Romănulŭ, septembrie 1862 (Anul 6, nr. 245-273)

1862-09-17 / nr. 260-261

856 ROMANULU 730 SEPTEMBRE. atentaturi skandalöse kontra pudoare! sociitiței. Tntitu, trebue si spună ct aceste monastiri suntă și ele mai totă atitu Brakovienesci pe kitu si dumnealui principele Beizadea și cavalerii austriacă Grigorie George Dimitrie Bibescu Basaraba de Brăncovianu, este Brăncovianu și Basarabm; pre kită și kiară celă ie alisată D-lui Grigorie Bibesku numele de Brăncovianu a fostă Brăncovianu și Basaraba elu însuși; kitti pentru titlul ă de Basaraba, alti braviloru domni ai țereî, nisî ki scimă kumă și Paluații D. Bibesku, nici acestă titlu n’a putută și i se lase prin legată de kitre ună omă kare nisi elă însuși nu ’la purtată nisî o dați, nici miliară ka usurpatoră. Aceste monastiri și skituri zise as■tizi Brankovenescî suntă aidikate și ale mai tate prin sekoliî XVI XVII și XVIII de diferiși domni dintre karilinii sei mai vekî, au purtată titlulă de Basaraba mai generisă Domnii iei vekî ai țereî pini la Șerban Basaraba uimitorulă lui Mihail viteazu și de alți avuți pietoșî romini, ka tote »iele alte monastiri din țări pentru lauda Domnului pentru ertarea piratelor ăloră și pentru ajutore publice. Vomă vedea kumă s’aă adunată atitea averi la aceste monastiiri zise Brikovenes’u kumă și în »se kipă domnialui Principele Grigorie Bibesku Basaraba de Brankoveanu ’și a arogată dreptură de kti] toră și de administratură asupra acestoră averi. Maiă intiiu si vedemă pe »se temeiu a putută D-nu Grigorie Bibeskă si se numiaski Basaraba. In Rominia a stată ună nume de familii adorată mai mulți sekoli, pentru ki într’însulă se resuma valorea militarii, gloria naționali și civilisațiunea romini. Acestă nume este numele de Basaraba, a kirui origine se perde în timpii kavaleresci, pe care l’a purtată pentru prima oa ka domnă ală Rominiei Radu Negru, și care s’a perpetuată mai firi întrerumpere trei sekule și jumitate pe tronul țereî pîm la Șerban Basaraba, în urmită a purtată Mateiă protegeatară și kreatura lui Șerbană, sub care Mateiă s’a îmbiată artele și civilisațiunea romini în kită a atinsă cea mai înalți kulme a ei. Valorosul militară, esperimentatulă ministru, protektorulă arteloră, ală literature! și ală civilisațiunei remine Matei Basaraba, furieră din urmă se purta ku demnitate numele de Basaraba pe tronul României, deși elă luată luase acestă nume numai cu dreptul de protegeată de Șerban Basaraba, spre recunoscinții cum zise Cara pentru memoria protektorului seă. Konstandin Vodi mtiiă, lui naturală ale lui Șerbam adoptată de Mateiă, purti și elă numele de Basaraba prin lundă se sfîrși în Polonia fin și lase moștenitori. Din Șerban Basaraba, seră din urmă adevarată Basarabă, a remasă numai doui fete; Ankuția și Ilinka; dintre kari, Ankuța s’a miritată după Pitrașku feciorulă lui Michaiă bravură, și a remasă viduvi fin moștenitorî; ori pe Ilinka a miritat’o Mateiă Basaraba dupi Konstantin Kantaluizină dîndui zestre toti starea se avusese prrintele ei Șerban Basaraba. Și astă-selă s’a kontopită singele și averea Basarabiloră în familia Kantakuziniloră, fiindă-kilitară Mateiă Basaraba kare a purtată asestă nume de Basaraba prin usurpatii, n’a avută nici ună moștenitoră, și Fotino greșasse kridă spune și Konstantină Bankovianu a fostă