Romănulŭ, iunie 1862 (Anul 6, nr. 152-180)

1862-06-03 / nr. 154

vini. Ille Konstantin. H. Mihale Popovhn. Nae Marinesku. T. Kristoride. George Stoiku. Nikolae Atanasiu. Vasile Sto - ianoviní. V. Löbel. I. Sabätay. Mate' Tudor. Ilié Konstantinesku. Teodor í)imitriu. Ioniiji .... Dimitrake I. Haiju. N. St. Vanghele. Papa Gheorghiu. George Nikolau. Ionici Ión. I. Floresku. George Ión. Ghin,i IHiosilesku. Teodor Gudin. Andrei Papp. George Antoniu. Anastase & Staikovini. Ianake Nikolau. Ionigi Mateesku. Aleku Gheorghiu. Nikolae Lonfund. Lazir Temeliade. Tüdőráké Ión. Piun Poppesku. Manóié Fokinenianu. D. Ión. D. Hernia. M. Iordan. Pavelű Kiriak. Ieremia Ión. A- postol Stinesku. Petre Mihail. Sotir Anagnostopolos. Nikolae .... Kostake Vasilesku. Dumitru Stoian. Ghigi Voikulesku. Stefan Alessandru. Dumitrake Nikolau. Atanasie Antoniű. Ión Ganoviní. George Eftimiu. Nikolae Munte - nesku. Tmase Sivulesku. Ión Ión. A Petresku. T. Teodoresku. Vasile Teodoresku. A. Ridulesku. Marin Ión. A. Petru mi N. Stefr,nesku. Ghigb Mladoviní. Mihail Dumitriu. Torna Aleku. Dumitru Gheorghiu. Radu Konstantin. Ionigi Stefinesku. Nin,i Kostake. Vasile Konstantin. Páni Pírvan. Vasile Konstantin. A. Stefanoviní. Ilié Dumitru.............. Ianku Nikolau. Fragi* Kiriark. Domnulű meü! Vizíndü ín stimabilulü ziar „Romxnulü“ unü mir de artikole ale d-luí Sixleanu, prin karé demonstra publikuluí kuni mi ín ne kip d. Plagino posedi momiile ne le are astizí, viü mi eü ín ajutorulü d. Sixleanu, mi totü ka d-luí ka st luminezü publikulü, prin 4 darea la lumini, a adevirurilorü deskrise ín memoárul, ae vi’l transmits pe lingi aaeasta, a klientuluí meü. Aaestü memoarü este kopie fideli dupi aaela ae s’a datü la Kurtea de Kasagie. Bine-voigi, dar, ka siT publikagi in rispvnderea klientuluí meü, mi ku aaeasta pe lingi servigiulü ae vegi faae soaietigii, nu puginü vegi îndatora mi pe aaela ae este mal. 1. M. Ahc.sandre.sm. 29 Maiü, 1860. EHORIU datü Kurții de Kasațiune de Hagi Karabetü Ändreescu. La 1805, nposatulü Hagi Kirkor a kumpiratü o parte, de momie numi. 1 ti, Rotunda sau Gura-Reae in hotarulü Kindemtilor judegulü Rimniku-Siratü. Totü in aaestü liotarü Kindemtij avindü trupü de momie mi riposatulü paharnikü Stefan Katargiu, inveainati A Ku Rotunda kumpirati de Hagiulü, paharnikul Katargiu (atunnea in viagi) a iskilitü in aktul de kumpiritóre, inkuviingindü astü-felü: Ka veainü, dupi obiaeiulü de atunaia, kumpintória Hagiului. Paanikü ml nestrimutatü a stipinitü Hagiulü momia sa Rotunda kumpirati, prekum s’a zisü la 1805 pini la 1832, adiki atitü în vremea stipînirií d-lui Katargiu urmați pun la 1829, kitü mi dupi aaeia în vremea stipinirií riposatuluí postelnikü Kostake Pragino kumpiritorulü de la Katargiu. La 1832, d. Plagino trekindü peste stipinirea Katargiuluí a koprinsü unü kotü din truinulü momieí Hagiului pe karé aaésta avea mi 11 lokuitorí klikamí. Hagiulü, ka pentru o niviJire in V gtipmirea sa, a reklamatü la tribunal Respingerea d-iuî Plagino in fiolareic veiiií stipmirí mi despigubirea sa d venitü. Tribunalulu basata pe dokumentele mi pe nestnmutata stipmire a Hagiului In bursa de 27 aní intorimat dupi aktíitü acestuia de kumpin.lare