Romănulŭ, septembrie 1862 (Anul 6, nr. 245-273)

1862-09-19 / nr. 262

850 ROMANULU 1­1 Octombre. rika Zichy d’a esprime fondatoriloru printr’unu vot fi de mulțuum­ire rekuno­­suvijja sousetxijii, au fostă adoptere de adunare. — Despre întîmplările la Ujijja ri­­vemă akumă, prin scrisori din Belgrad cu data de 15 și 16 Septembre, nuvele mai lămurite. Cîte­va zile înaintea kon­­fliktuluî Turun­, spre a provoca pe Serbi, inuendiarx kasele lorü situate la es­­tremilxjjile orașiuluî, care n’aveau nici o valore. Autoritatea Serbi n’aă pu­­tuta isbuti a prinde pe fxkxtorii de ren, daru­a adresată autorităjjii túrie ună protestă energikă în contra unei ase­mene proiecteri, dară autoritatea turkx respinse kx nu este în stare a jjine în frîă pe umenii sei. Vineri (la 5 Sep­tembre) săra, o grxmadă de turui nx­­vxli asupra gardiei serbe lîngă podulă Kasapuikă, dară autoritatea serbx in­­tervenindă a isbutită d’astx datx a e­­vita ună konflictă. Sxmbxrx Turun­ se ocupaă a transporta mărfurile și efec­­tele loră de valore în aetate; la tim­­pulă prânzului încideaă prxvxiiele loră, voniferxndă și ameninjjxndă kx voră inuendia orașială. Serbii fxkurx auestea tóte kunoscute autoritajjii loră kare trimise îndatx ună delegată la Müsse­­lim (komandantele turkă) spre a-i cere deslușire și aretarea șausei retragerii familiel or­­tune din oraș să în cetate. Din partea autorităj­ii turke veni însă solemnea asigurare pentru meniținerea linistiii ku adrogirea kx­ie asupra­ și ori­ce respundere. Autoritatea serbx, prin multe sperm­n­țe amare ne’nkrezîn­­duse în fxgxduielele turuiloră, veghia și fxuea pre bine, kxul noptea de Lxnx lxtx spre Duminikx, o prx și jumetate după miezul­ nopției, flakxra­ijiști din­­tr’o prxvxlix turueskx în mizălokulă kaseloră serbelui și turuesui, acoperite ku șindrile. îndatx ue se v.­zu fokulă, alergx poporulă serbă din tóte pxrjjile spre a kombate elementulă. Mare fa konfusiune poporului care se sili a smul­ge xnkix ceva din flakxrx, dară fokulă se ’mprxștia ku aixta furix înkxtă o mare parte a orașielui, de la piajix a­­junse prada ilakxriloră. A doua zi (Duminekx) dimineața, patru Serbi, din kali unulă dunea o skrisórix a prefektului distriktului de la Stapar la Ujijja, a­ fostă atakajjî în calea loră de turui și douî din ei o~ morîjji în kipulă velă mai brudă și ka­­davrele loră batjokorite; nei saliji douî vulnerajji și dînșii au isbutită a fugi și a skapa d’o morte krudx. Kurîndu du­pă acesta turuii atakarx ku fokuri gar­da serbx ue puzia oasele remase nein­­uendiate la limitele estreme ale foku­­lui. O desp­rijire de oștire serbx veni în ajutoriulă sentineleloră, turun­ înce­­purx a deskxrba pustiile loră în kon­tra loră și fobulă se­rxku generale. După ce 200 de șerbi luaseră o posu­­­siune de bxtxk­x, autoritatea serbx se adresă din nou la nea turu­skx spre a­ î cere o aluiune komune și kombi­­natx ku skopă d’a evita alte desordini și nenorociri, dară autoritatea turkă nu dede nici ună respinsă. Atunci, convinși kx Turcii opereză în în­țele­­gere cu autoritatea loră, Serbii unin­­du-se cu puterea loră armată, orga­­nisarx resistinjja și kombaturx de la 2 pînă la 8 ore sora, isbutindă a re­spinge pînă luptă zidurile netxijii pe torji turuii kajji luaserx parte la luptă, aprópe 1000 ómeni, în acea luptă, bare­a continuată neî ntreruptu în timpă de sase ore. Serbii avuserx, afară de mai mulți ușiară vulnerajji, numai sese greă vulnerajji, din kari unulă a și mu­rită a doua zi. Perderea Turuilor­ nu este kunoskutx. Paguba kausatx prin incendiu este fórte mare; multe fami­lie s’au­x fxrx adăpostă și muliji ko­­meruianjji aă perduli­tate averea loră și se vedă reduși a lua besjulă verșe­­toriului. Flakxra a mistuită mari ex­­tersiuni de mărfurî. Partea orașiului, preservatx de foră, sémenx astăzi ku o tăberx militarix, oștirea serbx px­­zesue­­i nópte. Ku tóté kix s’a închixiatu ună armistițiiă, supscrisă de komisarii șerbi și turui, o uétb de turui a ata­­khță la 15 Septembre érxsi pe senti­nelele serbe și le-a­mxuelxrită. Urma­rea acestei rupture a armistiț­iului fu o noux luptx, întrerupt x noptea și ur­­matx astăzi (16 Sept). Serbii au luată tóte posi­siunile turuiloră. — Publikxmă, după ziariele vie­­nesî, următoria korespondinjix auten­­tilix între Konsulul­ Statelor­­ Unite ale Americei la Viena și Garibaldi. „Viena, 1 Sept. 1861. Extrx generaliulă Garibaldi la Spez­­zia, Italia. „Generare! „Fiindă kx n’ai isbutită pentru