Romănulŭ, iulie 1862 (Anul 6, nr. 181-195)
1862-07-02 / nr. 183-184
DEPEȘIE TELEGRAFICE. (Serviciu particular in ală ,,Romanului"J. Ragusa, (Duminikx 13 iulie). Vineri Dervius-Pamia a atacatu Ostrogu, a gonitu pe Montenegrinî din fortifikările serii din nainte lu inaintxndu ieri, Lxmbxtx s’a întrunită cu armata lui Abdi-Pamia. Paris. Ziariulü La Patrie, în numeral u sea de Lxmbxtx ziae kx negosiixrile între Franuia și Russia au adusu o înțelegere generală asupra modului prin care se va resolve gestiunea kremliniloru din Oriunte, afacerile Italiei, precumu mi soluțiunea vessiunii Schlesvig (Danemarka). REVISTĂ politică BUCURESCI, 2/14 CUPTORU. Amindarii nu numai kx Russia a recunoscutu Rigatalu Italiei ui xnkx, cea a ce era lesne de preveztitu, Rusia, Frannia mi Italia s’au injielesit pentru o solugiune a gestiunii Oriintelui. Ziariulu franuese la Patrie, a spusă mai întîiu kx guvernulă rusesku ară fi deklarată Kuriji de la Torinou, recunosterea regatului Italiei a provenită, în mare parte, prin înrîurirea Franieî. Acéstx deklarare, adaogă fața oficiesx a guvernului francesc, denotă „o mare intimitate de relagiuni între Paris și Petresburg.“. Luptă acesta raportă, zine Independința Belgică, ,,oservirile fiiei oficiasx se potrivestă pe deplin cu ale nóstre si efectele acestei intimități nu voru intarsia d' a se arăta și sirup ți La Patrie, precumu ne anungix de* peiuza noștri, a mai trasă unu kapetă ale visului mi ne spune kx ’ngelegerea Intre puterile acestea este deplină „în „privința solugiunii gestiunii Orivite„lui, gestiunii italiei 11 miliiaru gestiunii pendinte d’atâta lungă timpă între Danemarca și Germania. l’astüfelu liiude mai este are uineva la noi kare se krezx kx ’n avea învoire ue s’a fxkutu între aceste puteri pentru solutiunea gestiunii Oriintelui, se ne fi lxsatu pe din afara pe nei, kari suntemu in lungulu marelui fluviu ale Europei, ne se numeste Dunărea; mi kari mer- V gomu pîn’ la gurile lui mi intremu in marca Neagra? Nmi mai este cineva kare se mai spere kx ’n avea solugiune ni se va mai faue la 1862 partea unei nagiune vine, prekumu ni s’a fosta íxkuta la 1858? JULli dakx s’arü mai gisi vr’una omu karé se spere sau se se faki kx spere auesta, putea-va eiu sa gaseaskx o base, fix kxta de mikx, pe care se pue se stea opiniunea sa? Susginemü kx este peste putingx. Imperatulu Franuestioru a deklaratu in fauia nagiuniĭ sale un’a Europei, kx ku sangele mi komoriie Franuieî, versate în resbeluru Orivitelui a „ridikatu la cunxre unu zidu, o cetate, kontra nekontenitu kreskinteloru invasiuni ale Nordului 41; d’atuni suntu 5 ani, mi noi, zidulu Europei Ocidentale, n’avemă nici tunuri, nici pUsai mai multe de kxtü avemă luptă y guvernele guvernemintale, n’avemă nici kiaru aiele baterii mi fonderü de tunuri ne kiarü Kamera auesta le avem atu gkuBin dou ani (a d datu banii )■**■ [UNK] [UNK] " "•** ea, * * guvernului. Betrinulu Talleyrand zinlea kx „Dunărea este nentrulu de gravitate alu lumeiu m’alimiu tótu lumea, afară din ómenii noștri politicĭ, au ingelesu mi mxrturitu atestă adeveru mi noí nu fxkurxmu mi nu fauemit nimiku spre a ne arăta demni d’a pxzi atestă centru de gravitate ale Uimei, unui kiaru kontra unui regimentă de kasaur sau bami-bujuur. Uli se mai ciamă o dovadă, de mi este de prisosu. La 1856, kindu Franuia lupta pentru a dobîndi deplina unire mi independingx a Principateloră mi noi paralisamă mi paralisarxmă acele fapte prin cea mai deplină ne ’ngelegere, amorgire, Umpire mi Franuia, în desperarea iei d’a putea dobîndi totulu kxndă noi la nimiku n’o ajutamiu, se oferî a dobîndi numai unirea Prinuipateloră, m’a se numi în kapulu loru unu prinuipe provisornă, prnx ue evenemintele mi lukrurile aueluî prinuipe se pue pe Românî în stare d’a împlini a loră misiune astăfelu prezumu o uere imperiosă ginta loru, posigiunea loră geografikă mi interesele cele mari ale Europei, mi principile auela provisoriă era Maremialele Pelissier. Pentru susținerea acestei handitature s’a publikatu atunci o bronniurx, ue se credea oficiasx, luptă tipulii „Affaires d'Orient, réorganisation des Principauteis Danubiennes.