Romănulŭ, mai 1862 (Anul 6, nr. 122-151)
1862-05-26 / nr. 146
REVISTĂ POLITICĂ BUCURESCI, Publikimu astizi partea a doua a procesului verbale a medinyei trecute a Adunării mi recomandimă citirea lui ku luare aminte ki cî cele zise de ambe prigine, mi mai ku sémi din partea guvernului, suntu de o mare însemnitate. Vomă lua mi noi kuvînturu, prekumu suntemii datori a o face, fundă însb ki se desbate în sekgiunile Adunirii legea timbrului, care va veni naintea Kamereî în septemma viitórie, avemii datoria a da prekidere în septemma kurinte acestei cestiue în kolanele nóstre. Adunarea în mediuma d’astizi a asiultatu unele petiyiunî din partea femeiloru geraniloru vikirnî, suptu prevenyiune de revolți la 24 ianuariu! prin acea petigiune se cere ca Adunarea se intervin lingi puterea esekutivi pentru terminarea mai în curîndu a acestei cesiuni. D. Kogilnicianu a cerutu se se recomande de arginijii guvernului, pentru ka se gribesti mersulu lukririloru judelti törései, fiindu în acesti cestiune interesați toti yéra. D. Ministru justitiei a respunsu ki se va termina kita mai kurîndu, mi dalii s’a intirziatu, kausa e k’a trebuită se se cerceteze 800 de individe în acești afacere. Se citesee apoi raportută pentru verificarea a 3 noui alemi. D. Mii Io si P. Rosetti, Bilinescu se proklaini deputați; era alegerea d. Hasnaci se amini nefiindu mici venite dosariele de la plinii. Adunarea intri apoi in desbaterea cestiunii rurale, D. Cogilnicianu a ținută unu kuvîntu din cele mai însemnate, prin care a dată cea mai de morte lovivituri proektului lucrată de komisiunele maioriticii Kamerei. Eri s’a iikutut serbarea momiloră, ce este o serbare tradiționale in toti Rominia, mi kare în Bukuremti Hindu fikuti de Prefectură Poliției variazi în programa iei dupe kumă variazi în karacteriile fară feluritele persone ce vină la acea înalță funcțiune. Nu vomă vorbi dară aci despre programa serbirii a tirgului numită momii, ci numai despre efeptură morale ce póte produce în morimi mai cu semi in Strimitate ună neadeveră ce pentru a doua an de nu ne’mielimă se reproduce de o faie , subventionati de nu ne’nmielimă, ce se pubiici in Bukurești in limba francesi. Serbarea Momiloră, zice acea faie, se face în memoria unei bibilii, unui resbelă civile, ce-a fostă odati între Moldovani mi Munteni, mi la kare, îndata acea a, xuntenii aru fi isbutilu a ucide mai multi dintre frații loru Moldovani. Si iisimü k’acésti versiune este ună neadeveră din cele mai mari, daru Kiaru daki amu admite k’aru fi fostă astufelu este bine are ka se sirbimu kiaru astizi unu resbeiă civile? Uli nu semni acesta în unele ponturi cu serbarea cea voită se faki mai demi-zi Archiepiskopulă din Toulouse, a zilei in kare katoliciîtă ucisă, nă micelirită pe fragii soră protestantî? Lui guvernul ă, care permite asemene publikiri sositoaie națiunii într’o foie subvenționate, nu este óre sulpabile? mi kindă acea foie vorbesce striiniloră mi spune ki muntenii serbezi kiaru akuină în facia Moldovaniloru zioa in kare s’aă micelinită unii p’algî, nu se di are arme striiniloră inimici ai nayionalitigii române, striiniloru kari vorü se ne perzi, mi prin urmare mai intimu se nedestineski, a íite, ki ’litre moldoveni yii mui Betu sunt d osebiri de tendințe, de obiceiuri de doringe, mi este mici m’o úri ne impikati kare se serbezi nekontenitu ka unu triumfă nationale mi ka o nekonteniti invokare ka se mai revie acea zi atită de fericiți sperimă ki Guvernulă va ’ndatora foia sa subvenyionati a de mingi neadeverută cea scrisă despre serbarea momilor; de nu apoi vomă si siliți a krede ki s’afikată ku voia lui mi sperimă ka