Romănulŭ, iulie 1862 (Anul 6, nr. 181-195)
1862-07-01 / nr. 181-182
SAMBATA mi DUMINICA VOIESOE ȘI VEI PUTE. Va eși în tote zinele afară de Lunia și a doua di după Serbălciună. Abonarea pe unii ?ne..............................128 Iei. Șase luni........................................... 64 — Trei luni........... ..................................... 32 — Pe lună..................................................... 11 — Unu esemplaniu............................ 24 par Insciințările linia................... 1 leu Hr. 181. 182 Anul VI. PIARIU POLITICO, COMERCIALE, LITERARII). (ARTIGLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) 30 iuniű mi 1 Iuliu 1862. ETIMIND IPATE ȘI VEI Ä Abonarea se face in Bucuresci, la Administrați UM Românului, Pasagiului Română No. 12, în districtele de dincoce ți de dincolo de Oltuți Milcovü la corespondinții pariului ți prin poște, La Paris la d. Hallegrainmue de l'ancienne comede, pe trimestra 20 franci. In Austria la direpțianii poștali și la agințele de abonare. Pentru județe a adauge costum portului câte 3 parale de feidler pentru străinătate câte 24 par. de feid. Direptoriulfi pariului: C. A. Rosetti. — Gerantü respumgetoriu: I. Albescu. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administeratoriul <^iarinici d. C. D. Aricescu, Pos. Romăn No. 18. REVISTĂ POLITICA BUCUREscĂ, 5 S3ST D. Al. Odobescu a fost numită direptore alfi Ministeriulu! Kulteloru un instrucțiunil publice’ în lokulü d-luî Simeon Markovit!. Ku atésta o pasiune se fatemu kunoskutü si reformarea servitiiloru din întru a atelui ministeriu aslufelu prekumü a aparutu mai demxzi in Monitoriu, mi prekumu se lui pusese in parte ín lucrare s’a desființată, amia seift puțină ni se spune, de mi Monitoriulft n’a mai vorbitu nimike in atestă sestiune. Eri a fost ft la ministeriul ft Instrucțîuniî publice solemnitatea împărțirii premiiloru, la care a asistatft insumi Maria sa. Ar fi bine krodemfi se publisemi Monitoriulft numele premiențilorü, kumft se fate pretutindine, fiindft k’atesta este o insuragiare pentru studințî, m’ar fi póte bine se se publice mi kxrțile te s’a datft fix kxruia, filindu k’ostufelft komisiunea însărtinatxku alegerea kxrților ft de premii ar fi fate póte o maltumi. alegere de kxtü a fxkutii pin’akuinu mi kiarft în anulă atesta, kxndift s’a datu, prekumü ni se spune kxrf te niti intr’une fel« nu suntft pentru a se da de nift guvernu ka premie skolarilor ft. La atestx frumósx solemnitate s’a rezutft ku pxrere de rxft kx n’aft asistatfi unii din omenii nostrii sei emininți kumft spre esemplu dd. Pami mi Kogxlnitenu, mi informxndune despre kausx, d. Kogxlnitenu ne-a zisft kx nu putea lua parte la asestx mare serbare kxndft jumătate din România era în dolift pentru lipsa skeleloru iei de mai mulft de 6 luni. 0 spunem ft atesta nu numai pentru a felicita potel kariile protestate prin nemergerea lerii la Serbarea împărțirei premiilor ft ti mi í ku semx pentru a atrage atențiunea d-lui ministru asupra ateste durerose mi din tóle piuiturile vxtxmxterne situațiuni. S’adutem ft xnkx aminte d-lui Ministru aptuale kx fostulu ministru a foștii declaratii în Adunare la interpelarea te i s’a fxkutii kx ’ndatx te se va sfirri tertetarea te txtfia, dreptate se va face telorft asupriți mi kx dreptatea atea a n’a mai sosita xnkx, mi kapitala României de peste Milkovst a fostă în anulft atesta ku skolile sale închise, kalamitate te bântuia Romania numai în timpii invasiunilorft kind și skólele sale se prefereau în kalamie și spitalurî ale armateloru de ucidere a naționalității m’a vieții României. Se fatemft xnkx kunoskutu d-luî ministru kx mulft din profesorii din famic. Kimiski, mi kare era telui mai akusatft de fostulu guvernă d’akoo, kare a fostă xnkx mai multă de kxtu akusatft, kxti a fost arestată, „3 zile la poliție, 19 zile la kriminale, a fost ft ținută într’o inkisare unde era tifusu, prezumu s’a