Romănulŭ, iunie 1862 (Anul 6, nr. 152-180)
1862-06-01 / nr. 152
470 sele, »cum se va tocmi (kindu suntu de akorda) VOIA LUI DUMNEZEU EU A OAMENILORU.«1 Eaki rekunoștere eklatante, kum zisei, a voiei omenești aliturea ku voia divini! Eaki, în kiteva kuvinte cuprinse sutele de tomuri scrise în Apusa, spre a se dovedi esistinția liberului arbitru al omului, ale omului creștinii admirabile pertepțiune de geniu a adeverul dorii filosofice, în deplina contestare în Europa pe timpulű lui Urekii! Kronikariulu nostru, kiarű kindu recunoste slăbiciunea voinței omenesci, elű stabileste o tikuti darű reale deosebire între mirginita putere și nemărginita liberă voință a omului. »UNDE NU VREA DUMNEZEU, OMULU NU POATE, zite Urekii.2 Liberü este omulu se voeski, elu are, kum zikű filosofii în jargonulu loru, deplina volițiune, dar nu totu te omulu voiește, o se mi potă realisa. Paralitikulu voesce se tinzi brațul si paralisatu, daru nu póte se-lntindi. Vaika paralitikulü, omulu nu póte realisa, ka mirginitulu sen organisma fisiku, totu teea te voiesce inima lui nemuritorii. XVII. Convinsu de atestü adevíru, Urekii zite: <nime se nu se nadajduéscu in puterea sa, ce întru Dumnezeu se-i fiu nădejdea.«3 Atesti bugetare o repeteste elu mi aiurea, bunica la pag. 140, unde zite, ki Stefan au kongediatu pre ostamul sei, dupi o viktorii, ba se mergi tinerii pre aka - se-mi, inveltindu pre toți se dea laudă lui D-zeu, pentru că tóte puterile suntu de la D-zeu de süsü.• Despre acesti putere a lui Dumnez a datu Urechii unu tablonu amia de mare, zikindu *ca Dumnezeu nu IN MULUI ti în PUIJINI arată puterea sa. Nu nu numai majoritățile, nu numai mulțimea póte, ti mi atei pucini, ci mai alesu atei putini în inima khora este o voinți fermi spre bine, frumosu și adeveru. Acesti pucini suntu mai tari, luptindu pentru tele ale lui D-zeu (mi ale lui suntu adeverulu, binele, frumosulu), de kitu miile si miliónele de luptitori in contra lorű. Deaparurea neamuuii libertiții, ai progresului, au fostu mulți darű douisprezece apostoli au resturnatu stavilele lor, mi i-au redusu in pulbere, darű unű Guilelmo Tell a pusü supta puiorele lui kapulű a mii de sbiri ai națiunii sale! 'Nu în mulți din pucinic-zeu își arată puterea sa! Nu uite niciodată minoritățile nóstre liberali, atesta sublime adeverit alü naintamiului loru, miele vorű gisi de apururea o noui vigóre, unu non kuragiu în convingerea ki pini In sine Viktória va fi a binelui, a adeverului, a frumosului! Voiesce și vei puté! Darű voeste binele, adeverulu, frumosulu. Ori kita ai voitele din kontra, mi ori kita de mulți ați fi spre a voi astüfeli, nu veți pute! Unde nu vre D-zea omulu nu póte. Voit’aui sute mi mii de tirani se țin omenirea tupilati suptu pitiorele loru, se o țin ku landele de gita, daru n’aui putută! Voi fati națiu-La resboiulu lui Stefan Vodi ku Turtii la poduri înalții la Vasluiu. 2 Letop. T. I. kap. VI. pag. 109. * Dupi rsiboiistUu! Stefan*Jesu«Mars In Matfíiujü alti anpritogiu nile se fii libere, nedependințî, voita Italia se fii una mi mare mi au pututu! Voioski dara Rominia, mi ea, se trieski se fii, mi va puté! Darű se revenima la materia nostr. XVIII. Krestinismulű rominii, kreștinismulu lui Urekii, n’a fikutu sănu darü a fikutu ómeni, fii ai adeveratei biserite a lui Christu. Kreștinismulű rominű n’a fikutu martiri ai krutii, ai pigonitiții, darü a fikutu martiri sublimi ai libertății, ai naționalității. Eu atea mare relege kreștini la Romini, kitiea fu, ’nainte de tóte, skutulu naționalității loru. Atesta anițelesti mi Urekii, kundu ne a spusu Alesandru telu bunu, »adukindü »din țari pigini sfintele merite al marelui mutenikit loan Nobii mi le • au pusu întru a sa vestiti tetate, te *este la oramulu Sutevei, ku mare tin• ste mi podvali, de FERIREA