se va protesta în Adunare nu numai de kitre stînga ci de mai mulți onorabili deputați din drepta. Scirile din afari ce publikună mai la vale, de se voru adeveri vomă avea o mare însemnitate. Asceptividă dară a fară adeverire se face cu cunoscută aci ki se respîndesce, ku o tirii din ce în ce mai mare, ki s’ară fi fikată o înțelegere între Francia și Austria în privința Italiei, lui se crede ki Austria se va ’ndupleka a da Italiei Veneția, în schimbul altorățere ce se voră da Austriei, iii kare vor fi alese din acele ce suntă cu totulă desarmate, turtite, strivite, gata în sfînmin d’a se pune suptă varga unui stepînu sau suptă jugulă unui despotă. Se zice asemene ki Francia speria ’ndupleka pe Papa a recunosce rigalulu Italiei, sperangii ce, ki tîi despre noi, stiruimu a krede ki nu se va realisa nici odati. Ilii fiind ki vorbindu de Papa mi de kredinya ce avemu noi ki kapulu realigiunii Europiane nu va cede nici o dați de buni voii, se reproduce că aci kite-va din cuvintele sale dintr’una din konferințele ce ginu akumă kite-va zile cu unii din kilugirii devotayî regelui isgonită din Neapole. „Acești omeni (Cavour, Garibaldi Vittore Emanuele etc. etc.) sunt o seriii de peire, ka valurile unei miri furtunase, ei arunki din tóte pirgile spuma desordinii promitîndă libertatea, pe limdă ei suntă sclavii korupyiunii.“ Uli éki ce zice Smtulă Pirintenii pentru toți skriitorii Italian mi Franceskari susțină independința Italiei. „Prin skrieri ciiunase mi prin alngiri perverse ei lukrézi a molepsi tóte sufletele mi tóte inteligingele ku riticirile cele mai otrivitóre, m’ale korumpe,a Bugimă pe publicul ă rommă se nu krézi ki reproduseremă cuvintele oratorilor noștri din drepta, ci testuale ale kapulul katolicismului, terminâ pe augustulü seü domnu a o aproba. Este mai multă derită probabile și misiunea Marelui Duce la Warszawa în unire cu markisuiă Wielopolski are orecare raportă cu o aliangi franco-rusi. —• Viena, 31 Maiö. Eri a sosită aici responsulă Prusiei la memorandum austriakă în privința tratatului de comerciă franco-prusiană. Se asikuri ki acestă dokumientă este mai multă ună refusă positivă de mită unu respinsă la konsiderațiunile ce Austria a espusă din punturile de vedere ale dreptului mi ale intereselor. Termenii în kari acestă respunsă este concepută nu permită, serie, d’a spera ki se va ajunge la o înțelegere. (Coresp. Scharff). — Se scrie de la Belgrad, 27 filată, kitre Wanderer. „informirile mele, dupi kariera se se opereze o concentrare de oștiri turcesci la fruntaria Serbiei, s’au confirmată prin fapte. Arile de violingii au fostă deja din nefericire konsecința soră, nici aceste oștiri, fiindă reduse a lui din recisigiune, au invasă distriktură lizirmică luată cu forgia 40—50 de vine. O certi urmi din acesta, furi mai mulgi rinigi mi lokuitorii unui sată smulseri în sine din minele soldaților, turci prada soră. Asemeni scene s’aă petrekutămi în distriktulă Cajarevatz auiia în kită satele dimprejiură reklami în gura mare se se puii unu termenu perikieloru de kari suntă amenințate. Victimă in Independința Belgică. Soiri din Rusia, ce kredemă inși ki trebue se le priimimu ku cea mai mare reservi, vorbeskă d’o instrucțiune ce guvernulă rusă ar fi adresată akumă a gingiloră sei konsulari in Oriinte, spre a preveni pe cei de luptă a loră protepyiune ki se pregăteskă eveneminte grave in Oriinte, mi se-i sfituiaski a restringe operirile loră komerciale, lukindă ku prudinga ce komandi împrejurrile. în unele cerkurî acesti scire a dobinditu multi tirii. Unii mergă prnn a pretinde ki se va face în kurîndu o rupere de relayiunî diplomatice