ne tóti dreptatea aű lisatű \ •pre nelű mai mare si o judine, mi «ne iaü pirutu lui ori bine, ori riű, •aneea aű fostű lege; de unde aü luatü • voii pe amia mirii mi vírvű. Dení •kumű e voia Domnului, numai nelű ■ kauti si le piaki tutulorű, őri ku ufolosü ori ku paguba (erei, karé obi• neiű mi pini astizí triemte!« Eaki, pare-ni-se, o plini de indignare konstatagiune a efeptelorű monarehiei absolute; éki, dení, ki Urekii presimpte kitü mai bine ar fi, daki lukrulű ar ínneta de a esiste prekum ni-lü deskrie... Auzigí! «karé obineiű mi pini astizí triesne!« Eaki o apoteose de karé női skiparimü mulguraiti konvengiunií! Urekii deklanndu-se nepartisanii absolutismului, Inklini kure liberalismü, kure democrația, tan se aibi nevoii a botesa suma opiniunilorű séle, nu vreunulu din aceste nume. Celebrulu nostru kronikariű, ridicindu tronului o parte din a tota puternicia lui, doria se o dea legiloru: „Unde nu sunt pravile,—zice éla—din voia Domnilor, multe strămbătăți se facu la Puterea, skutulu legiloru, alu legiloru bune, liberali, ilu pregiuia ku multu mai süsü Urekii, de kitu pregnmii Domnii nei buni mi iiki in unu timpu pe kindu, numai de la Domni depindea totulu, ori nu de la miniștri respunzetori ka akuma.: Stefan vodi nela tínirii fiiulu lui Bogdanu vodi mi nepotulu lui Stefan Marele, tail pre Hatmanulu Arbure, kimi l’au aflatu în viclenia. Kigi arű rommé mi astizi de ai mai fi unit Stefan Tínerulu? Urekii însi strigi ki Arbure „NPII JUDEKATU, NIHI DOVEDITU AU PERITU!“! Daru bine suia Urekii mi anésta, ki legile, ori kitu de bune, suntu nisne fiatus voci, pe kitai timpu ele nu se apliki, séu se apliki ka la noi, de esemplu, konvențiunea! Ilii fiindu ki, pe timpulu seu, despre aplikarea sirien a legiloru nu se trigea la dare de sémi (vorbi se fii!) pre miniștrii Domnului, astafelu In kitű de la singure Insumirile Domniloru depindea toti sórtea legiloru, de aneea Urechii se gribesne de a ne areta kumu se kuvine se fii Domnitorii, ba legile se-mi poti ave puterea mi efeptulu loru salutariu. VI. Noi liberalii konstitutionali de amu fane astizi In 1862 portretele ministriloru respunzitori, ne amu alege, desigura, cu tóte pedepsele prevezute în noua lege contra Presei. Eaki însi portretele takute de Urekii, despre Domni, mi pe kmda Domnii i erau aleși de D-zeă a fi Domnii erei, ■ mi Urekii era Vorniku Marei Urekii voin ka domnulu se fii * dreptu judekitoria mi ka unű adever írata privnte pentru geri. „ali ku adeveratu Petru Rarenia ■ era fenioru luí Stefanű Vodi nelű ! bunű... géra mi moinia ka unű pi- 1 rinte o sokotia. Judikata ku dreptate i o finea.“2 Miniștrii nostrii respunzetori însi, kunda e vorba de dreptate, lași kamera se trezi la ordinea Zilei. * Dupi Urechii, Domnulu trebuia se ■ fii desinteresatu, plin de abnegare. * 1 Letop. T. I. pag. 154. » Let. T. I pa$, T?, neplekatu la rele, mi bunu privigiitoriu la tóte. Noi asemeneamű neruri se ne fii minilatrii nomU: —« punzetori: „Deal zine élű, lui Petru Vodi „[miriopulu] putemu si-i zinemü nelu „Milostivű, că binele au lapedatu pen„iru éráji mi altű nime ka elü amia „nu s’au mai aflatű. Era domnu blandu, „ca o matcă fără acű, la jiudenu di„reptu, nini begivu, nini kurvaru, nini „lakomu, mi putemu se zinemű ki „tóte pre isvodu le au ginutu ka si „nu se sminteski.