aderată prin iskilitura riposatului Katargiu, avutorulu de momii nainte a pirgii de momii kumpirati de d. Plagino, a datu hotirirea sa ka si se intarzi în supînirea Hagiului bukata aneia de pimíntu ku liiuitorii ei luati arbitrari nemte de d. Plagino. Rimiindü nemulțimitü pe anesti hotirire d. Plagino a apelatü la divanulü iivilü. Anestü divanü insi emindü din bestia ne era în gîlneavi mi apelați, la dinsulü spre desbatere adiki lisindü la o parte mi reklamagia porniți la tribunalü mi hotirirea dati, a fikutü in keeria ka mai intiiü sí se intregéski in misurí tóté momiele d-luí Plagino, înveninate ku Kindemtií, dupi hotirniniile ne í-a infigimatü, mi apói si i si dea totü in misurí mi partea sa din Kindemtí (kumpirati de la Katargiu) mi kitü pimíntü vaí mai rímmé nekoprinsü in Kindemtí de hotirniniile mi skrisorile d-luí Plagino, anela sí rimie în stipinirea Hagiului mi a momnenilorü, stipmitorí in Kindemtí. Anésti hotirire pregititóre a divanului nivilü s’a pusü spre esekutare la faga lokuluî prin hotarniuí, skomí din ambele pirgí, dari iati ne s’aü urmatü; hotarnikulü skosü de Hagiulü mi de momneni pirtamí in Kindemtí sprijimndü kestia reklamati mi hotiriti de tribunalü adiki ki judekata nu urma de kitü, pentru kotulü ripitü din stipinirea Hagiului, nu s’a unitü ku hotarnikulü skosü, de d. Plagino. lan hotarnikulu d-lui Plagino prin hotirnicia sa a intregitu trupele de momie Gugeștii, Tauleștii, mi Pestreștii tóté ale unui mi auelami proprietatü adiki ale d-lui Plagino, mi apoi vindu la Kindemir, totu pimintulu ne mai rimisese necuprinsu de misurile de întrupare ne a data pomeniteloru momie al da d-lui Plagino suptű nume de kumpnutóre de la Katargiu. Eu anésti hotinire, lumdu proprietatea Hagiului mi vechile viine de sume de ani erau în supinirea Hagiului mi a momneniloru, i-au depirtatu ku totulu din supînirea pimîntului loru. Dupi sfirmirea acestorü iubrrri lokale, a trebutu procesulu in desbaterea înaltului divanu seligia I, kare mi anesta, achitindu-se de bestie a inkuviingatu hotirniria d-lui Plagino, a momneniloru Gugeștiî, Tauleștii mi Pistreștiî prekumu mi luarea întregii momii Rîndeștiî ka mi divanulu nivila. La 1845 trebindü anestü pronesti la înalta curte de revizie, acolo sau infigimatü pe de o parte hagiulü Kirkorü, Momínenii Kindemtii, epitropia spitalului Giriami, togi supinitori de sume de ani in luimte mi pane pe momia Kindemtii pini la xotirinia aritati mai susti mi togi de pirtagi ku totulu de la supînire ku zisa xotiminie, iarü pe de alti parte d. Plagino, înalta Kurte darü, intrindu in revizia dokumenteloru mi a kestii în gîlnavi, mi înkredinginduse ki întregimea prin misurile date momneniloru d-luî Plagino, anume Gugestii, Tâuriștiî mi Pestreștii este o prinini ku totulu afari de nea rekiamati mi puși în judecati prin xotirirea sa din 1845 Martie 16, obtin ku desevîrmire xotiraintele d-lui Plagino, ka abitute de prinini, mi xotiramte, ka stipmnire a d. Plagino în trupulu momii Kindemiii, kare nu infigimezi de kitü dreptulu avutului de mai nainte (d. Katargiu), si se mirginesti in misuri dupi xotiminia din 7205 infigimati in kopie de momnenii pictami in Kindemir, kare kopie este adeveriti la 1816 