DOM•NIRII SALE Ilii DE PAZA SKAU•NULUI SEU. ‘ Atestami însemnare avun mi edificirile de altarie lui D-zeu, dupi fii-kare viktorii te salva Patria. „Da• ki s’au Intorsu Stefan-Vodi ku tóti • óstea sea, ku mare laudi, ka unű • biruitoriu, la skaunulu seu la Su •téva, au ziditu biseriki."2 Obitiuuita asemeni biserite se miliau de domni, pe nume de sinți, karili s’aru fi aretatu mi i aru fi sekondatu la resbóie. ali aite relegea vine ín ajutoriulu naționalitiții, a patriei. Astizi, fii degeneroși, noi edificimű altarie spre iertarea pikateloru, spre a pliti, ka vamemiulu, dobínda nelegiuiriloru nóstre, din care ne mavuiiimu. E timpu ka relegea se revii patriei; e timpu kia prisosulu averiloru ateleia se vin a umiura nevoile acesteia! Pe timpulu lui Urekii, Sinții ajutau brațul Orominii kontra neamikuluî Patriei, are n’are dreptate partita liberale se pretinzi astizi ka sinții se nu se mai ingidue suptu stogurile muskilesti, ka biserika romiul se nu mai înarmeze brațului Rusiei kontra Rommitiții mi a întregului Oriunte? XIX. ali Urekii doria ka biserika, ka krestinismulu, fără deosebire de cultă, se triéski nn pateri armonii, darű o doria avea buni înțelegere spre a se înturna tóte puterile kontra Turtiloru, neamikulu de atunci alü Patriei nóstre. De ar ti astizi celebrulu nostru kronikarii, elű ar zite biseritei romane, ka mi partita liberale, mai bine alianția minția ku kultele eterogene, de kitü ku pravoslavnitií neamul Românismului! Voiți o dovadi despre atesta? voiți se vedeți, daci în adevera Urechii nu era atita de bigota, íu kita se considere zeupre celelalte kulte kremline, bunión pretela katolika apusanú. Citiți sublimile nndurí te inskrie élű ín kronikulu sen la kapu V, sub titlulu: „Soborulu ce sau adunată la Florentina, unde mai apoi nimicu bunii nu s'au alesu.“ Nici unu pasagiu din kronitele nóstre nu ami putea dovedi ca atesta, tolerantismulu stn bunilorű nomtriĭ în materia de libertate de kultu, de bugetare. Urekii, deja prin titluri de mai susu, íuni aran sintetice, toti plierea sa de reű kuti nu se reumi la sinodulu de la Florența a se impiica, a se reunifika biserika kremtini de resiritu kitatea latini. Urekii merge mai departe: elű akusi pre Marko episkopulu de Efese, karé »PEMTRU PISMA GRETESCA, au dată veste la • toți, se nu priimesca acela soboru, mi»kara ki alții toți au fostu pristi• nita mi au fostu primitu... De kare •lucru de era mai nainte de at éla •soboru NEINGTOLTNp TEVA între »ateste biserite, era nidejde ki se •vorü tokmi mi voru veni la impreunare, ean duple atelü soborü, atita • urîtiue stitu între amíndoue bise»ritele, de nu se potu vedere cu dragoste, te una pre alta hulerite mi »defaimi mi una pre alta va se o po• gore mi se o nalte. Resiritulu este •Intepitoriu, Apusulu vase se înalțe • mi amia una alteia nu vase de ka»le, ka mi kum risiritulu ku apusulu • n’ar fi fostu (ambe) logodne lui Chris »tosu!« Eki o pagine sublime mi kare fate onore nu numai lui Urekii, te pe atita mi însimi națiunii Romine. Daki vreunu pasagiu din vreo kroniki romini ai da kuiva prepusa ki Rominii suri bigoți sau netoleranți, noi n’amű ave de kita a-i spune ku Urekile, ki resaritulu și apusulu suntu deopotriva logodnice ale lui Iisusű Christoso XX. Amin dan min puntulu de vedere alű relegii, liberalismulu moderna este fiű dreptu alü liberalismului epotei lui Urekii. Nebigotismii, toleranții, libertate de konștiinți, însnțirea strînsă intereselorű relegii vu ale Patriei, ajutorii mutuale între aceste doue fiite ale naționalității, era te voia Urekii, te voiau kontimporaniî lui Urekii, te voia seklulu lui Vasilie Lupu, éki te voeskümi pentru te se lupți astăzi membrii konstanți mi demni ai partitei liberale, în kampini in fine. D-zeu, kumű zise kronikarulu, îmi va areta puterea