Romănulŭ, mai 1862 (Anul 6, nr. 122-151)

1862-05-21 / nr. 141-143

«8 ROMAlSULU » Paris, 26 Maiü. Monitoriulu de ostizi anunii numirea driorü Chasseloup-Laubat, Goyon și Ingris de Senatori. Apoi zicerii Imperalulu a decisă, pentru reducțiunea stării efective a armatei, că corpulu de ocupațiune la Roma se se supună la uoi, nouă organisare. — Ziariulu „Patrie“ respunde, într’ună artiklu asupra spediuiunii la Messikă, la împutirile ki Francia n’ar fi păzite konvențiunea de la London. Zice ki Spania a kilkata iniíia Konvenjsiunea, okupindă singuri Veracruz. Gejnerariulü Prim n’a păzitat datoriele Konventsiunii, dară Spania se retrage ii Francia rémme. Ziariulu „Patrie“ esprime pirerea sea de ren ki aliantia ku Spania s’a putută rumpe ku singura semeții a generaliului Prim fin konsimpțiaun tulu guverniu ui, ki o decisiune d’o insemnetale arma de mare s’a luatu fin a konsulta guvernulu, sau fin ka guvernulu se o desaprobe. In Francia, zice, aceste generaruti ar fi fost« trase înaintea unui tribunale marțiale. Adăogi ki Francia nu voiesce de loku s’atragi Spania in politika sa, ki Spania are mai mulții interesü ka spedigiunea se ajungi la unii bunii resultată. împeratulu a trimisu re’nior- Hirîmi a adoptată o conduiti mai personale, înțelegindu prin diferite simptome și generaliulu Prim urmezi o aîli politiki de kitu cea trași de Konvențiunea de la London. Guvernulu englesu nu s’a aretatfi unu mai bunii aliati de kitu Spania. Francia ar 6 putut« aștepta mai bine de la dinsulă, darii Englitera a declaratu de la începutul ki nu va merge mai departe de kitu pun. la Veracruz. „Patrie“ termini artiklulă seu, esprimîndă spreranița ki Francesii se voră intorce acoperiiii de gloria da fi aperatu el singuri interesele staturiloru europiane. — Berlin, 26 Maîst. în mediația de astă zi a Kamerei deputațiloră a supusă ministrulă finanțeloru tratatulă de komerciu ku Francia, mi a observată, ki guvernulă speri a dobîndi konsirap Bimîntulă tutori guvernelor« asociațiunii duamamie, uit, în insulă acestua se afli obligată de drepții în privința Franciei. A abrogată ki acesta tratată este o opere a prin uii a apropierii reciproce a națiuniloră. — Francfort, 24 Masă. în uredinjia straordinarii de astăzi a dietei konfedoraßiunii s’a primiții propunerea austro-prusiani de la 8 Martin atingitorii de restabilirea konstituțiunii anului 1831 în Hessia elektoralé. Hessia a declaratu, luptă reservă, ki se conformi densiunii. — Cassel, 27 Masă. Miniștrii s’eă adunară eri ia d. Volmar ui aăturîtă a da demisiunea loră. Se asiguri ki ambasadorii Austriei lui Bavariei au declarată acesti demisionare de a soluta necesarii spre a opri pe Prussia de a face mai mari înaintiri. Primirea demisiunii este sikun. Nu se cunosce Tbiiki compunerea noului Ministeriu. — Scutari, 23 Maiă. Hussein- Pauia a trebută la 19 ku uiépte batalioni de infanterii mîku 400 omeni trupe iregularie fruntaria Muntenegrului. Distrkfceîe Yasajevicî suntă in minele trupeloră turcescî, kari voră intra astizi la Spuz. Se antdpti o bitiul decisivi. — Ragusa, 25 Maiă. La 17, 18 mi 19 s’au bitutu insurgingii mi Muntenegrinir în strîmptoaiele de la Duga, în urma acestora s’a vezută silită Dervim-Paul în a se retrage la Gazko. Turcii perduseri 2000, Muntenegrinii patru sute ómeni. Turcii aă în luptele loră în contra