konstatatft de tribunale, i s’a oprită komunikarea ku rudele mi ku amitil“ atestă profesore a foștii auitatu de judekxtoria lokale, mi ku tóte atestea fostului guvernat n’a voită ka dreptatea se se falix. Se sperimft darii kx aptualeie Ministru va faci Indflix ku venita dreptate unkx va profita mi de timpului varianțiilor si spre a organisa în totx România instrucțiunea publikx kare este ku totulu desorganisatx. Se fatemft asemene kunoskutu Ministeriului mi mai speciale domnului Ministru alft Justiției kx domnu Prokurorft alu Kurții Kriminale n’a dat ft xnkx armele de luksft proprietarilor filorii, de la kari dumnealui le a luații în contra legii, mi kx n’a napoiat ft xnkx niti d-lui C. A. Rosetti epistolare i-a luat-o prin violarea cea mai mare m’a dreptului m’a moralității n’a prolutații naționale, violării pentru kari amnii protestată, protest xvist mi vomă protesta. Trekxndu akumft la tele din afarx mi reluxndu darea de semx de unde o ’ntrerup serxmft în No. trekutft, rekomandxmft titirea estraselor ft din foile austriace în privința Serbiei m’a Turciei tele reprodute mii mai la vale, mi vomii da ati semx despre tele te gxsimft în foile Austriei despre gestimea tea gravx te este între Ungaria mi kasa imperiale. Se ține minte kx ministruiu de Stătu a declaratfi in kamera deputațiloru kx se sileste mi sperx kx va reerni a împatini pe Ungaria cu Austria, menținindu-se însx In terkulu konstituțiunii oblidate de imperatuist. Gazeta Dunării, care este organulft d-lui Smerling, (tentralistu) konstatx kx Ungurii nu voru se fake kontesiuni în terkulft konstituțiunii mi zite: „Kontesiunile fiind ft indispensabile pentru a ajunge la o învoire, tine te va fate dakx Ungaria se refusx d’a adute telu mai mikst kontenginte? Pe kxtîi vederau dacă sunntemft în dreptul krede kx Ungurii vor se propue base de ’mpxtiuire te știu bine kx suntu necompatibile cu interesele vitale a Titregii monarchie.“ Ali mai la vale, Gazeta Dunării vorbindu de artiklii ziariului aiticist, „Noutxjuile ungurești“ zice: „Este unu fenomenu din cele mai tiudate a vedea într’o fóie guvernemîntale vorbindu-se fãrx metaforx de unu scapă finaic la care se va ajunge cu sau fără ajutor fată ministrului de Stată. Astulelfi daru totului pxn’akumu ne aratx kx Ungurii nu pot fi mi nu vorul priimi konstituțiunea Austriei făr’ a abdica drepturile lerii de națiune autonomx mi kx Austria la rîndulQ iei nu póte face contesiuni Ungariei prin care se trekx peste konstituțiune, ku aixtu mai ku semx kx fxkîndu-se pentru Ungaria se voru teremi teie-lalte naționalități mi pretinsa unitate a Austriei s’aru spulbera. Este de prisosii a mai spune ati kx noi susținemu pe Unguri in tote drepturile soru de națiune, prekumu susținemu mi pe teie-lalte naționalități atxtu în privința Austriei kxtu m’a Ungurilor ft. leaa însx te voiam astăzi a arxta ati este kx Austria, ka mi Turtia, ka mi Rusia mi pxnx la ore-kare punții ka mi Prussia se aflx fórte înkurkatx în trebile sale din întru, kx este fórte minatx mi kx o skintee de vakxdea póte fate sx sarx mina tea mare a naționalității orii m’atunti... atunti vai de națiunile atelea kare ka noi în ki dujoki î ’naintea periplului, în solist d’alfi afrunta ku okiî mi ku xnima deskisx m’a trete peste dînsulu. Ziariul firas de următoarele amănunte despre intrarea marelui dute Konstantin în Warszawa: „Marele dute a sosită la Warszawa pe la 5 ore Poporațiunea s’a purtată prekum se putea aștepta tineva, kurxtel’ mi indiferintx fxr’ a emi mxkarft ’naintea lui. Agințî ai poliției degisațî, mi kxțiva kuriomi, adunați ku mare munkx, de poliție, așteptați pe marele Dute. Aginții poliției strigau Ura mi vivatst1 Publikxmft mai la vale m’o epistolx a d-lui Michelet kxtre damele Polone, pe kari o rekomandxmft femeilor fi nóstre, kare n’aft înțelesst xnkx kx România nu va fi pînx kxndft femeia nu va sti se se prețuiaskx mi se se respecte, pînx nu va sti te