de kitre destungata logologie a dreptigiíiarii misuratória stangeniloru kuvenitir d-lui Plagino ín Kindeiuti, se mi ínieaps din netxgxduitulu punktu alü trupului Pestremtiloru pînx unde se va împlini. Am remasü totjî muljjix mijji pe alestxotxríre basatx pe pomenila xotxmine din 7205 fiindü ki mi Iatargiu kxtu au fostu proprietarii ín Kindemti, mi momnenii mixagin Kirkor, dupx kuprinderia ne amü stxpxnita tojji in paie pxnx la xotxmina d. Plagino. Dupx aiéstx xotxrniiie suma de stínjení kuvenitx d. Plagino ín Kíndemti este de 1115 trainí pe trei lokurí a le momii; mi osebitű de 515 stínjení la kapulü despre apusü alü Kíndemsilorü ín bukata de pxmíntü numitx elemtaele. Amia ța stxpxnitü d. Katargiu, amia a trebuitü sx stxpxnéskx mi d. Plagino kumpxrxtoriulü. Kutótx aiéstx lxmuritóre otxríre a înaltei kurjji ïntemeiatx pe cuprinderea xotxminei din 7205 ín care akumu mi aratx suma de stínjení kuvenite Katargiuluĭ prekum s’a zisu, ie au fxkutu xotarniní skomi de d. Plagino mi membru tribunalului rínduitü pentru aplebarea pe farja pãmíntuluĭ a otxríreĭ înaltei Kuriji! suptü kuvíntü kx petrile xotarx desprijitórie Petrestilorü de Ríndemti, (de unde adikx urma a se incepe mxsurxtórea Kundemtilorü) nu se mai gaseskü, au Intregitü kurxsuri momiele d. Plagino Gugemtii, Txulemtii mi Petsremtii In sume de stínjeni dupa xotxminele desfiinjate prin otxriria înaltei kurjji, mi apoi prin împingerea unei momie asupra altia, au Intregitü Pestremtií ku pãmîntul din alü Kindemtilor mi d’akolo mxsuríndüd. Plagino 1115 stínjeni, mi osebitu la xelemtae 1515 în loku de 515 dupx xotxmine", au kuprinsu tótx momia Kíndemtií. larü xagi Kirkor mi momnenii stxpenitori mii de sute de ani, ajuní de jumetate de sekolü, amü remasü fxrx mii o palmx de momie, isgonijji, mi dajji afarx ku totulü din pxmíntulu, alaretele mi viele nóstre, ín skurtü d. Plagino sau xotarniiií mi membrulü Tribunalului au ’nixturatu xotxrîrea înaltei kuriji, mi au adusu întru împlinire xotxrniiiile d. Plagino desfiintjatx prin area xotxrxre. Voi lita ani o parte din xotxrxrea înaltei kurjji de reviste din 16 Martie 1845. ba se se vazx pînx întru kxta aduierea întru împlinire pe farja pxmíntului este abxtutx, mi pxnx întru kxta xotxmina d. Plagino este afarx de originală mi neaplikabilx ín Kíndemti.Urmare ín No. viitorii). NEMURIREA SUFLETULUI. Oragie funebri pronungati la îmmormîntarea reposatei Paulina Orașianu, născută 1840 Maiu 26, mortă la 1862 Mai 24. Fragilor! rbnki o flóré retezatide kósa morgii! Unü krinü albü, ne se desvolta frumosü subü suflarea kaldi a amorului maternü; unü krinü, ne era mmdria familiei, mi kare promitea a fi unulü din ornamentele seksuluí seü, ka sógi, ka mami, ka netigéni! Eri kiar. ku rooa pe fruntea ei, anésti flóré a sogietigií esala unü profumü suavü; azí. .. privigí. .. e vestedi mi uskati! Darü óre anestü kadavru este omulü? He s’aü fikutü anelü spiritü, anea inteligingi, anele talente anele kalitigi kari ínfrumusegeaü anestü kadavru uii-lü fineaü plikutü mi iubitü ? He totulü a peritü kafumulü? Nu! Nimikü nu piere în naturi; totul se metamorfosi. Darü niteskü pe regele nebrü mai mulgi Indoela despre nemurirea sufletului mi despre resplata