între Rusia si Pórta, din kausa intririi osciriloru otomane in Montenegro, mi ki kabinetulă Tuileriilorăară fi pe deplină învoită cu acela, de la St. Petersburg. Austria și Englitera, ară fi dată din kontra adesiunea loră prealabile Turciei, de unde potriga d’a nasce una konfliktă kare póte se ié cele mai mari proportiuni. — Se vorbesce de are kare skimbiri in diplomayia ruseski. Dupe unu skomotű akreditată în unele circuri politice din Paris, Ambasadorială ruseskă d. de Kisseleff va fi in lokuită prin d. de Budberg care va fi înlokuitu la Berlin prin d. Labonoff, mi d. Igratieff înlokuindu pe acesta la Konstantinopole. zile de vedere, ce o credemu sugrumitórii komerciului si contrarii intereselor agerei. Amu pute a ne mirgini repettindu cele skrise si publikate in kolanele acestui ziariu la 7 Aprile 1860 si la 26 ianuariu 1861 sau a invita pe cititorii noștri a reciti acele doue article, prin care neamu silitu a dovedi reala ce ar produce înființarea timbrului la noi, daru nu ne place a ne repeți nici a retrimite pe cititorii noștri la cele publicate acumu unuarm mi două ani. Subiectul este destul de avutu mi putemu evita lesne orice rbi petițiune. Imposițiunea timbrului este o invențiune a timpilor ű moderni, în Francia s’a introdusö pentru initia ori supta guvernulu risipitorii ale regelui Ludoviku XIV, m’acésta kiara este d’ajunsa s’arate guvernului ki ea nu este una din invențiunile salutarie mi filtitórie de bine; in Staturile unde esiste se înduri, se suporți, fiindu ki cetiți mii giseska într’o mie de alte institutiuni avantagiose binelui publiku mi prosperitiții komune o kompensare la acesti sarcini, kare ori unde mi ka tóte numerósele kompensiri este destul de superstorii. Darű la noi, unde lipsesku acele kompensiri, unde industria mi komercialu au uea mai mare trebuinț de ajutoriulu guvernului, kumü va putea justifica, nu zicemu inființarea (nici sperimü de la patriotismulu represintanțilorO țereí ki voru respinge aceste proiekte d’o noui kontribuțiune) ci propunerea unui asemenea imposito? Trebue se aducemü aminte domniloru miniștri d’akumu sartea ce a avutu legea, votati de kamen, asupra patenteloru? Sau îmi inchipuieskü ki legea timbrului va fi priimiti mai cu plicere de kilü legea patenteloru, fiindu ki lovesce unu nuneru mai mare de cetinjini, pe kindü a patenteloru nu lovia de kitti pe industriali mi komercianțî? ințelegemu forte bine necesitatea imposițiuniloru, fii-kare scieri ori kare cetsțianu este datoriu a k«mtribui în proporțiune cu averea sa la cheltuielele Statului, kare se faku pentru siguranța sa personale mi pentru prosperitatea sa, daru nu putemu înțelege multiplicitatea impositelorű mi mai pucina niici impositele indirekte, kari pretindu a fi mai puțin simplite de kita cele direkte, fiindu ki nu se potu kaliula de mai ’nainte mi kare apasi totodauna mai multu pe celu seraku. Apoi înțelegem fitai mai puținO procederea guvernului d’a propune împosite noue, fin a areta soc kotelile națiunii, starea veniturilor, mi cheltuielelor, mi trebuința pentru care le cere. Kompturile anilor 1860 lui 1861 nu sunt nici cercetate, nici înficiintate, budgetele anului kurinte nu sunt niici votate mi guvernulu Inficimezi kamerei noue proiekte de legi pentru imposite noue! De la 1859 veniturile Statului s’a imulțitO într’o proporțiune progresivi, a ajunsu îndoite, întreite de kitti erau mai ’nainte ; acesta este o fapti netigiduiti mi nekontestabile, darű ori nu este na.itți piff." **** ■7* " ** țiunea în dreptű a întreba ce s’a fikutü ku aceste sume, la ce s’a întrebuințată acea sporire a veniturilor Statului? Daki este justű ki