Romănulŭ, iulie 1862 (Anul 6, nr. 181-195)

1862-07-01 / nr. 181-182

566 ROMANULU V 18 iuliu. — într’o corespondinijă de la Belgradü ku data de 1a Iuliu Bilimö iele jimătórie: Prekumü graiKŰ mal anunijiate nu nu este nici o perspektivă, ki konfliktulu Serbo-turku se va putea deslega ama kufíndö, îi este din kontra fórte probabile, nu nu va ajunge la ani resultatü densiva naintea lunci lui Augusta. Diplomația înruadevira se silește a mijloci o desletare pasifiktă, dar pînă acuma nu vedem semne că va isbuti. Serbilorű li se îngreuiază fórte multu comunikațiunea cu Austria, pe kínde Túrni vizită în mare numerit Semlina. Mulți iau dominicatu akolo mi kalatorcskü ín tanatű mi ’n Sirmia, unde kumperűi vite n mari bătețimi; guvernul Austriei le a konfesit milokuri de pasiiune pentru vitele lorű. In tóte zilele se transportă în cetatea Semlinului mari bătățimi de făinări de carne, asemenea ni se asigură că Austria ar fi date voie tuniloru a junca pe teritoriulu seii voluntari. Dóul israeluți au imprumutatü pe Pana de la Belgradu k’o sumă de 5000 jalbeni, ku garanța unei persóne d’o ’nală posițiune în Austria. Tóte acestea, într’adevăra nu se poto ănică kalifika d’o tălhare a drepturilorü gintelor, potu fi mjustifikate prin relațiunile amicale între parcărai Austria, dar negreșiite nu voru putea să intika simpatiile Serbiloru pentru Austria. Ministrulu de resbele, D. Mondee, una franlesO, a trimisă familia sa la Paris. Cosalu Lasanin, unü elevi parisianű, kapü de tekțiune în ministreriulü de esterne, a pietăți asemenea la Paris; se crede că va tremenea mai multe timpu acolo. Se mrbeste vii de trimiterea unui ambasadorö Intr’adinsu la Petersburgu rai la Constantinopolu. (Stima kă ielü pentru ’arise a rai plekatu. n. Rad.) Unii funcționarii serbü m’unit Komisarii turkü au plecatu la Schabatz, la Sokolü iur la Uziza, spre a se informa de pre situațiunea d’akolo. Pregătirile de esbelü iau din zi în zi o întindere mai mare iar miliția ferei se concentră la fruntariile Bosniei iai Bulgariei. Tote paúlianele konsulateloru străine s’au kolorílü. — De la teatrulü de resbelü turkonun tenegrinii avemü înaintea okhiloru okoespendință de la Ragusa ku dată de 29 min. kare ziie. Komunikagiunea telegrafică despre o bătălie în Albania s’a kommata, darü perderea lumiloru n’a fostü legatü de 3000 ómeni. Tentrulü armael turiesiî, kare s’află concentrată lxngă ipuza arakatü la 2*4 Iunie pe Montenegrin în posițiunea lora fortifikată lăngă leikovnika la BiklupavlovițT. Bătălia a încrputit la resabsul. Söreiül rai a continuat să întrerupere pînă la amiazi. Turul tü fukutü iele mai mari silințe spre a sluti în skopulu loru (luarea taberei munenegrine), darii tóte în deraerta, băiî aură a se lupta în kontra 5000 bravi Munenegrini, kari respinseră totűd’auna pe nnvălitorii ku mari perderi, pînă ion ilirratiu Tuni i se văzură siliți a se retrage cu mare grabă spre Spitz. Tora inai inzi pusemi Dervima-Puraa Trupele sale în mimiare. Raporturile turcesti spunü că la 25 sosise la Ritta rai avu intențiada a înainta din nou spre Ostrog. Din nuvelele sosite astăzi Dervima-Puma a rai atakam Ostrog, dar a fostüeara respinsanapoi. Lecuitorii fruntarii asigură că tabera sa s’află akumu iara la Brelec. In urma tutorii acestora evenimente, karitóte suntu ín desavantagiulu armiei lui Omer- Parna. Turui sunt fórte demoralisați si abătuți. Trupele tune în Albania au primnila o reî nfordare de 1700 óinnî din Smirna, era drojdiile (la fie) populațiunii üielul arama, mi destinați a fi opulat Mima tenegriniloru. La ăntăiulloru înarma la SpuZ fură atacațî de inamiilmi risipiți. — Fiinducă linia de retragere a lui Abli Paffia este amenițantă, komandantele șuiei sorü a dirigiata pe toți Skutariahii în dare d'a purta cniele la Spitz, spre a formipholo reservs. — De la Skutari să scrie. Trupele turiestî suferă multű de privațiuni de tot felule. Alimentarea e forte prostă, lipsesc mizierele de ajunsü pentru transportulu provisiunilor, mi lipsa de spitaluri mi lazareze pricinuiește în rîndurile turcilorü mai mari perderi de kata iataganulü inamikului. — Ku vaparea după urmă a kompaniei Lloyd a sositu aiiunü kurierü ruseskä, agentulü Konsulatului britaniku mi sekretariulü Konsulatului francesű d. Moraniei din urmă au kontinuatu călătoria lorü la Tnestü.