nepotulă lui Mateiă Basaraba; kisî numai moștulă lui Konstantin Brinkovianu adiki Preda care nu se numia Bankovianu a luată de soții o nepoți de son a lui Mateiă Basaraba; va si ziki Konstantină Bankovianu a fostă dupe toti nepotulă semiise a luată în kisitorii pe nepota de son lui Mateiă Basaraba. Putea mai bine Fotino și ziki ki a fostă nepotu prin femei ale lui Șerbană Basarapa, a kirui fiiki Ilinka, intrîndă în familia Kantakuziniloră, a fostă muma mumei lui Konstantin Bankovianu, care ka nepotă dupi mumială lui Kantakozină și stanepotă totă dupi mumială lui Șerban Basaraba nu putea si se numesti nici Kantakozină nici Basaraba de vreme ce femeiele nu potă transmite numele de familii. De asestă nume se servir mai mulți ambițioși și deveni prada imposturei; fu în Rominia seea se fusese în imperiulu Romană numele de Antonin; nimini msi nu ’l- a purtată ku mai puțină dreptă debită Konstantină Brnkovenu. Asestă molativă și avară, urmașiulă butezitorului și adeviratului omă de stată Serbană •> Kantakozină, și kontimporană ală celui mai erudită Romină, Dimitrie Kantimir Domnă în Moldova, viindă la tronă prin mizlosirea kuskrilorășii Kantakuzini fu aklamată de poporă; dară boierii yerei, ka si justifise asesti alegere înaintea Porțeî s’aăsfituită ka ună kapigiă Turkă se se afla venită pentru alte trebi în țări și karea representantă pe Porti la toti acesti operațiune, ka si investeaski pe Konstantin Brankovianu ku gloriosul nume de Basaraba, ka prin asesta si impun Porței. Nici ună membru ală familiei Basaraba numai esiști în asesti epoki, și boiirii aă trebuită și skoți pe Konstantin Bankovianu ki arăă nepotă de son lui Mateiă vodă Basaraba care avea multe titluri la recunoscinția Porțeî. Nu voeskă, și nisi ki e lokulă asi și spusă sine aă fostă Brinkovianiî, se aă fikută în țări și din se feră de Bankoviani era Konstantin Brinkovianu, nu suntă pentru picatură din nassere și nu osîndeskă pe tati în nă, spună numai ki în lunga Domnii a lui Konstantin Bankovianu s’aă strikată cu desivîrsire tóte rîndurile ossirei romine de toti arma, s’aă ssersă tóte ideile mari și patriotice ale lui Șerban Kantakuzin s’a sinsitu țara prin vikirită și alte felurimi de dajdii, îmbogăținduse numai elă cu averi cumun'nămai avută nici unu altă Domnă ală României. și apoi asestă Domnă a espiată pe batele séle în turmentele sele mai infrikoșiate lisise și morali se a putută serba vre-o dați ună Suverană și pirinte de familii. Hinsi sprezece Tursî aă venită în palatulă scă din Bukuressi, ’i aă adunară tóte averile miskitare, ’lu a luată pe elă, pe sosia lui ku patru fii, fiice și gineri și aă traversată ku dînșii prin mijlokul ă kapitalei, prin mijlokul ă tereî, ziua în amiazi mare, fin ka ună singură omă și întrebe pe acești Tursî: Cine sunteți voii Unde duceți aceste averi? Unde duceți pe Suveranulu nostru și pe familia lui?