este mi te póte fi. Ea se putem vedea kx lupta cea mai mare între trebutut mi viitoriu este în totx lumea mi kiarfi in Frantia, mi ka se mai vedemfi odată mai multă kx reakționarii se servx pretutindine ku atelea-mi kuvinte de Revoluționari etc. etc. se punem fi luptă akiî publikului kxteva linie din ziariulu Opinion Naționale de la 4 iulift. „Ziariele legitimiste millerikale atakx Revoluțiunea ku o violință din te în ce mai mare fiindu k’aft dobxnduft nu ziteinft o noue putere, ti o dupe arnix ilusiune în tele de kurindst manifestări ale Papi m’aie episkopilor ft. Rezeminduse pe cele doue manifeste, pline d’ourx arbx kontra tendințelor fi generose ale epotei nóstre , avokații trekutului, aplixtorii papi regelui, profesorii opskurentismului arunkx kontra ne anatema mine akuzx kx voimft a pune forța brutale în lokulut dreptului, arbitrariulfi în lokulu justiției, anarhia în lokulfi ordinei, „Ar trebui însă se ne ’nțelegem despre cuvîntulu Revoluțiune, din care se sileskft a fate o spaimă. Revoluțiunea domină lumea. Nimiku nu este stabile, totulu este supusă schimbării, mi mai ku semn în omft care a priimitoi germenile unei desvoltări nedefinite. Nemiuikarea este în contra naturei și adversarii nostrii suntu ei înmii revoluționari — mi de felule teift mai reft.Suntfi doue feluri de revoluțiunii unele se falist dupe legile normale ale omenirii; eie constau în a merge înnainte, rodinda pămintulft pe kare trebu, mi fxkxndü din progresulft dobînditfi o treptx pentru a ajunge la alt progresă. Atestea suntu revoluțiunile naturale, ațele kari kokfi sotietatea mi destinxriie iei, kari daft viața popórelora, mi suntem fi ómenii ateforfi revoluțiuni bine fxkxtórne. „lieie d’adeua naturx suntu revoluțiuniie napoi; kariaö de skopfi a kombate drepturile tuturor’spre a remniti privilegiele unora m’a fate din regi, din nobilimi din kxluguri dumnezeii pămîntului. Acele Revoluțiuni ar fi mórtea popórelorü, dakx popórele ar putea se le priiméskx sau se le indure; ele paralisx aptivitatea um^nx, strigă inteligința mi sterpesku însumi pămîntulu. Adversarii nostrii suntfi ómenii ateforii revoluțiuni mi d’ateea ei sunt fi revoluționari de felulă celü reți." Curtea de kasațiune verendft kx mulft din membrii iei, d. Bengesku nu vine la funkțiunea sa, mi fxrx nnft temeiu binecuvîntat, mi dupe mai multe intvituri, d. Bengesku refusundft a veni, l’aft deklaratft destituită m’a fokulft terere la guvernă a numi unft altulu in lokulft d. Bengesku. Relatxmft faptulu fxrx nici unu komentarift. Ziariulft Wanderer publikx unft artiklu întitulates Italia și Oriintele, pe kareist reprodutemft, lăsîndft ka cititorii noștri se falx Singuri dedukțiunile și aprețuirile lor ft. „ieiate s’a ziști despre kondusiunile te Russia a pusft pentru recunosterea sa a rigatului Italiei pare a nu se fi confirmatot. Menținerea puterii lumești a Papei în întinderea sa actuală, pentru care kabinetului Petersburgului teruse, de nu o garanțx, darii vr’o învoire diplomatikx, atinge interesele Rusiei prea superficiale mi prea trekxtorii, în kxta se putem fi crede kx s’a fxkutii într’adeverit o asemenea terere. Ni se pare din kontra, kx puterea nordikx, prin completința sa kxle Frantia mi Italia, voiește a strînge într’o altx direktiune unui kapitaist politikst. O fóix ofitióix a Parisului ne anuntie, kx Russia, mai ’nainte d’a recunoște Italia, a cerută concesiuni și o înțelegere în cestitonile priuntelui, mikx asupra atestui punții negoțioriie n’ar fi în kx terminate. Atestx nuvelx întru adeverii nnclude putința, kakubinetulfi de Petersburg se fi fxkutli mio reservx kuratis formalx pentru mxnginerea puteri lumești a Papei. Darii, se știe forte bine to insemnezi asemeni reserve; în tratatul de la Zurich drepturile prințipilor si Italiei tentrale au fost asemenea reservate, mi dalix Austria n’a sobotita de kuviingx a tere împlinirea acestei stipulațiunî ín favorea aliaților