— Aflănduse la Centinje Bombardarea Belgradului, s’a cântatu la biserikă unat Te-Deum. Konstantinopolu , 28 iunie. în Tesalia tîlhăriile suntu la ordinea zilei. „Remid Pama, fostulu premedinte alu konsiliului de resbelu a plecatu la Aquvari spre a lua comanda divisiunei lui Salih Pamia. Reînformări considerable au fost trimise acolo. Marele viziru a trimisă guvernătoriloru mi karmakamiloru provinciilorü reținate cu Serbia o cirkulariă liniștitare. La Raschaia, (pamalíkulü Damaskü,) Drusii mi Beduinii au comisit mai multe omoruri in urma cărora krem tini d’akdomi de la Hamlein au fugită. în Nordulu Libanului s’au descoperitu uneltiri nouă, în urma cărora s’a arestuit, din ordinea lui Daoud Pama, mai mulți membrii ai familiei lui Iosif Karam. Una agronomă englesa a rugatü pe fiartă a’i vede unu teritoriu întinsă la Cipria pentru skopulü d'a kultiva bumbakulu. Smirna, 27 Iunia. Korveta austriacă „Archiducele Frederika“ a sosită aii. Kassel, 3 Iulia. în urma unei delisiuni ministeriale s’a redată tipografilorü „gazetei dimineței“ konfesiunea, ie li se retrăsese. O altă densiune desființeză, ca regulă revoltabilitatea konfesiunilorű. Fețele străine pot a intra în jferx după cererea abonatului. — Frankfort, 4 iuliü , sora. Ziariulu de la Frankfort anume: guvernulu de la Hamburg a luată densiunea a propune în medința de astăzi desființarea bxniiiorii de joku. Desființarea se va face fără însetare. — Hannover, 3 Iulia. Printr’una reskripta regeska adunarea națională a fost amănată pentr’unii timpü nedefinita. Este indouiosit dacă adunararea va fi convocată tómna viitóre. Despre aiesta esiste diferințe in ministeriu. — Kopenhagen, 4 Iuliu. „Tagbladet“ de astăzi deminte nuvela despre oktrolarea unei konstituțiunii generale a țerei. Zna kx nici n’a fost o vorbă despre aiesta la guvernul aktuala. — New York, 23 Iuniu. La 16 Iuniu a fost o bătălie singerasă lingă Charleston. Perderile au fost însemnate de ambele părți. Ziarul „Charleston Mercury“ arată temere pentru siguranța orașului. Generaliul Beauregard, mergăndă la Richmond, a sosit la Montgomery. Bitimi ín ziariulű Czas, din Krakovia, următoria epistolă a d-lui Michelet: „Kătre Dómnele polonesí • Dómnele mele, amiku admiratoriu alű gloriose vóstre amu aflatü ku feriiire silințele vóstre, ale dómneloru polonesĭ spre a reforma edukațiunea familiei, și prin urmare a națiunii kiare. Este pentru mine o adeverată buliumi d’a le vede închinându-se la instrucțiunea poporului, fondandu credie §kóe, bibliotece poporane. De multu timpu, simpaiama nevoia d’a le mulțămi mi d’a le konsilia a stărui în aiesU opere estelinte. Ne amu aflata despre aiesta, Intr’unu doliu de familiă, mi este d’o mare konsolare. Ați simpliza pre bine domnele mele, edukațiunea este înalta gestiune de viitoriu, daru este mi a presintelui. Ea nu implică mai puliim de kata o reformă morale mi religiosă. știi. „Kopii nóstri suntu preieptorii noi nu primesku de katu dandu mi mai multu. Ei modifikă indirecte deprinderile nóstre; fakindü lesninesc mi dulii iele mai mari sakrimie de susumi de plăiere. Ei întăresku, sanktiniică kaminulü. Aue gloria mameloru, a.d-v. dómnele mele; k’unű justü simptimîntă de adeverata mărire, d-v. o puneți în viația simplă, fórte bugetată, bare de sine, fără lekțiuni, fără cuvinte, este primulu învețămîntu, D-zeu, patria este lekțiunea lea mare. Uli d-v. îi veți adauge lekțiunea alea a iei dă unu farmeku de seninetate viaiinte, studiele naturei. Au surori ale copiilorű voștri mai multu de bătu mame, veți găsi mari dulcețe, admirabili renouiri, în doliuri mi în latitudinî (obosirî), astă sorginte divină păstrază totudeuna pentru sufletu unü