faptelor a omului în altă lume. Eatine’mi propuiü a proba In fuga anestei aparinge niminiri omului, ce este mórtea? Este metamorfosa materiei, mi libertatea eterni a spiritului; kiní omulü este dublu: korpü mi sufletulü; korpul este skoarga arborului; mi sufletulü sukulü arborului; korpulü e templulű, a kiruia kandeli e sufletuiÍ!. Earba ne o kilkima sub picioare este însumi korpulu nostru; kmi ane orbi formezi laptele mi karnea animalului, kare servi de nutrimentu korpului; la rindulü seii, kadavrulu anesta va fi miine niste gazuri mi suikuri, ne voru servi erbei de nutrimentu. Amia dar sentinga bibliki ,,om?íle, pămîntu ești și în pămîntu te vei íntorceti, ne deskopere misterulu viețiĭ; kmíín ea afirma folosulu morgii, adici condițiunea perpetuerii vieții. Mórtea darii este viaga: kmí martea Intregine niticularea materiilorü organine nutritive, kare se urbi din pimíntü mi aeru la plante mi la animale, mi de la plante mi animale la omu; mi iarmii de la omü kobari la animale mi la plante subtü o altiformi. Daka darü korpulü nu piere, ni numai se skimbi subtü o forrni noui, kumü póte peri sufletulü, kare e d’o naturi uereaski ? Dar ne este sufletulu? E principulü de viagine dimimkare mammnei organine; este voința liberă (le libre arbitre) kare fane din omu regele kreagiunii; este în fine anele nobile fakultigne fakü pe omu egalulu lui Dumnezeu: dem, anele fakuluig! suntu: Simțimîntulu moralității, kare se manifesti prin iubirea aprópelui; Simpțimînlulă frumosului, kare dik— tezi operile sublime ne faku admirarea, konsolarea mi gloria neamului omenesku; Simpțimintulă nemărginitului, prin care Pitagora si Newton admirau armonia Totului: Rațiunea, (cuvîntul) prin care omulti analisezi totul, deskorinati fiinga Supremi în operile sale: în fine, KONIHTIINRA (bugetul) kare este nensorulu tribunalului sekretu alü sufletului: jude impargialü kare respliteste fapta buniei pedepseste fapta rea. Ei bine! aneste fakle ueremti ne atesti esistinga, omniputinga, inteliginga mi bunitatea lui Dumnezeü: anésti Lyri divini ale kiria tóté kórdele suni pentru nerü, kumü zine Aimé-Martin: aneste fakultig!, prin ajutorulu kirora omulü a deskoperitü tiparulü, teleskopulü, vasele ku aburü, telegrafulű, etc, tóté anestea pierü ka fumulü? Nu. A susgine niminirea sufletului, este a ofensa pe kreatorulü, kare totulü a fikutü ku íngelepniune mi prevedere: este a kontrazine ragiunea mi konstiinga, kari atesti nemurirea sufletului. Ce devine dar sufletulu? De unde vine mi unde merge? Skinteja care ese din foku se întoarne ïn fokula ne a produso, spiritulu omului, ka o skintee elktriki a zeitigii, se intoarni ïn fokula nentrale ale universului. intr’adevirü, fragilorü! omulü e unü mikrokosmu ín makrokosmu; adiki, o miniaturi a Universului, plinü d’aneleamí minuni mi mistere! „Omulü, a zisü iiustrulü esilatü „de la Santa Elena, este orologiuíü „kare esisti, dar kare nu se póte ku„nórnte pe sine.44 Nimikü darü nu jpiere; totulü se skimbi ka dekoragiile unei siene. Vedegî anea luminare kare se konsumi arzínd? Baka omul! din minutulu nașteriĭ, omulu tine pe a muri ka avea lumini. Heara mifitilulu suntu korpulu omului; flakira, sufletulu. He devine