“ Domnii, pre kundu Rommii n’aveau Miniștrii respunzetori ori o kamen, unu parlamentara alu nostru, priveghiați la întregimea gerii mi a drepturilor séle. Noi nu putemu întreba pe Parlamentulu nostru dari au vizitu miliarű autonomia ne ne rekunosku konvenisiunea, daru Urekii laudi pe Petru Raremin, „că nu în beții și în ospețe petrecea, ci ca unu strejariu în tóte părțile priveghia ca se nu se știrbéscu (éra ce-i remăsese de la tată-seul1 Domnil, zise Urekii, trebue se fii ikonomi cu banii gerei. „Spunu, „arata anesta kronikariu, despre Petru „[miriopulu] kum ki dmdű bani de „keltuiali la kumi, au fostü libre„mmdü mi au fostü Zikmdü, aceste „suntu lacrimele săraciloru“ Care din miniștrii nostril respunzetori a takutü ka Petru? Se antinepemű aine mi se Inskriemü aliturea ku anesti esklamare sublime ne Urekii pune în gura lui Petru, frumósa bugetare a lui Mirone Costina, în privirea lucrului curții lui Radu vodă celu Mare: „Marii înțelepciuni a acestui domnu, esclama Costină, mare fu întunecare, că domnulu „este se se parte cum biruesce venitulă „țereîu Urechii kunoșnea ne nefericire este pe lijera aneea în care domnii se pleka la vorbele kurtesanilor”: „Puru„rea domnii tineri (nouî) se pleki mi „kredu kuvintele nele rele ale Podli„buitoriloru [kurtesaniloru lingumitori.]“ „Ei mai toni domnii suntu buni, zine mai energika Nebulae, numai se întimpli de se afli de anesta feliu de ómeni (ka Ilio Kantakuzino visternikulu mi Panaiotake Morona), de se lipesku mai lesne mai la togi domnii, de se striki firea nea buni. Mai multű se afli la domnii de anestü feliu, de kitu de nei dreptiimi buni.“3 Noi konstituijionalií asti-ZÍ nu ne mai tememü de domnií inbitorí de kurtesaní, ni dó miniștrii karii mi-arü fane kurtea pe ruinele legalitiijii. O deperminitare va convinge, kredii, pe fii-nune, ki Urekii nu numai nu aproba absolutismul, darű ki mici nu esita, în indignarea lui kontra domnilorü rei, tan miniștrii respunzetori, prin mi de a justifica isgonirea unora asemene de pe tronu, de nu mi pedepsa lora. •Dumnezeu pre nelű mai mare ■ au lisatu mi giudeijulü nereskü pre * pimíntu i l’aü datu; mi prekumű •iubemte elü si vadi pre Dumnezeu »In nemü judekitorü blindü faptelora »lui, amia sí se ante mi elű (dom•nulü) nebra ne suntu supta stapíni* rea lui, mi kuma nu sufere Dumnezeu »strmbitate, amia mi ela si nu faki * Do kita se sporeski biruiü kure Túrnia preferită se lase tronulü. * Nekuhea, Let. T. IL pag. 313. •altuia. Deni kare póte fi omü ka a• nela, si-mi vazi muierea siluita mi -i.oijokorita mi -i sufere? .... He •bine darű vomű pute da nelui ne nu •póte suferi amarulu inimei sale? Ki •nu elt ne D zeu simegemte pre u•nula ka anela si fii plinitoriu mi • nerutoriu de pikate ka anele; mi •pentru anesta trimite sfírmita ka si •nu se mai adaoge pikatulu.» Daki amű fi intrebata asti-zi: ne vină se va da celui ce nu va pute suferi amarulű ănimei sale ? — Amu respunde sereniteski noblimea noua lege votata contra presei. — Urekii skriea rîndurile de mai susu asupra domniloru, mi noi nu amű pute zine astizi nici pe jumetate marilor vostri miniștri respunzetori! In anestü punktu regretamu mi noi trebutulu, ka d. Iepurianu starea de la Balta Limanu ? — Dumnezeu nu sufere strimbitate, domniloru miniștri, nu o mai fanegi zilniku la atitea milióne ... ki Dumnezeu simegeniie, zine trekii nu nei, pre nelu nedreptigita se fii plinitoriu mi neruitoriu de pekate.... VII. Celebrulu nostru kronikariű, takindu frumósele portrete de domni buni mi de domni rei, are (la pag. 157) o pasiune de a se pronungia asupra uneia din gestiunile nele mai agitate nu arata in trebutu kita in anestĭ de pe urmi ani. Boiiriĭ, nei mai mulți de deapururea ínkinagi kutiria sau kutiria nagiuni, de kite ori nu au pututu a-mi dobîndi pentru al lorű koróna domnirei, au fostu ín plecare de a primi domni străini, de la nagiunile venine. Hetitorii nomtri îmi amintesku, ba se nu mergemű mai departe, kampania foiloru boiresti din 1861 supta ministeriele liberali, în favorea votului Divanului ad-hoc pentru prinire striina. Urecii konstatézi anésta plekare boiiréski la paginea susünitati, apoi o kondamni zikíndü: „Bari géra sokolla că de nu-s e îndămănă cu alti seți, darű cu străinulű mai multă neîngăduință îi va fi“ vin. O a doua kategorii de opiniuni politine ale lui Urekii, este anea a relativi la posigiunea topografiei a gerei. Urekii dea pururea s’a aretatu neamibulu Turkului m’a indemnatu pre Rommi la pane