daru intineritoriu de vieță mi de frăgezime. •Priimițî omaginile mele respectóse mi simpatiie. >Michelet.» ! Rasx în care se priimesku kopii ie miți de la 2 ani în susu mi suntu îngrijiți, hrăniți învățația totă ziua pe rîndu părinții lorü suntu la lukia. Una din cele mai umane mi ma morale instituiusE CESTIUNEA CĂtlunC FERATE. III. fa vedea No. 1801. Nu póte fi tagäduita că la finisarea liniilor ferate kapitala merită a fi luată de preferință în considerațiune, darű mai puțin u ănkă pot fi trecute cu vederea oramiele de komeriiu. Dacă Kapitala aktiveză komeriulű, prin konsumațiunea sa, oramele de komeriiu dau komeriiului în genere o întindere mult mai mare, prin relațiunile lor direpte cu lumea komerciale. D’aiia este învederată că ori kari vor fi trimile ferate romăne, vomu trebui neapărată se trecă prin Bukurești mi prin Galați. »Galații,* zise domnu de Beke în bromtura sa asupra kăilor ferate ale Transilvaniei, »vom ajunge pentru țerile Dunării de josüieiate este »Hamburgulü pentru teritoriulu El»bei, Bremen pentru țerele rîului We* ■sermi Bordeaux pentru Franiia me»ridionale.» Unu oramiü de komeriiu ka Galații, care are unu viitorumi mai mare, nu póte fi trebutü ku vederea. Darü komeriiulu Romăniei este mai cu semă unu komeriiu de esportațiune, d’aieiaa trebue sc punemii în kontaktu ku resoulu drumuriloru de feramilentrurile produkțiunii: distriktele agricole. O linie ferată, care nu atinge oramiulu principala de komeriiű ale Romăniei mi lasă departe mai tóte distriktele agricole ale țerei, grăbinduse să ajungă în linia cea mai scurtă la Dunăre, nu póte fi o kale ferată naționale romănă. Se vedemű akuma dacă vela puțină póte fi recomandabilă In interesulu kosmopolitü alü komeriiului lumii? In interesulu komeriiului lumii o kale ferată trebue se isbutescă neaperatű la una portű do mare, în care se potü adăposti corăbiile lumii kamernante. Calea ferată se nerecomandă Austria (Sibiu, — Turnu-Romiu — Bukuresti, — Giurgiu sau Cernavoda) are de țintă portulu tuneskü Cüstendje, una portű mikanesikurű, unde se potü adăposti abia trei sau patru korăbii mi kare, prin urmare, nu va putea rivalisa nici o dată cu Galații și mai puțin uănică cu viitoriulű portă maritimă ală Romăniei la lacul Salică; portul de la Custendie nu va putea ajunge nici o dată la o mare însemnătate, deci prin cheltuieli de milióne s’ar putea lărgi, băii komeriiulu în genere este prin natura sa konservativa, prekumű pră- Valiamiulü nu kruță nici unü sakrimiu ka se potă remănaa în prăvălia sa, asemenea mi komeriiulu lumii nu părăsește lesne calea obișnuită. Corăbiile obijmuite de sekoll a veni la gura Dunării, kare de la îmbukătura sa în marea Negră pînă la Galați și la Brăila formeză unu portu mare unde potu intra tóte flotele lumii, spre a inbărba acolo cerealele Romăniei, nu voru părăsi aiestu înterpositu, în care »unta siluire a găsi în abondanță marfa ie au venitu se ia, ka se feric, in demertu, noroiulu la Custendie, unde lipsesku trebui miasele magasine mi unde vorü trebui se plăteskă ierealele k’unü prețQ mai mare de katü la Brăila sau la Galați. Znemű k’unü preță mai urkatü, fiinducă încărkarea și descărkarea va trebui neaperatü se scrumpeskă marfa, ierealele aduse prin drumuri de ferit sau pe osie la Dunăre, trebuesku încărkate pe corăbii și transportate pe malurű drepta la Cernavoda, acolo deskărkate rar înmagasinate, încărkate din nou pe drumuri de ferit, transportate la Custendje, din nou descărkate și inmagasinate, așteptăndu sosirea corăbiilorű, mi era încărbate pe korăbiile sosite. Se ’nțelege, că tóte aieste operațiuni nu se potü sevîrmi fără mari cheltuieli, cheltuieli se lipsesku, kändü vinű korăbiele la Galați sau la Brăila și încarcă acolo cerealele sau alte produkte ale țerei. Nici unü Romänü, k’unu simplo patriotikű, nu póte da konsimpumîn tulu seü a sakrifika kalea naturale de komunikațiune a țerei sale, Dunărea, mi kompromite viitoriulu importanței komeriiului Romăniei printr’unü porta