“ Avea skriere dupe ne arată în scurt nemersuia veloru kare guvernaseră aceste gem, mi spune kx aui „domnestie cea mai flagrante neegalitate a kondigiuniloru, „kx familia este disolută1 nimiku sta„tornikă în moravuri, în kredinge, kx „justigia este, unü ue ue se vindje „un nobilimea unu ue se kumpxixu* apoi adaogx. „Se bage bine do semi Românii. „Viitoriulu Europei este întuneccosu, „sumbru. Tóte prouesole ue diploma*„gia le lungemte mi se txrxgxemte se „vorü deslega într’o zi cu armele in „mxnx. Rntxia daru trebuingx a Ro« „mxnilor” este d’a okupa ei în mii mi„lît xresue temmumü pe care i-a nxs„kutu natura. Le trebue netxgi, o mi„ligie disciplinată, instituțiuni militare. „IU’aueste nu le voru avea de kxta „prin sabia inteliginte a unui kxpitanu „kare se recomandx prin kalitgile „sale de administratore prekumumi „prin kuragsuiu sen antikü, d’a ko„manda urmașiloru soldagitorului „Traianu.4*3 Ekx daru xnkx o dovadx temeinikx despre vederea de la noi Europa. UTakumu kundü nu numai nu okuparxm miitxresue temmuiu nostru, nu numai nu txkurxmű uetxgí, o armatx disciplinatx mi institugiuni militarie, ui nu txkurxmü miuí kiarü bateriele mi turnx- 1 Aszigí voi kari vl1 dekiafagí an'xrxioií aî familiei, (Not. Red.) 2 Ászig! voí kari vl ziuegí nobili, (irengî, î,ngeleiiai mi aatriogí! (idem). 3 Ns vois uita de kxti, o sing six trxssix din Biografia sa, In timasl resbeföl.ai Afnnei. In osiuoris kxrsta generare le Ilökskier îi fauea o insstrare gestilisibnd lis vioirisne a krezst k’a vosti’i foveaskb j ofmioristiea snuistol din uinghioare î, trage ia g.jneiarsi, dar aislolsi ns Ra fok. Hei din jur s’argiili, assara ofinersisi, dar generaisi paresse ne adiotangii sii ini zine ks linisue ofiuixriölsl — Domnile veî sta la arest ont zile nentrs kx gî aî armele în această stare, i aeidreier in oufiw'rj, torța de tunuri votatx d’akumat douî ani de Adunare mi plxtitx de nagiune, uine mai póte spera kx astăzi Europa nu va fi silitx se dea altei puteri misiunea d'a okupa mintxresue temmumü auesta pe care noi nu voirxmü se lü okupxmü de kxtu mimelesue? Ilii óre allei kari n’au voitu se falix tóte auestea Ixsat’au nagiunea romanx în starea mea tristx in care era mai ’nainte mi este ui’aktimü, din nesuiingx, sau kix se dea o pasiune strxiniloru se okupe mint xresue pamintulu urmamiloru soldagiloru lui Traianu? Nu suima mi nu voina a sui astăzi kausele darü konstatxmu reulu, peirea, mi mai zinemü o datx ómenilorü nostrií politiui mi nagiunii, desue ptagi-vx lxuî era cea mare s’apropix mi pemintulu ue nu Ju vomu okupa noi mintxresue, ka nisue adeveragi urmamí ai soldagiloru lui Traian, se va okupa de kxtre strxini mi noi vomü fi, mine kami ieri, gobarii armateloru de invasiune m’akum xnkx de kotropire. London, ,,9 Iulia. In miedingia desert a kamerii Komuneloru Lordulu Palmerston a zisú: Guvernulu este in knosuiiigate kx Rusia s’a oferita a recunostie rigatului Italiei, dar kx kurieru'a trimisu la Tutino spre a anungia astx rekunosumngix n’a putulu xnkix sosi. Guvernulu englesa n’a priimitu de la Torino nici o informare. — Belgrada, martií séra, 8 Iuliű. O vapóre de resbelu Turkx s’a suitü in susulu Dunxii spre a merge la Belgrade Guvernulu serba a protestatű contra acestei violxri a drepturiloru principatului, Ragusa, 10 Iulia, la 10 ore dimineața. Abdi-Pamia luase mitingurile mmontenegrinie de la Mirko, furnsx respinsu cu pierderi. La Rudino este trimisx o lupți între Turul si Montenegrini de la 7. Kapula turuiloru este Dervishi-Pamia mi alü Montenegrinilorü Vukotich. Parise. 