kontribuabilele si pliteski unu impositű se kontribue în proporțiune la cheltuielele Statului, este pe d’alti parte nu mai puțină drapte ka guvernulu se-i dea komptu de intrebuințarea baniloru. Este dreptü mi i0gika ka guvernulu înainte d’a cere t kontribuțiune noui șarete urgința unu cheltuiele ce are a acoperi sau îmbutetiuirile ce voiesce a introduce, daru i cere, mi a cere necontenitű, fin a da nimiku în kontra, fin a înft.cimia runkaru unu komptu de sumele cheltuite pin akumu, este 1 fapt.b mi Paternă zee o îndnsne#io„ais...rplu in Micle konstitu I I alu k.aveniiiuon de la 19 AuguaM ..8S8 zise. a •Budgetul aven.^rimia • lulelelor va fi pregilit anuale,en.r . • kare principalu, prin îngrijire ° 11 • dariului respektivu, mi supusu^‘ •nikci, kare le va pute amenda nu • voru fi definitive de kitai dupine •voru fi votate de dinsa. Dakii bud•getulu nu ar fi votatu în timpă privi• cosi, puterea esekutivi va împlini • serviciele publice conforma budgetului anului precedinte.’ Bara artiklulu 24 zice: ' dnkinarea desivîrmiti a sokote•libiu va trebui a fi infiriiiati A• duuiii celu mai târziu intr’unű ter•minti de douî ani, de la închinarea • fikiruia esercițiu.* Puté-voru óre represintanții națiunii, avindu in vedere aceste doue artikle, se voteze o noui imposițiune? voi-vorü óre se asume asupri-le marea responsabilitate a unei kontribuțiuni noui mi nemotivati prin nici o trebuinți arginte, m’acésta într’o epoki kindu kompturile nu suntu cercetate, nici kiarű înfiumiate, kindu bugetele nu suntu votate ? Negremitu ki nici unula din represintanții națiunii nu va da unu votu ku umiurinți, negremita ki nici una deputată alu Adunirii legislative nu va voi se respliteski încrederea, ku kare le-au onoratu koncetițimii sei alegetori, gratifikindu-i k’o contribuțiune noui, onerasi mi nemotivati. Respektimii pre multu onorabilitatea Adunirii naționale ka se putemu admite unu singura minutu o asemenea abnormitate! Darű kiara de a resiste o necesitate arginte mi absoluți pentru înființarea unei noui kontribuțiuni, nu kredemu ki acestű impositu nou ar pute produce resultatulu ce su a intepti guvernulu nostru, adici o noui crescere a venituriloru Statului. Totu omulü, kare cunosce elementele ekonomiei naționali, scie ki daki se immulteske kontribuțiunile indirekte, skada m proporțiune kontribuțiunile direrite. Puterea kontribuitorii a unei gere are limitele sale peste care nu póte trece, mirinduse kontribuțiunile, skade numerule kontribuitorilorű, fiindü kb a* Se scrie de la Warszawa kuri Corespondinția Scharf: „Numirea Marelui duce Konstantină ka Vice-Rege ală Poloniei este ună evenimintă d’o mare importanți. D. de Wielopolski este desemnată ca substitutură seă, ceaa ce dovedesce și noulu vice-rege voes de a realisa programarea în privința autonomiei complete a Poloniei. Markisuiă Wielopolski este partizană ală panslavismului mi se pretinde ki Marele Duce se înklini mi elă kitri asemeni tendințe. Trebue ind abserva ki programa de care e vorba a d-lui Wielopolski a avută, akumă multă timpă, adesiunea cabinetulu de la Tuilerie, daru numai de pagina timpului după multe silinge Gorzciakof a recuzită « de TIMBRULU. Timbrulü a revenitu eram pe tapeta, acesta impositu indirektü este din nou la ordinea zilei. Proiektulü de lege, sau mai bine zikindu proiektele de legi atingitórie d’acesti kontribuiiiune nouimi atitu de intimitórii komerciului (aici se afli mai multe proiekte) suntu în cercetarea sekniunilorű Adunirii eleptive. Eredemü de datoria nóstri a ridika era vocea mi a protesta din nou in contra Infiintarui unei legi ce este rea mi vstamitarii suptu tóte puntu