— Asta e sorta suveraniloră kari kați puterea loră în averi materiali!s^era nu avea nici voința nici putința si apere pe Suveranul ă seă, și Austria ki mai vînduse tóte interesele țirei pe titlul de prinsipe de Imperiă — precumă și Petru pe care să amigise prin figiduelile sale, erau prea departe ka și pun armele loră în serviciulă suveranului nearmată. Mikară ka Mănăstirile ardikate de dînsulă și dotate mai multă cu averile altora, spre a împilca pe Dumnezeu, și-î odihnești sufletulă ! Dupi se vizunmă kipulă de uzurpații ku kare Konstandin Brankoveanu s’a numită și Bassaraba, dupi ku mă ssimă ki nisi kiar Matei Brankoveanu nepoțelulă de la Berigrad, numită astăferă de mai mulți kronikonen în familia Bankovenilor, numită Beizade aua, nisi Nikolae Bankoveanu și Manolake ii lui Matei, nici Grigorie si Konstandin fii lui Manolake adiki, nisî anulă din Bankovenii trași din nepoțela Matei Bankoveanu, nu s’a gundită vre-o dați si se numiaski Bassaraba, are domnii Grigorie Bibesku, zisă adoptată de Grigorie Brikoveanu , și care se surnumesse și Bassaraba, nu komise ună fridicolă ? Si-i vedemu akumă numele de Brikoveanu. Logofitulă riconstandin fiială lui Matei Popa și-a luată numele de Baikoveanu după moșia Baikovenii care fusese dați de zestre mo■5 siului siă Preda kmdă asesta a luată r .v •. ■ ” în kisitorii pe nepota soruiei lui Matei Bassaraba, fin ca asestă nume de Baikoveanu si să fi avută fatiseă Matei Popa saă moșu-seă Preda și fin ka asestă Konstandin Brnkoveanu și fi fostă seva rudi ku familia Brankovitz de la care nmisese moșia Bankovenii. 1 1 Dupi zisa kronikarilor pimînteni și a istorisilor staini, din krînsenassem representati înaintea krudului Sultan Ahmetă în care aă perită kste patru fii lui Konstandin Bankoveanu împreumau dînsulă, ba înici și soția lui dupi unii, n’aremasă nici ună moștenitoră de parte birbiteski din familia lui Konstandin Brankoveanu. Șiluimă la întîmplare ver-o kiți-va autori ka și vedemă se s’afikură ku fii lui Konstandin Bankoveanu, Mignot abatele de sselliere, în istoria sea a imperiului Otomană zise : „Kopiî se esekutan sub ochii pi„rintelui; trei dintrînșii furi dekapi„tațî fin a anta selă mai mică semn ,,de slbisiune. Melă din urmă plină „de sângele frațiloră sei, promise ki „va îmbnțișa mahometismulă dakai „se va lisa viăția. Asesti abjurațiu„ne forțiau mai întirzii pusină su„plisiulă, dar nu fu de nisi mă folos „selui se o fikuse; kisi dupi rapor„tulă se se fiku Sultanului, asésta aspunse ki elă desprețuia o konver„tire kare n’avea altă motivă de kită „frika de morte, și ordoni ka noulă „musulmană și fu esekutată ka și frații sei. Prin siulă tatilă soră peri „dupi dînșii, antindă sea mai vii durere pentru slihisiunea fiului seă se„luî mai tiniră, și pe urmi sugruma„n și pe nevasta sea.“ Tunusliu zise : „Și aducîndură (pe „Konst. Brikoveanu) la Konstantino„pole i-aă tiiată capulă lui și la patru beișadele fii ai sii.“ Fotino zise: „Deși în ziua ador mirei Maicei Domnului la 15 August, „allinduse Sultanulă în palatură șiă de „pe marginea mirei numită Geali-Kioski „ală Bisanțului, aă adusă josă sub kiosk „pe Konst. Vodi Brikoveanu pe care lăsă și decapitată împreumau „patru fii ai si”: Konstandin, Stefan, „Radu și Mateiă, și kă gineristă klu„serulă loan Vikiresku ală kiroră „korpuri etc . . . I După observirile lui Kara Logol tiulu Konstandin avea mamia si-sî însușiaski numele nu erau ale lui litii pe ltngi numele de Grinkoveanu si de Bassaraba mai luase si pe acela de Kantakuzin, si iata. se spunse Kara ki s’a intimplatu ku usurparea acestui nume de Kantakuzinu : „Nemultumindu-se George Kantakuzin numai ku aaestu atrontu liliut lui Konstandin Brankoveanu, kt i s’a negatu numele de Kantakuzin la curtea Vienei, elu (George Kantakuzino) scrise si bajjitoru sei Konstandin Stolniku si Mihail, kari erau atunci in Valahia plânginduse de Domnu Kalu a fikutu de risu la curtea împăratului (Leopold) unde kurtisanii isi fiiéu o piliere malim întrebindu-lu daki în Valahia era Obiteiulu ka unu omit si sea orî-ie nume ar voi, sau daki-i era permisu si sî aproprieze pe alu mumi-seî. Kantakuziniî Larii nu lukrasea la urcarea Brankoveanuluî pe tronulu Valahieî de kitu numai ka si g uverneze mai siguru sub numele seu, si si devii supînî, apirajjî de autoritatea lui, pe tóte bogijjiile jjirei, îndati se priimin skrisiorea fratelui loru likuri o aspri mustrare Domnului; ei nu puturi suferi a se vedea de sonor a ui împreum ka toti familia loru de kitre unu onto kare ar fi trebuitu se sfie ki la Viena se kunbste foarte bine posisiunea familiiloru Europei; si ki a voi lineva si sea prin foruii numele uneia dintre însele si se ascunzi ceea ce este, ar fi si tuî deskopere rușinea sea proprii. Domnulu se skuzi kumu putu mai bine si nu lipsi a-si aratta drepturile se credea ki arc asupra acestui nume dupi rudenia sea despre mumi sa. Kantakuziniî vizîndu-se si mai raulin lovitu prin aiestu raspunsu, îi zisera cu aprindere ki putea si sî caute pe sirimosiî sei despre tari pretutindinea unde-î va pluca, dar si pentru *numele de Kantakuziniî de unde era mumi-sa, aiesta era unu nume regalii si sintu pentru dînsii; si lu amenintjian ki daki nu voesie a lu lisa ci voru faie ka si fu sili tu kiaru, de kitre înalta Ptírti a pinsi anostii mime, si ki voru sii kiima se înkunosti intieze pe puterile stnine si se piziaski de dînsulu ka de unu impostorii ie si-a arogam unu nume kare n’a fostu purtatu de kitti de impiratiî si de aileviiujjiî loru desiendinjjî. Konstandin Stolniku mni knaieste ameninttit I si insulta aduliind aminte Brikoveanului fabula lurieski ki:„0 dinidri întrebatu „fiindu unu katîfu sine a fostu tati siu, elu rest punte ; mumi mea era capi.“ Prinjiiulu neputind resiste contra imputiriloru bine-filiitorilori sei, si fortjiatu fiindu a lisa numele de Kantakuzin, îi fuse rusine si mai reea pe aieia de Brikoveanu si se ofrî a adopta pe aieia de Bassaraba, numele unei forte vekî si forte nobili familii din Valahia, care se stinsese de maî mulții timpii din cauza lipsei de moșnenilor parte birbiteski. Ku tote astea nici în acesti pretonisiune nu era maî bine fondații de kitu în nea dintiiu. *• Cars : Histoire de la Moldavie et de la Valachie. „Iar Domna Maria ku norusa și „bu ună prunkă ală lui beișade Kon„standină (karele prin dibthia doi„gieî a sk^pată de marte) ku fiikusa „Domnița Bulasa, ku Hin” gineri ai „ști, și ku alți boi’E.ri și servitori se „esilau. într’o letale a Asiei, numiți „Kintaea, unde este și kapitalen Tri„giei lingi marea Egek. etc.“ în kronika lui Sinkai se spune dupi kondika Biliseneski: ,,,... po„rumi împiratură de le tiean kape„tele mtîiu ale fetioriloră în„sepîndă de la selă mai tîniră, și mai „pe urmi aă tieată kapulă lui Konstandin Brikoveanu și—î arunkan în „mare etc. etc.“ Totă krónika lui Sinkai în reproducerea după Delkiaro zice: ,, D’intîi „s’aă tieată kapulă Vikireskuluî, a „doua lui Matei feciorulă celă maî tî„nită; a treia Radului karele era ală „treilea niskută și mirele celă nefericită; a patra lui Stefan;al cincea lui „Konstandin Vodi totilă soră celă nefericită.