9 iulie sera. Imperatula a numitü Dukx pe comitele Morny. Vine amiralele dwrier de La gravière a pleceti la Cherbourg. Geralele Forey va pleca la Veracruz la 20 iuliű. Titimü in ziariulü Wanderer de la 8 Iuliű; Esperienga a dovedit a ki Imperatulü Napoleone nu este omn a merge în esekutarea ideieiori sale, numai dintr’o simpli în exprimare d’a avea dreptate ku ori ne pregü s’au dintr’o gremitx apreguire a konseuingeiori politiue, pînx acolo unde ar în*ueta a-I produce avantage praktive mi unde n’ar mai pute pretinde de kxta la aplausulu kxtorűva doktrinarí. Negresatia kx nimene nu gine ka dinsula ku statorniuie la unu plana konneputa, pe kxta efektuarea lui s’aratx inkx putinuiöse mi avantagióse; darü nimeni nu suie ka dînsu a se ’ntarne ku spatele atxta de repede, daki obstakohl ajunga nebiruigi sau atâta de mari, in kixta cheltuiala de putere* trebuinuiesx pentru învingerea loru, nu se mai aflx in proporgiune ku isbinzele ce se potu spera de la biruinga loru. Astafelű, spre exemplu, spedigiunea în Siria, care la inceputu íxgxdura resultate forte însemnate, s’a terminată fin multi glorie mi ku tóte acestea grabnika terminarea acestei 4e*stiuni a oferita positivei frunuesetoarele avantagiü, s’o retragi dintr’unű impasü mi se-i lase eara minele libero în Europa. Spedigiunea messikani va lua, dupi toti probabilitatea, una asemenea sfirmitu, în care punta alü kalkulului sen s’a inmelatu Imperatulu Napoleone, mi kare putere lu-a abandonata, acésta este d’o mikx insemnetate. Dupe nuvelele cele mai noue despre unu singura lukra numai inkape indoialx, adiki kx pentru Franuta nu s’aflè la Messika unui laure, militare, unuí laure politice de kulesti. Pe bxnda unii îmi frekx minele k’o bukurie malinx mi sperx, kx imperatulü Napoleone îmi va sfprima kapula, printr’o órbx în expaginare, d’avea stinkx messikanx, ingeleptula imperatu pregxtesue in txnere tóte pentru retragere. Negremitü kx trebue mai ’nainte la onorea militari a Franuieî se dobindéskx o satisfakgiune; la avésta Napoleone nu póte renunuia pentru armia sa, dara d’akuma înainte auésta satisfakgiune militarx este singurulu mi unikulü skopü alü spedigiunii messikane. In pugine zile — amia aflxmü din sorgingi sikuri — unu artiklu oficiosu alu Constituționalului va anunuia auesta publikului. Odată onórea militară a Franuiei asikurate, trupele francese se voru retrage și voru abandona Messikulu sortei sale. Kombinagiunea, în urma cxreia era se se ridice la Messikü una tronü monarxikü kare se se okupe d’unü arkiduue austriaku, se póte privi akumu ka de sevirmitü abandonatx. Eu sprijinulu Engliterer m’alü Spaniei s’art fi yerkatü póte o prefacere a formei de guvernu la Messikü; darü, in isolarea sa aktualx, Franuia a pirisitu, fxrx indoialx ori ue asemene ideie de restauragiune mi se va lepada de klika aventuro și a d-lora Almonte mi kompanie, de misiune forte Ingeléptx, Heia ne ni se pare ciudata, sau mai bine zikíndü semnifikativa, este, kx la Tai* lórii se giseste konduita Engúterei in ve* stiunea messikanx forte naturale, pe kundü, in contra Spaniei, kare n’a fliutü allü nimikü de kxtü a imita esemplulu Engli* terei, s’arată o superare mintoritare fórte mare. în verburile kurgii