neara mifitilulu? una se svaporezi in aeru, alta cade la pimíntu; iar flakira merge de se konfundi in principiulu luminei universale. Daca dar sufletulü nu piere, urmezi a pistra in sinulü eternitigii konmitinga fapteloru sale de viagi. Jnkipiugi-vi dar , fragilorii , manieie eterne ale sufletului, lausate de musiunile eterne ale bugetului! Ce pedepsi mai grea de kita anesta pentru sufletulü kare, sub forma de oma, a komi si fapte desaprobate de ragiune mi konmitingi ? Bati flaburile Geenei de kare ne vorbeste skriptura ! O! voi, despagi ai pimantului, kari tratagi popoarele ka pe nimte turme de oi, mi kiara daka végi skipa de urgia poporului, nu végi putea stripa de mustririle eterne ale konmitingei; nu végi putea preserva de infamie memoria voastriî Omenirea a resbunati are kumiku ideia tortureloru eterne ale bugetului vostru in sinulü eternitigii. Si venimü la reposata. Citeskü ín sufletulü mamei rejxosateí aneste kuvinte: „Krezu în nemurirea sufletului, Krezu ki voi a revedea In alti sfen mi subtü o formi noui pe iubita mea Paulina; dar inima mea de mami @ sdrobiti de durere la ideea ki Paulina mea numiri abia 22 de primiveri, mi ki putea triimi fane fericirea autora fiinge! daki morgii îî trebuia o pradi, m’ami fi offeritü eü ka jertfi p’altarulu morgii.44 Ai dreptate, infortunati mami! Togi impirtimima mi logika ta mi durerea ta; adugi însi aminte anesta trista adevira: „Omulu este orba; mi zilele lui, Roua diminegii, floarea timpului/4 Eu ne dreptü omulu kalki in picioare florile timpului, anestü ornamentă alü Naturei mi nutrimentü alü omului? Fiindu ki Dumnezeu a kreatü totulu pentru multumirea omului, iar pe omu Fa kreatü ka si gloriile pe Dumnezeu mi si iubeski pe aproapele. Ei bine la ríndulu seü, omulu e prada Destinului, kare e agintele Provedinger. Eite frukte kadu din arbore înaintea maturitigii lorü unele, doborîte de vînturi; altele, de rima omuluii; altele kadu de sine, purtindu ín sinulu loru germunii destrukgiunii. Din zone frukte, una abia ajungíndu la completa maturitate. Frunzele și florile disparu ; kiar arborii disparu, dar spenia remme. Baba omulu profumulu mi kularea imortalisezi floarea fructulu; talentele mi virtugile imormitalisezi memoria omului. Si mtergemü dar lakrimile, mi si ne plekimü fruntea sub íoviturele sórteí: omulu nu poate evita destinulü seü. Sulletü kastü alü Pauline!, kare Ín momentulü anesta, — devomükrede presimgirile nóstre — sborí ka o porumbigi pe d’asupra kadavrului kare 22 de aní ígí in kolivia de aurü, sufletü alü Paulineí, adio! adio! C. D. Aricescu. PREȚUL GOGOȘILOR DE MĂTASE la 2 luni. DIN SEMÎNȚA MILANESA 1- a calitate. Lei 70 — 80. 2- a — — 60 - 65. 3- a — — 50 - 55. Rominoski. . — 8 — 9. Litigimea vînduti píni la 8 */, ore diminéga apriximativü 2,500 okaié. Rcspunsü (l-lut A. Cantacuzin fostă ministru ală instrucțiunei publice în Moldova, de Zaharia Columb fosta membru al consiliului școlară. R emită de luptă tipariulă Tribunei Române. Hine dorenite a kmemte adeviratele împrejumri ale nestiunei skelelorű din Iarni, se va gribi a-mi prokura bromura d-lui Columb. Se afli la tóte librăriile din Iarni și la administrațiunea Românului în Bukuremti. ii uT’iHTiTIj]