“ Mai departe totă după Delkiaro se scrie : „Principesa Maria cu nepoțe„lulă șiă, ku norusa și ku ginerii „sii se afla în bași în forneti, și unii prieteni ai kasei Brikovenesci „lukindă pentru slobozirea loră, s’aă „întokmită reskumperarea loră etc.“ Aci vedemă ki dupe mărturisirea lui Delchiaro s’a luiată numai cinci Romini între kari era și ună Vikireskă; prin urmare renumă patru Bankoveni între kari este și Konstandin Bankovianu, de unde se pare și ună kopilă ală Bankovianuluî ar fi skipată, dar după încredințiarea istoricilor de mai susă și a altoră mulți kaine de prin sosă ai mai cita rezurmă ki a liiată pe kite șî patru feciorii lui Konstandin Bankovianu. Și mai la vale kiară •> Delchiaro arați ki askipată numai mă nepoțelă ku Domna Maria. Despre acestă nepoțelă rezurmă mai susă ki Fotino zice ki a skipată de marte prin dibăcia dolcei. O negreșită ki daka filo-Rominii delchiaro și Fotino ar fi putută prevedea ravagiulă ce o si faki într’o zi în Rominia fabula soră n’ar fi inventată acesta, și Delchiaro mai puțină kompresinte kire surdulă Brankovianu ar fi stivuită și elă ka aceste averi adunate de Konstantin zisulă Brankovianu, nu autea pagube și perderi naționali, și intre de atunci în domeniil Statului. Dară se vedemă afumă ce zice și tradițiunea despre skiparea acestui nepoțelă. Sultanulă Ahmet poruncindă a omorî pe toți Brnkovenii departe birbiteski, că și luată pe Konstantin ku feciorii lui, și kundă venise rîndulă nepoțelului kare era înki la doiki, acești doiki au putută isbuti și dea pe kopilulă scă propriă, kare era de aceiași etate ku nepoțelulu, și să taie Turcii în lobulă acestui nepoțelă. Akumă este întrebarea kumă o mumi, în ori ce posiție ar fi fostă, a avută atita putere desnaturati și atita slugirii a’și ’neka sintimentele sele de mumi, dîndă pe kopilulă seă propună și’să taie Turcii în lokulă kopilului stepînului seă ? Și în ki kum se întîmplase la acești doiki și sea cu sine și pe kopilulă seă kindă era doiki a Măriei séle și se transportase din Bukuresci ku atita urgii? Consululu francesă Formont are o esplikațîi ciudați asupra acestei aneccdote, pe care că n’o mai trebă aci spre a evita ună mare scandală. Oricum o fi inși, acestă nepoțelă este pentru care s’aă certată Muskaliî și Austriacă; cei din urmi zikîndă ki’lă aă skipată în cetatea Petrovaradin din Banată, și cei d’viteiă kilă’ar fi skipată eî în Russia Asupra ziseloră acestoră din urmă, din karî resulti în anii din urmi ună procesă fórte ciudată în Bukures’ii, suntă silită se me opreskă puțină. Este o datorii a mea de consciinții se fakă acesta pentru ki mi s’a încredințată mie altele țnuî bitnnă mortă în groziva celei mai desevîrșite miserii. Knează Laziră Bankovianu, fiul lui Knează Grigorie Bankovianu niscută în gubernia Tiflis distriktulă Ternavsky, a venită în Bukuresci la anul 1859 cu tóte aktele necesarie a constatată persona sea de Gneatru Lazară Brăncovianu care se trage din Brăncovenii Valachiei din Bucuresci. Aceste akte sunt supscrise de optăsprezece knezi ruși, ale airoră subsemnături sunt legalisate de autoritatea ruseșki din Șildi, de judekitoria județiului Tenavsky și trebuit legalisarea în kondika acelei judekitorii la No. 7 anulă 1849. Adeverite apoi și de prevegetorială sekretară de