imperiale se vorbeste d’akumü k’o malinitate neaskunsi, kx urmarea imediați a retragerii francesiloru de la Messina va fi anersarea acelui imperiu ku Staturile unite ale Americei, mici atunci anemtia nu voru întirzia a ’ntinde mina loru la Kuba, spre a smulge Spaniei mirghitarulu Antiiebrü, tendingi, in kontra kireia negremita nu se va face la Paris uea mai mici obiekgiune. în privința acestora íraprejurãri se atribue o de osebiți însemnetate politiki klixtorieî regelui Portugaliei ku a doua fii a regelui Vittorio Emanuele, kare se va sevîrși în luna lui Septembre. Se adaogx, kx proiektulu acestui miribmü s’a iiskuta în kapula Imperatului Napoleone, a fosta spri*jinita de Principele Napoleone kindu s’a aflata la Neapole si adoptata de regele Italiei. Se ’ngelege de sine kx din avea unire nu se prevede uimiri pukute pen*tru Burbonii spanioli. Mai multü de Extü avea historie ocupa spiritele la Torino planurile lui Garibaldi, kare, precum lumea persistx a krede, meditezx o noux lovire. Tóte personele, de care se ’nkonjurx Garibaldi în întreprinderile sale semețe, sunt konvocate pentru 15 iulie la Caprera și lumea krede de siliuraux d’akolo se va întreprinde ceva. Incotro va fi dirigentx întreprinderea, despre acesta uiriculx cele mai diferite skomote. Guvernul italiană care a promisü a opri orice spedigiune, va ajunge póte într’o mare dificultate, dal ar fi se ’mplineskx fxgxduiala sa, presupuindű kx fxgxduiala sa a fostu seriesx. — Frankfortű, 6 Iuliu serx. Astăzi la A ore după amiazi una orkana teribilă a surpata tótx partea meridionali a palatului de serbare pentru reunirea pumkarailorü. (karabinierilorü) germani. Din personalulu bukxteriei dóul ómen au fostă vulneragî, din partea publikului care era în numeră de 6000 persone nimeni n’a fostă vulnerată. Serbarea se va face la 13 Iulie. — Kasel, 7 Iulia. Poprirea intririi in Hessia a gazetelor de Polonia (Kölnische Zeitung) si nagionala (Nagional-Zeitung) s’a desființată în urma unei demisiuni ministeriale. — Berlin, 7 Iulie. Din fruntaria poloni afirmă ku data de astxi: Marele Duce Konstantină a priimitu pe kleră un autoritlgilegerei, Eu auostx o pasiune zise, că nu atribue atentatulă populațiunii Polone, și chiar, dacă aru fi astafelă, totu nu ar schimba nimica în esecutarea programei sale. După aceste cuvinte Marele Duce detemina premedintelui gerei, Komitelul Zamoiski fili’lü învid a’i da konkursulu sen la esekutarea programei sale — Bern, 7 Iulia. Guvernulu italiană a avisata pe Konsiliulu federativei, expartita alegiuniî se readuni din nou, mi ’1Q a rugată a veghia asupra fruntarilorü elvetiane, ca să nu aduse acea partită de teritorială elvețiană pentru întreprinderi de voluntari. — Președintele consiliului naționalű, D. Korrer, a deschisü adunarea federativi sii’a adusü aminte de afacerea da Viile la grande, unde Elveția s’a pusă mai multă pe terimunü generosulgii de kxta p’attula ală dreptului, uitîndă kx generoșitatea se cuvine vebră mari, pe kindă la Uei miuî póte fi lesne sobotul de siliciuiune. De premedinte ală konsiliuluî na* gională 8’a alesă D. Escher de la Zurich, de premedinte ală Konsiliuluî Stărcloră. (konseil des états) D. Vigier de la Solothurn. —■ London, 7 Iulie. Generarele Prima sosită. Ziarul „Times“ publikl ka unu „se ziue“, kx Don Juan ar fi renungiată la pretențiunile sale; regina 1 va înapoia muiniile konfiskate. — London, 8 Iulie. In medinga de ieri a Kamerei Lorzilor(, zise Lordulu Rus J) Auest artikls a anxrst mise zice kx Franuia n’a Bölt ä dă Austriei Messiksi în schimbei Veneției, mi kx nava immmne nonerslaiană giverngue ne va fi alesă de dinwL O*. R;)