Muntenegriniloră totu d'a una nenorocirea ei, abia aă anuncialu o biruiaui, abia aminasoră aă gisită timpi a suna trompeta viktorieî, mi se vedă konsirimni a-i întrista era cu nuvela unei complete învingeri. Astüfeia s’a ’ntîmplatu lui ’n trebulele sile. Abia l'ti'ni! Âîli|10 despre pretinsa luare a oramiului Miksich, mi ea este urmați de alta kare zine kt ’n deuierlu s’au silită a forga strîmptoriele de la Duga, un ki dupi a lupii singerosi au fostă siligia se retrage la Gazko. Telegrama de mai susți ne spune în pagine cuvinte resultulul si acestorii operațiuni: Vedema ki lupta a fostă opinialn, fiindă ki a continuatü 3 zile d’a rindu, ki a fostu singere si se înțelege fiindu ki an remasă pe kimpulu bitiliei 2,000 turul ini 400 Muntenegrini. Dupi alti telegroni se afli între zei marul din partea turziioră Mehemed Beg Ceugsig, komandantele arnugitură, Azlam Beg mi mulgi ofiteri de stăti. Dervim- Pamia a mersă la Birecinarnî la 25 la Banjoul, spre a zerica acolo trecerea spre Niksich. — Newyork, 13 Main. Unionists au okupatü firi resisiiugi Norfolk, g’Lsindü arsenalulu, lokulu pentru konstrukgiunea koribieioru mi koribiele denpenale. Marea korubii kuirasali „Merrimac44 a fikutfi esposiune. Generaliul M. Clellan se afli 20 mile înainte de Richmond. La Memphis s’au arsă mari ki tiuimi de bumbakú. Kamera represintaugitorü a votată desfiintkirea sklavieî în Amerika septentrionale. New Orleans e deklaratu în stare de asediu. — O proklamagiune a premedintelui Lincoln ordini desfingarea blokadei la Newoleans, Beaufort și Port-Royal pentru 1 Iunie. Kondigiunile suntă iele urmilorii: Kon biese trebue se albi certifikate de konsuli amerikani mi se nu duli kontrabandi de resbelü. Blokada zebru ia5te porturi se mingine. — Newyork, 15 Main. Se ziceki „Monitor'’' (korabia ku skulu de ogeră, care a învinsa pe Merrimac), se afli pe drumă spre Richmond. Nuvela despre luarea Richmondului nu este nii confirmati. — Hitimu în ziariulü „Times 41, de le 24 Main: O de pemii d'o mare insemnetate a sosită cu vaporea intrati la 22 la Southampton. N’amă priimit niki de la coresponditele nostru o asemene noutate, dară este cu patinai se fii sosită scurtu timpii înaintea plekirii valorii prin telegrafii, astufela n’a putută petrunde niici în publicitate. O reproduzemă astufela cum am priimitu-o, fin a pute garanta autentizitatea iei, însă aa deplini incredere în onestitatea firmei kimia a fostă adresați. Ekize zize: „Armia Konfederagioră în Virginia a fostă bituti mi ni kongiurati.44 —* Vaporea „Vulkan44 a kompaniei Lloyd a sosită la 24 Main la Triest un a adusă nuvele de la Calkutia 22, Singapore 22 mi Batavia 14 Aprile. — La Bartermassing liniștea e restabiliți. în golfuri de la Tómini niste pirasji au fibulit prisonieri 200 persone mi le-au luată ku diurnii. — Hongkong, 15 Aprile. La 3 puterile armate anglo-franzese au atakuti tabera rebelilorülingi Wongkadza, de unde acestia devastasea impregiuirea o zidiutate de la Shanghai, au luatu tabera ku asallü mi au denpenatu fortifikatiunile. Amiralele Hope, kare ku kotonelulu Wardgonia pe fugari, a fost vulnerată la pizioră. De la Tientsin s’a trimisu rrinforgiri la Shanghai. O despirgire de trupe franzese se va konzeutra sa un puntu ală germului. Stranii ka pasporturi potă visita d’a kumă înainte Telungu. Ambasadoriulă