maritimü romăneskil, la marea Nagră, in favorea unei linie ferate turiesiî mi unili portu tunesku. Skopulü proiektului austriaku d’o liniă ferată de la Sibiu prin Bukurești la Dunăre, nu este altul de kätü a lega Germania și Austria în parte, în linia cea mai dreptă cu drumulu de fera turiesku Cernavoda -Custendie, m’a skurta astafela distanța între Viena și Konstantinopole tăindu totu d’o dată Romăniei însemnetatea se va avea băndiu îmi va de ea kalea ieilea naționale în marea Negră. Relațiunile komerciale ale Romăniei cu Transilvania au numai ku Bramiovulu are kare însemnetate m’aiésta este fórte naturala, fiinducă Bramiovulu este centrulu komeriiului și industriei transilvane; Sibiulű póte fi pentru Austria d’o însemnetate mai mare, însă nu în privința komeriiului; rațiunile se póte avea Austria a lega calea sa ferată transilvană cu a nostră prin Sibiu suntu tokmai aiesea pentru kari trebue se refulăm noiî a efectua aiea modare [a Turnu Romiu j ori kare alta puntű de împreunare ne cuvine mai bine de kätu ierű propusu mi dakă Austria deklară, kă nu va koniede nici o dată o altă împreunare a drumului seu de ferü ku alu nostru de kätu pe la Turnu Romiu, putemu deklara mi noi, kă nu vomu koniede nici o dată o linie ferată pe la aiestu puntu. Austria va fi silită prin interesulu seu a înocta linia sa ku a nósträ akolo unde voimü noi mi dakă va recunoște propriile sale interese desavantagiulu va fi pentru dinsa, kăii komeriiulu transilvana va trebui neapărată se ie kalea în țara nostră le’i vomu preskrie noi. Esportulu nostru se taie de preferință prin marea Negră mi importulu prin Austria; suntemu dară vis-a-vi de Austria mai multu kumperători de katu vînzătorî mi este în natura lucrului că kumpărătorulu se impue vînzătorului condițiunile sale. De multu timpu România s’a emaniipata de industria transilvană mi putemu zise că dacă industria transilvană ar înseta d’o dată ku totulu, konsumătorii în Romănia n’arü simpți de loku atestă lipsă, kăii tóte artikle se se importamü ănkă d’acolo, ni le póte procura Englitera mai bune și maieftine, dar Transilvania s’ar vedea redusă numai la propria sa consumare, dacă ’iar lipsi tirgulü din Romănia Este una adeverit necontestata, kă Transilvania datoreste înflorirea sa veriiătăței sale cu Romănia, industriașa, n’ar fi pututu face nici odată înaintările se fbltuse, țara n’ar fi pututu ajunge nici odată în prosperitatea de care s’a bukuratu mi se bukură ănkă, dacă n’ar fi găsită în Romănia unü tirgu deschisa pentru scurgerea produkțiunii sale. In timpii după urmă area prosperitate a mersu totu în decadință, nu fiindu kă tirgulü ’i a lipsită, ii fiindu kă, dupe deschiderea navigațiunii pe Dunăre ku vapore, n’a mai pututu konkura ku produktele din Germania, Frania mi Englitera, fiindu kă industria transilvană n’a mersu înainte ku progresulu secolului mi astafelu a perduta din ie în ce mai mulți kumperători. Transilvănenii au ințelesă fórte bine origina zeului mi au fakutü în anii dupe urmă mari silințe a redo« hindi perduta loru însemnetate industriale și komerciale. Bărbați emininți, ómeni de Stătu, ka domnu Maajger, premedintele Kamerei de Komeriiami de industrie a Bramsovului, au desvoltatu o energie rară patriotikă mi au isbutitu a mai ridica industria țerei, au creatu instituțiunî komerciale mi industriale* mi dakă n’au pututu aduie Transilvania în starea de înflorire în care s’afla înainte de vr’o 30 de ani, totu au popritu dekadința iei Este netăgăduitu că lovitura de kăpeteniie se dete komeriiului Transilvană prin deschiderea navigațiunii ku vapore pe Dunăre, este dară naturală kă Transilvănenii vedu mîntuirea loru în înființarea căilor ferate, care se lege țera loru ku liniile mari ale Europei mi trebíndu prin Romănia s’ajungă la marea Negră, asigurîndu-mî asta-felu komeriiulu mi transitulü priind telul. Dacă dar transilvania are un interesă imperiosü a înoda calea sa ferată d’a nóstră, dakă pe d’altă parte noi n’avemă aiela^wi interesă d’^