sea. (Va urma). V. A. U. Despre Manelă. i. (Urmare, vezi No. de er). Si arunkimu akurau o repede privire asupra produkțiunii, mi variațiuneí valorei monetarie. Istoria ne arați ki metalele prejjiase, ci prin urmare moneta, preavizantele mai mari variațiuni în valórea loru, dupi kumu oferta m «cererea fu mai mare sau mai mici. Ama vedemu ki unu ektolitru de giu te sub imperiulu romanu, sub Dioklețiană, se plitea cu 67 grame de argintii purii în primii sekoli te satesort invasiunilor barbare, nu se cumpara de kitu numai pe 12 gra. 37 de argint pură, mi kilogramuri de pivie kare în timpulu Antoninilor, costa 46 tentime (46 paraleli ceva) în sekolul VIII numai prețuia de kitu 4 tentesime. Kare este kausa acestei variațiune? Oare punea costa numai 4 tentesime din kausa estimitții, din kausa abondanței terealeloru? Onu, niti de kumü, în asti epoki a întunereiului feudalitiții, liinba totulu (afan dejafu) era unu deliktu, industria, komertiulu, agricultura erau morte, erau în amorțire, prin urmare nu putea fi «bon» danți, nu putea fi estinitate ti miseria cea mai mare; în asti epoki însi plinea (kamp oka) ajunsese ase da numai pe 4 tentesime din kausi ki méta sau disprrmau mai cu totul si ajunsese a fi fórte rarii și prin urmare a prețui multu mai mulțu de kitu akti dați, mi mici daki nu aru fi fostu lipsiti de tereale, prețulii plinei ar fi fostu multu mai miku de 4 tentesime. Skumpeteami lipsa metaleloru preuiese kontinui pmi în timpulu krutiateloru. Mai ’nainte de asti epoki, komertiukii in industria începun a se desvolta, tetițile Italiei importau orecare cantitate de metale din Oriente , mi pe la jumătatea secolului VIII începînduse a se esploata mai multe mine, numai era ateeami lipsi de metale, mi astu felu gisima ki în timpulu krutiateloru valorea aurului mi argintului shizumi în adevăru vedemü, ki prețului mediu alu unui ektolitru1 de gnu era; • 2 în anul 1202 — 16,73 gr. de arg. fin. — — 1294 — 25,38 — — — — 1322 - 35,44 —fieeare ne arați ki în sekolulu XIV, spre a kumpira unu obiekt se terea de 3 ori mai multö argintă de kitü ar fi trebuită spre a lu putea kumpira în sekolul VIII. Nu trebue însi si konicidemă de ati ki cantitatea metalului fu kreskuti numai de 3 ori mai multă, fiind ki în sekolul XIV, industriele muastri deja unii sberă, oferta tutorii produktelor, se mirise forte multă în comparațiune cu sekolele trecuie, iar prin urmare skizindu-le valorea, trebuia neapărată o cantitate de metaluri multă mai mare spre a neutralisa pierderea valorei productelor, spre a putea ajunge kami dînsele (metalele) se prețuia ski de 3 ori mai puțini de kitü în sekolul VIII. Cu tote astea în secolul XV atesti skidere a prețului metalelorü înteti mi lui uuă kursă contrariă, adiki se urka din te în te mai multă nu din kausi ki produkțiunea metalului prețiosu semikum; nici de kum, atesta kresku nekontenităti din kausa unui altă fenomenă. Produkțiunea generale a mirfuriloră fiku, în atei timpi, niște progrese forte mari mi oferta loru kresku atită de multă (în komparațiune ku timpii trekuți) în kit Dara fiindu ki în sekolulu XVIII, se desvolti mi mai multă kultivarea mineloru amerikane, valorea metalului skidea din te în te mi ună ektolitru de gnu kosti, in anulă 1610 — 88,10 gr. de arg. fin. — — 1620— 124,36 — — — Atesta fu epoka kmdă metalulă ajunse a avea cea mai mici valore posibile. Üli atesti desprețuire ar fi fostu mi mai mare, daka nu s’ar fi manifestată unu alte fenomenă ekonomik, kare lukn în sensu inversă. Descoperirea treierei pe la kapulă de Buna Speranți deschise komertiului un timp vastă mi astüfelű metalură prețiosă, te Amerika produtea nu veni totű în Europa minui se opri azi, ti se respindi în mare cantitate in Asia, in Oteania mi apoi în numerósele kolonii transraarime ama în kitü skiderea prețului metalului monetabile fu mai puțină simțibile. in Europa asemenea totală progresi: invențiunea tipariului reformele religióse, desvoltarea științelor, progresulu agrikultureî, înflorirea komertiului și industriei kiiman multe națiuni ale Europei a lua parte la viața civile, ama în kitu tererea metalelorü pregróse kresteadin te în mi ku tóte ki produkțiunea loru se înnüektolitru — 86 oka 075. 