engresu, D. Aicooli, aplebată de la Japană. — Ziariulu „Wanderer 44 publiki o Corespondingi de la Constantinopole, ku data de 17 Mai, din care estragemu urmitoriu de pasagie: în kursulă septimînei s’au îmburkatu privit trei bataliuni de infanterii din korpuri zentrale de la Constantinope.i) re’ntorgiri pentru Omer-Fauna trei konbie ku trupe sîfi «h Jtlensie m digitus for ku destinațjiune la Antivari, mi amia merge necontenită de luni. Daki n’amu sei din sorginte sikuri, ki morburile, ivite în urma unei ierne atitu de grele mi a kildurei subite d’akumă, in armia din Rumelia, au redusă multe bataliuni pe jinetate mi mai multă, am pute kalkula starea efektivă a armatei lui Omer Farnia la aprópe 60,000 j ] omeni, dară intr’adeveră, ku tute re’n | foruirie nu întrece multă nume : ] rulă de 30,000. Spre a aduce acesti Ii armie la o stare mai mare, se trimită leui rekrujiii konskrimi din Rumelia d’a dreptului« armia de operajjiune i lungi Muntenegru. — în treauteie zile s’a pliititu iu Kii mită trupeloră, prekumu mi iunkționarii orü civili de la Konstantinopole iefu loră pe luna lui Marică. Ju mai piiciirii superiori ai generării aă priimitu tokmai acum le fa loră pe luna lui iuniu anului trekută mi ■ aău mai lua iofi pentru 9 luni. Guvernulü kalkuli — mi póte ku dreptă iun iută — ki oliciirii suferiori s’aă înavnijită în destulă mi mai potă amtepta kitu va timpu. Acesta póte fi kasută la mulgi, dară de siuru nu este astfeiü ku oliciirii strivni, kari în cea mai mare parte suntă din kategoria olicinitoru superiori, kiei Turcii pistrézi funkyiuniie komodemî grase pe sema loră mila și bukurosă oliciiriloru strivii onórea, kare ka emolumentu sraordinarie nu raporti de kitu gloajiere inamiciloră. Luptă uisce asemeni împegiuriri vine fórte ane von oliciiriloru striinî, kari în mare parte suntă redumi la jumetate lora, a trii 9 mi 10 iune firi bani. Spre a face posigiunea loră un mal krîtiki, aktualele ministru de resbelă, Mehemed Rumdi Pamia, acestu inamikă implakabile ală Europei loru, khrora datorezi lumina okilorusei, a fikutü stipularea noai, d‘a nu mai puti oficiiriloru europiani kari nu suntă în serviciu aktîvă, debitu o a treia parte în locu de jumetate din lora loră. Acésta a picută în sfîrmitu pre multă oficiiriloru Striini mi ei nă otirită a adresa d'a dreptulă Sultanului plingerea loră. Decisiunea Padimiachimi în acești cestiune va ave o mare însemnetate; aici va areta Europei kare suntă intenssiu»nile lui kitre oficiiii striini kari—î sakrifiki sciíuna, timpul«, sinetatea mi vrea loră. Mehemed Al Pamia, cumnatulă Maiestigei sale, cere ka ginerele seu Mehemed Dusemil Pamia se plece kitu maî kurîndu la postulă seu de ambasadoriă la Paris; noulu ambasadoriu are misiunea a kistiga favorea guvernului francesă. Engliteza, care a juhatu rolul ă seă de Maură mi a skipatu, cela pujiină momentană, pe Turcia din înkur ki turele sale prin noură împrumută. Începe a-l fi superitorii. Mehemed Ali Pamia, obicinuită a «pe- ■ ra ku kasa tesaurului dupi buni plin cerea sa, gisemie nesuferită sa untă ] Lord Hobart se vîre nasură scă în fi < năucele turcemii mi se aibi oriii gin Uul la degetile sale. Mai nesuferită ,nici îi este ambasadoriu iü englesa, domnu Bulwer, kiruia Sultanulă îi arati o mare încredere mirare în mai multe rinduri a avut« lungi