ku veninii, spre a înjgheba o aliangi mare contra semilunei. Amia élü ne spune ki Stefanu nelu Mare s’a impikatu ku Korvinü, dupi chitaia de la Baia, numai spre a-mi Interne îndoite puterile asupra Turnuloru: «ki vizíndű (mi Stefan mi «Korvinü) ki vríjmamiulü loru mi a •tóti kremlinitatea, Turkulü, le sti in ■ spate, mi asupra voininiei tuturora întinde mrejile séle ka se-i koprindi mi • arntĭnduse prietenii cu multe cuvinte •ínmelitóre, mi kitn mulű mi kitri •altula, ka se-i zidiréski, mi se afle • kapű de prine, se ínnopi zarvi, se•kotindü ki între aceste amestecituri •i se vorű înkina lui, pentru ka se le • dea ajutoriu mi mai apoi íi va pleka •supta jugulu sei. He vizíndű aneste •ín melmimí Matiam kraiulű mi ku Ste•fanü Vodi, s’au impikatu mi s’anla•mezatü.» Conforma acestei opiniuni politice, Urekii ginea de ren pe oricare po pom veninű ku Rommií, ne se ndiki kontra anestora, ín lokű de a se skula kontra Turnilorü. Despre Albert regele Poloniei, striga: »Nu finea óste împotriva pigmilorű, karii ín tóté •pirgile fulgeraű mi trisniaű ku aromele lorű, ka tunetulű, virsmdü sm■ gele kremtinilorü mi stropmindű vol• ninia tuturora,... se gmdi ka se-mí • arete vitejia asupra Moldovei <fc —» Mai limuriu apare convingerea kronikariului despre nenesitatea alianței Rominilorü ku veninii contra Turniloru din mustririle ne adresezi anelui ami Albert alü Poloniei la paginea 139, suptn titlu »Certarea celor mari." »Anesta Olbrecht, zine Urekii, •nu asupra pigmilor, ni asupra Kre■mtiniloru au ridikatu resboiu. Nu da •ajiutoriu nelui ne nu avea odini de ■Túrni, nu vrea se slibeski pe nelu ne • se lupta ku vrijmamiulu Kremtiniloru • căruia trebuia se-i de toți ajutoriu» Vorbigi mi vor ka Urekii, o jurnalistiloru moderni, ai partitei liberale, despre întreținerea de bune relagiuni cu Sírbii, Italianii ,fc, de voigi sefigi akusagî de triditori și vînzitori ai gerei! Opiniunile lui Urekii asupra karapteriuluî Turkului, sunt energika esprese în mai multe locuri, în kronikulu sen. La Domnia lui Lipumnianu karele stamima netigile, dupi ordinile Sultanului, kronikariulu zine: •Turculu •de ce-î dai mai multu dacea a îți cere, •și-ți face mai multă nevoiă, că élu •darulu îhî scrie obiceaiu.» Ah! kinî au uitatu anésta pre pe deplinu boierii noștri kirmuitori mi nu voiri se trezi foiele liberali ne necontenitü le-o spuseri pe tóte tonurile! — Agi kalinitű la Turnu Unirea ne ne-o puteagi da ínuive, e konseninte turkulü se veneri ka se fanegi din Unire, unu monstru turnesku firi nume... An n’a zisü Urekii ki «Turkulű de ne-i dar mai multu, de anea a íginere?* Konkidemii ani, asupra opiniunilorű politice ale lui Urekii. Resummdule, női gisima ki kronikarulu nostru era in contra absolutismului mi’n favorea puterii legilorű; ki era pentru nedependința gerei de Tarnimi, prin urmare, pentru federagiunea séu nelű pagini aliangia popóreloru krestine, venine ku Rommii kontra Turniloru. In fine se in ultima mi anea opiniune a sa kontra Domnilorü striini; ea este de o mare însemnetate în ideiele nóstre. Ilii akumü se intrebimü pre detraktorii partitei liberale, daki anesta partita este revolugionarii, inovatorii mi nu numai kontinuatorii, desvelitória ínțeleptelor, opiniuni politice ale liberalismului purű, desinteresati alti seklului alti 17-le? Guvernamentu sinceră represintativa alti țerei, dari nu alti unei klase, oki ne liberalii de astizi neri, mi trebue se neri, ín sprijinulu vekei opiniuni a ’naintamiului loru asupra puterii legiloru fanii ku tronulu. O pregitire armata, dupi puterile gerei, mi aliangia ku popórele de anen-ami sarte ku Rommii, fanii ku nouele eveneminte ne se pregitesku în Europa mi ín Oriinte, eka ne nerű liberalii, minererea lorű este o continuare a politinei naționale a seklului lui Urekii. — Josu maska domniloru 1 óki strigitulu gerei, kitn nei kari píni mi ín anulü trekutu se ínkumeA (