gubernia Catidbei. Înfițișate aici la Cancelaria konsulatului Ruseski din Bukureștî și adeverite demonsulată la •> anulă 1857 Oktombre 7. în temeiulă acestoră akte s’a intentată procesă celoră ce posedă akumă averile Bankovenescî, s’a dată urmare acestui procesă, dar din prelungiri în prelungiri, nenorocitură bemnă, colonelă ruseskă și cu peptură plină de kavalerii, plină deminitate și de viață își topi și puterile și viația în in s dă kare kolță ală unei suburbii din kapitali și în fórte scurtă timpă, lisindă în tribunale ună , procesă deschisă și ună protestă espli kitoriă de tóte argumentirile drepturilor sele, în care protestă la art. V se citesce urmitoarele linii: „Pentru netigiduita confirmare a „dreptului meă ki suntă recunoscută „kiară de adversariulă meă, ca celă din „urmă moștenitoriu căminului Brăncovianu, „considerațî in altură de respinsă prin „kare Bibesku Vodi la protestulă meă „fikută înainte de 15 ani atîti, ki „suntă 72 ani de limbă mostulă meă „a luată azilulă kitn Rossia, și prin „urmare îmi citezi preskripția de 30 „ani din kondika civile dreptă protestă.“ Acești spuși în trakită de o kam dați, kredă k’am spusă destulă ka și dovedescă ki este ună procesă deschisă și destulă de înaintată, din care se konstati ki mai suntă și alți ziși Brm-koveni ce zikă ki se tragă din nepoțelda siripată prin mirabolă, kari kon- j testi dreptulă lui Grigorie Brikovianu celă puțină și lase averea Brinkovenilor la nepote de soră și apoi si iea pe ună nepoțelă de nepoți de soră, și-î dea ună nume kare este ală altora: și-i dea o avere kare este a altora apoi soția acestuia după mortea birbatuscă; și si-i lege drituri la kari ea însuși nu avea nici ună dreptă și pe care nici însuși birbatulă ei nu le-a esersată nici odată, daka în adeveră va fi legate nisce asemenea drituri căci nimini nu a refulu acestă legală. Se ne stimă la nepoțelulă skipată dîn micelulă Sultanului Ahmet. Fii în cetatea Petrovaradin, fii în provincia Tiflisă, nepoțelulă s’a ivită în Bukuresci sub numele de Matei Bankovianu ka se se kontinueski familia Brinkoveniloru.l) Vezurmă pe scurtă istoria numelui de Basaraba, kum și aceea a numelui de Brikovianu și înțeleseamă kredă ka de și usurpate aceste nume se sfîrșia in durerosa seem din 15 Augustă 1714 sub Gialichioskulă Sultanulă Ahmetă. Se vede că akumă cum s’afigată acesti avere a stabilimentelor zise Bankovenesci. Cesar Bolliac. 1) Fotino kare respekta multu pe Banulu Grigore Brankovianu arîti kt lon Mavrokordatu la 1717 în lelu d’intern ann alu domnieî-sele a mizîlolitu la Pdrtt se se dea unu i lac firman adikt voe împtriteskt si amnistit Dromneî lui Konstantin Vodt Brankovianu ka se vii împreunt lui iei se rentsese pe stgi dînsii din est Huli loru de la Chintaea în patria sea țera Homineskt knne viindu si-a luatu ku voea împertijieî prin rugin’unile lui Ion Vodt Mavrokordatu averile séle nemiskttórie. Aiesti Dómnt zise eru dupe mórtea sea a stsatu inei oruséle prin diati lett averea sea iea miskttorie, éru nepotului ei toati averea iea nemiskttórie, si iu toate ki a urmatu nci intelegerî între liele aiestia si între nepotuli ei a ramasu ku toate aiestea diata buni. De aleea se si aili aieste averi pat astizî dupe moștenire în nemulu Brankovianuluî alu ktrul urmasiu este Banulu Grigore Brankovianu. <fș