konferin ; Beku Maiestatea sa pe kindu Mehemed a fostă silită a aștepta afari. Mehemed Au se teme — mi nu firi temeiă — ki ar pute veni o dați ambasadoriului englesă ideia d’a desfide sultanului okii asupra unoră lukrurî. D’acea a pune toti silinția sa a face se predomine înrurirea francese. Acesta negremită va supera pe Engli ! tera mi amicia superitorii a domnului ! Bulwer, amia speri Mehemed, se va * reci. D’o kamu dați, spre a lisa timpă lui Mehemed Dusemil Pamin a desvolta la Paris amabilitatea sa mi a-mi înc Ituri piciorulă, a îngrijită a procurat sultanului pentru mai multă timpă pe írfififl 1% W AXM M n fws jm? ; mare onorabii noui de linii ku 120 tunuri ku mare paradi arangiati de Mehemed Aii la kornulu de aură din b . .• în ialulu ministeriului de marini. Made aburi ale acestei korabie se lukrezi in arsenalulă Marinei d’aici de kitre lukator, englesi, vară kosta îndoită, kitu ar fi kostată daki s’ar fi adusă de la London, dară Mehemed Ali ambițiionezionarea d’a fi fabrikată cea d’mitiu macini de aburii la Konstantinopole și acesta glorii Sultanului o va puti bukurosă fiindă ki korabia va purta numele seu „Asizie“. După acestă petrecere va veni alta, la 8 Iuusu, Durban-Bairamură, unde la SuHubunî numai se voră tia peste 100,000 miei. Procesiunea la templu va da sultanului opasiunea d’a admira preajiiunea la favoriți, adici uniformele cele noue ale trupelor sale. Cincisprezece zile dupi serbarea bairamului vine marea serbare a circumcisiunii; penru a rosti ceremonii religiosi, care va tine doue septemmi, se voră ameza 100 de korturi la skutari lîngi Haremskele; toți kopii kipi se supună circuncisiunii vom fi ospetații mi îmbrikați ku vestminte noue ku keltuieta Statului; petrecerile publice voră continua totu acestă timpă fin întrerupere, Kite milione voră îngigi aceste sorbiri mi petreceri este o cestiune secundarii, lukrură de kipetemi este ki sultanulă se petreki mi se nu giseski timpă a se gmdi la lukrurî seriose. în intervalele acesta înrîuririrea francese póte se faki progrese mi se deștepte gelosia englese. Daki se va întîmpla astă-feră Markisul de Moustier va da destuii o kupafsiune domnului Bulwer, mi Mehemed Ali Pamia va puteaulege fructele politicei nule, ca omnipotintele favorită ale seraiului! — Se amtepti in scurtă timpă aici sosirea domnului Mires, care are intensiunea d’a supune guvernului turcescă proiekte gigantice de drumuri de feru si a face totu d’o dați tui’ propuneri pentru esplotarea mineloru. — Petersburg, 27 Maiü. Banka imperiale a publikatu urmitoria dare de serii: Intrarea in metal era de 1,150,000 emitea la partikular! 188,000, la guvernă 350,000 ruble. Provisiunea metaliki este de 93’, milione, emisiunea de bilete de banki de 708 milione ruble. Litteralismul9i conüiuni i. Bourii nostrii n’au lipsită și nu lipseskű de a aranka totü felulu de akusirt, kindű nu mi kaíoinaii, asupra partitei liberale. Intre aceste akusiri, kare de kare mai neîntemeiate, a gisitii totudeauna loku mi aceea ki liberalii suntű inovatori, ki voru se kurrae, de odati? firi transmiune, ku trecuhilu (erei, ki nu ginü sémi de ajunsü séű nici de kumű de acelü trekutű, ki aü venitü ín géri ku utopii francese, germane.... ki géra n’a avutú, nu are mi nu va ave pirtimire la ideiele lorü etc. Ne propunemű se cercetimü de suntu întemeiate