fisei, negremitü kx Russia va facemi mai puține silințe a tere menținerea unei asemene klause în favorea Papei, dakx întru adeverii ar fi fxkutii se atime recunosterea sa de dînsa. O asemene klause, dakx esistx, pare a fi destinată numai spre a maska adevăratele planuri ale imperiului nordikc, pate a le înlojura d’unii felii de aureolx konservativXi Nimine nu fate altui komplxtințe în deiertft mi mai puținii se fakst asemene komplxtințe în politikx. Dakx Rusia este alXtft deamikale arokundstekreațiunea komună a lui Cavour mi Garibaldi ca unii faktorii noii alii dreptului publikst, ea voiește a trage din amabilitatea sa vr'unii folosit pentru sine. Kumst ar putea crede tine*va seriosft. kx Împeratulii Papa sehismatikft de la Nova va fi stipulata pentru recunosterea Italiei folose, nu pentru sine, ci pentru rivalele șeii de la îibert Singurului pretestat plausibile pentru o asemene credință (mi atestă pretestat aici esista pate în privința situațiunii Poloniei pentru temerea rusestx de agitațiuni klerikale în atest rigatfi) piere, se redute la nimikist, dupe refleksiune mai matură. kxti Kurtea Petersburgului nu póte crede kurtea roman! aixtst de simplu, a se face servitórea Ri siel m’a da ajutoru poliției ruseștî la Warszawa, numai pentru umbra unei garanți pe hxrtie a posesiunii sale de astăzi. Sunt si alte Perspektive care promit mari isbînde, te se deskidfl politites russesti, dakx va fi dobtnditft la Paris și îl Torino o înclinare pentru planurile sale orientale prin recunosterea Italiei. Daki zis rulü pariziane Patrie Vorbeste de nege tiori pendinți, atestx aretare are mai mulți probabilitate de kxta totft te s’a zisftasuspra kauselorü te aft detisft pe Rusia a re kunesterigatuist Italia. Nu putem ft kalkula fasele în care va intra, mai kurîndft sau mai tĭrzist, gestiuinea orientalx; în privința lorft ambițiune Russiei este asemenea nekalkulabilă. Esti o ambițiune care urm[reste skopulft sei pasft ku pasft, kxndft vede neputința a-si ajunge d’o datx. O ambițiune, kxre la tot mizuetele îi sunt ft bune, pentru care tot isbîndele putintióse sunt ft prea mici, dar nici una îndestulă de mikx ka se fie desprețuitx. Este invederata kx politika ruseskx, în urmărirea planurilorfi sale, plus teste în apele franco-italiane; prekumft stai lukrurile astăzi nu póte aștepta nift kont simptim întft de vr’o altă parte de kxift de la Paris mi Torino mi este nift lukru fortt naturale kx kautx a se alia ku atei, kari de la începutut n’aft luatft parte pentru asistința dominațiunii turcești In Europa. Dakx lucrurile art trebuiții s’ajungx astefelu, dakx alte puteri, afara din Frantia mi Italia n’ar fi corespunsu mai bine interesului iorst, luxndu mai puțin o parte pentru ruina dominațiunii turcești te amenință surparea, — atesta ne o va arăta unii viitorii, póte fórte aprópe. în presintü vedemfi numai kx ptrghiele s’au pustt spre a ridica tratatulu de la Paris din rîținele sale. Atestă tratatü superx pe Russiaka unii ghimpe ln kame mi momentulft pro«pite spre a înlătura o parte a acestui tratată a venirii akumift prin konfliktulil Serbiei. Unii timpft forte skurtft desparte isbucnirea ostilităților ft în Serbia de recunoșterea Italiei de către Russia. dakx aîaste doue evenimente importante n’aQ niti o legaturx rotiprokx nu este probabile k* konfliktulft serbeskft n’a kontribuitfi multfi a îndemna pe Rusia se baute amitiția Italiei și Frantiei. Unii stata, kare trebue se fie pregătitil pentru mari skuciuiri în întru, pate fórte bine adopta ideia a okupa spiritele prin konflikte străine korespunzătóre ku siui pțimîntuuil naționalii alfi poporațiunii sale m’a depxrta astiifelst furtuni amenințătore. O asemene putere va kxuta a-mi prokura aliați ku ori te prefft mi este silitx prin interesulft seft propriu a recunoște o altă putere ka egalx fel, kare asemenea sperx a kastiga prin konflagrațiunea în Oriinte, de mi — într’o altx di« rekitim“