4 țfviismr Question di l’or» valórea loru în bani se milimiori într’unu modă destulă de însemnată, teea te etivale a zite ki kursulă mi argintulă se skumpia. Komertiulu se întinse mai în tóte pirțile mai ku semi în Asia, și astfelă derii oferta metaluriloru tindea a-î mirimora valórea gigantika terere de moneti era kovirmitóre mi da o valóre din te în te mai mare; în sekolulu XV unu ektolitru de gnă se vindea numai pe prețulă urmitoră . Acesta fu epoka kindu avu cea mai mare valore de mi kantitatea metaleloru pretiióse era multă mai mare de kstă 800 ani trebujiî. Descoperirea Amerinei în 1492 okasioni cea mai mare revolutjiune ekonomiki, acesti epoki shimbi ku totulu aspektulu lukrurilorü, multime de metaluri pretiinsese virsari în lume, mi din Jakob kalkuli produkisiunea totali a sekolului XVI la 3,625 milione franul mi aveea din sekolulü VXII la 10,675 milione franul; minele Amerinei de la descoperirea ei pini la 1804 deteri 27,841 milione, din kari 7 miliarde in aur mi restuli în argint. Adiogindu-se la asti sumi 200 milione te se afla in ukkculajjiune mai nainte de descoperire gisimii una totală de 29 miliarde din kari 26 miliarde au fostă trimise in Europa mi restulă în Oceania, Asia mi Amerika. Tate kiasie soHietigne simijiri efektulu acestel mari revolutiuni, imuljjirea metalului pregiosă aduse o mare skhidere a valorei monetei mi prin urmare o mare schimbara in transakisiunile komeruiah mi umli. Tojj! aieia, a kiora fortuni konsistea in bani, in ună venită fikisă pekuniara simulti nimte perderi enorme, fundă ktateauii sumi metaliki numai putea procura de kită o cantitate de obiecte forte mici în komparagiune ku ceea te putea kumpira mai nainte. Guvernatori! ku tati kutesanga soru, nu putumi komanda acestoră efecte ekonomice, kari kontribuiri în mare parte la desfiinjarea feudalismului. lau kari furi presiunile medii ale griului, in timpul acestui perioeu : mirea din an in an, pe la liniturii secolului XVIII, valórea loru re’ntepu, se sui astüfelu în kita vedemü ki un ektolitru de gnă se vindea . In anulu 1650 — 88,46 gr. arg. fin. __ _ 1670 — 73,71 — — — Fenomenul schimbi din aoă natura mi direcțiunea. In prima jumetate a sekolului XVIII valorea metalului remase staționarii, pe la tea aiti jumătate a aceluiami sekolu echilibruluiu turburată, mi desprețuirea valorei metalice în tepu, din kausa marei producțiuni mi prin urmare marei oferte a aurului după descoperirea mai multor mine ale Ameritei. D. Jakob kalkuliki produkțiunea periodului te trebu de la 1700-1800 fu de 22,000,000,000 frânți. O asemene produkțiune de metaluri, ku toti konsumațiunea te se fitea prin obiecte de lukiu etc, era prea naturale ki o si adulti o mare skhidere în valorea monetei. Din cele mai esakte statistice se vede ki de la 1804-1848 produkțiunea metaliki a celor a doue Amerite se urii la 10 miliarde franți din kari 6,315 milióne in argintă .mi 3,675 mil. în au\ Din aceste metale 9 milióne de franci veniri in Europa, restul arfNII« tulumtst nottis mi o puts irskts . • în anul 1328 — 21,89 gr. de arg. fin. _ — 1406 — 16,87 — — — — 1477 - 11,73 - - — — — 1492 — 9,54 — — — — - 1510 — 5,26 (Levasseur) în anul 1560 unu ektolitru de gna kosta 68,43 grame argint fin. „ — 1580 „ — — — 79,78 — — — „ 1600 „ — - - 78,23 — — _ _ 1680 - 65,76 (Levasseur). ~ Let. T. I. kap. IV. * litt* T. I. paf. 183. ROMANULUIUNIU.