aceste abusiri, dókaín adeviru liberalismulu e ceva nou íngeri, deki liberalisraulü moderna nu este în nici o legituri cu trecutulu. A face asemene cercetare este, pare-ni-se, a face însirui istorii liberalismului română, este a dovedi ki acesta e de o precedere, de o sorginte mai vechii mici nu póte fi opera kutirura sau kutirura birbatű liberale kontimpureana, kutirora sau kutirora deputatiii jurnaliști. Qli & idsvirfl, libinjeîși îl p ?o* mma nu este o kreagiune moderniséa vre una produkta stninü pimníntului mi klimatului patriei romíne: liberalismulu rominü îmi are originile sale akolo kiare unde îmi are pre are sale înșirai naționalitatea romini, mai multű miri, nu însumi progresulu nestabilita ale umanitiiei. LiberalismiPü rommä nu este, o repensina, fin ala konvențiunii din 7/19 Augustü, kun nu este fin ala revolimiunei de la 1821 seaü ala acelei de la 1848. Aceste date nu însemna nascerea liberalismului rommnü, ci ele suntu jalonele ku karea D-zeű trase Ruminilorű karea la perfekțiune, suntu skifjele aurite ala skirei lui Jakob, ale skirei predarea Rominismul avea se se urce din nordfi, din mormintu spre regiunile înalte și britanti ale civilisațiunei, ale drepuigiloi egalității, ale fericirii. Hora nóstri asta feliűamezati, noi amű trebui se smulgemu velulu uitirii deasupra soci ttiei romíne, din timpurile cele mai vechi, spre a da, în piturile cele mai adinci ale sekliloru, de adecina din marea kresku pe pimintulu Rominiei, arborele înfloritoriu al liberalismului. Dar a declanma mai denainte puteriie nostre nu arü fi d’ajunsu pentru o asemene open a geniului. A dovedi, însi, ki ideiele, opiniunile partitei liberale kontimpurane, nu suntű de ieri, de 50 sau 100 de ani numai în akțiune mi kursa în ieri, este, parefli-se, a dovedi deja, în o mare parte, ki liberalii kontimpureani ou suntu inovatorii acei kariî nu au nici o legitim ku trecutulu patriei mi kari cerki a aklimatisa pe teritoriulfi ei plante esotice veninóse. Acesta vomü face deci, cercetiíidnd în speciale societatea romiul din seklulu alü 17-leațiune. Alegemu acestu seklulu inten- Precedindu deaprópe epoka cea de doliu naționale, a domnirei sau a prloțiloru, epoka de intrerompere a desvelirei ideiei romíne, a civilisirii naționali, sekiulu alu 17-le este, dupe sokotinția nóstri, acela cu karele si sudézi, se unesce sekiuiu de renascere ce petmemű. Procedindü astafeliu, ne va fi fórte lesniciosi kompararea kurruktu a liberalismului kurinte, ku acela alti stremomiloru nostril. In acesti komparare va trebui se facema însi de a pururea mi partea civilitirei mi a situațiunei diferite în care se gisi societatea romuri din seklu ce komparmü. II. »Moldoveniloru celora de mai naíng »te de noi le sta mai multu la mi-mi, zice Kantemir, si faki fapte bune, nu sa le scrie.« Noi kare suntemü impedikațî de legea electorale de a face mi acea fapti buni de kare ne am simți kapabili, suntem amenințați astăzi, cu noua lege de presi, de a fi impedikați mi de a scrie faptele celora kiemați de legi se le faki. Amia dan, nici se facemu fapte bune nici se le skriemű pre ale altora, eaki roiulu nostru, dupi înalta ofirire a guvernatorilor nóstri! Ba ne mai remase ceva de filiuta, mi la care nu se gindiri í nici, se vede, fikitorii nóstri de regi^ kontra presei. y Píkim purfme, goí fii $!