a­­kuină a sevîrși marea și patriotika o­­pere ne­întreprinse și în cele după urmă în interesulă iubitei d-tale patrie, iesi libertatea a iie adresa kxtrx dominata, spre a afla, dakx nu va fi în contra planurilor­ dumitale aktuali d’a ne îm­prumuta puterniculă dumitale brantă, în lupta nóstră presinte pentru păstrarea libertăjjii și uniunii marii nóstre re­­publice. „Extelia, în care kombateriii nu ne interesezi numai pe noi înșine, ci pe tótă lumea umvilisată. „Buna venire (the melcome) și entusiasmulu, ku care vei fi primită în sfera nóstră, în care ai trăită odată, voră fi nemărginite și posi­siunea d-tale d’a konduite pe bravii noștri soldajji la lextxlix, d’a kombate pentru același prin­­cipiu, pentru care ai kombatură atâtă de generosu tótx viejja dumitale, va fi astufelu prekumă însurji o potu dori. „M’aștă sokoti fericită, generare, d’a primi, daka este ku putinjix, unu respunsă din parte-j jî. „Am onorea a fi bu uelă mai mare respektu (very respectfully) etc. „Theodore Canisius, U. S. Consul.“ Elix respunsulu lui Garibaldi: „Varignano, 14 Sept. 1862. „Extrx Theodore Canisius, Consu­­lul­ Stateloru­ Unite, la Viena. „Domnule! „Sum prisonixm­ă și periklosu vul­nerată, d’aven­ a îmi este ku neputinjix a dispune de mine însu­mi: „Krezu, ku tóte acestea, kx, dakx va înceta ínkisória mea și se vor­ vin­de de la ranele mele, va fi venită opor­tunitatea favorabile, în care voiă fi în stare­a satisfație dorinp mea d’a servi marea republikx amerikanx, ală kxriî uetxijiansi sum, și care astăzi kombate pentru libertatea universale. „Am onerea a fi bu­velă mai mare respectă. G. Garibaldi.“ — Gazeta oficiale de la Viena pu­­blikă raportulă straordinariă ală komis­­siunii pentru aflarea stării datoriei de stată, presintată M. Sale împeratului la 7 iuliu anulă kurinte. Din acesta raportă resultx, kx starea generale a datoriei statului la finitulu semestrului alu douile alu anului administrativă 1861 kalkulatx la ună capitale de 5% (adikx reduk îndă obligațiunile de un produku de kxtă 3 și 4 °­ 0, în proporț­iune) este de 2,364,316,761 fiorini valutx aus­­triakx, din care se cuvine a reduce proprietatea aktivx a masei depositeloră de stată ku 2,237,932 fiorini. Pe d’altx parte însx trebue se mai iadxogxmu da­toria lombardo-venessianx, kare ku skx­­zxmîntulă avujsieî aktive, faue 66,419,385 fiorini; adikx tótx datoria statului este de doue miliarde patru sute doue zeui și optu milione patru sute noue zeui și optu mii doue sute patru spre zece fio­rini valutx austriakx (2,428,498,214 fl.) Din datoria de emancipare a pămîntului mai sun­tu obligaț­iuni în valure de ca­pitale de 522,586,239 fiorini. — în kur­­sulu semestrului ală douile ală anului 1861 a resultată o îmmulțțire a datoriei de stată în genere de 29,253,612 fl., și din contra sa datoria lombardo-ve­­nessiană o redukisiune de 32,106 fiorini. Și datoria generale a emancipării pă­mîntului s’a îmmulțjită pentru obligaț­iu­nile emise din nou spre acoperirea kreanijeloră lm­ezite cu 2,903,941 ^fio­rini; "adikx îmmulțțirea datoriei publice ale Austriei în cele după urma sese luni ală a. 1861 a fostă de 32,125,447 fl. Komisiunea konstatx: kx tóte preface­­rile întîmplate în kursul­ semestrului ală douile se găseskă întemeiate prin preskripijiuni, ku esuepisiunea konverti­­rii urmate a feluri de datorie esistinjtî, prin care iisx n’a mizib­uită o îmmul­ijire a trebuințței în plata dobînziloră, ci numai o adãogire de kapitale care nu este reîmbursabile; kx urmata în­­treuere a stipulat­iunii fipsate prin pa­tenta bileturiloră tesaurului cu 508,156 fiorini, a fostă condițsionată prin niste împregiurări de manipulare, și n’a fostă de kxtă trekxtórix, o mesură de tran­­smisiune, fiindă kx mai pe urmă (la fi­­nitură lui Martin 1862) bileturile te­saurului (Münzscheine) au scăzură pinx la cifra de 12,000,000 fiorini. Se nu uitămă kx a peste 12,000,000 (minimum) mai trebuescă adăogate la datoria sta­tului, de­și nu prxtește dobîndă pen­tru ele; astăfelă datoria statului este de 2,440,498,214 fiorini. Vedemă xnkx, kx nu s’a urmată, după kumă era o­­bligată statulă prin contrastă jefuirea kxștiurilor­ stipulate, ui s’a efectuată numai în parte. Mon­astirile­­ zise Brăncovenescî. ii. *Ie aste auéstă avere a Monastirilor zise Brankovenesuî, pentru ce aueste monastiri se zikă Brxnkovenesuî și de este vre-ună reșonă să se numiaskă astă-felă? Să vedemă daka Konstantin Vodă numită Brxnkovianu, pxrinjsii sau urmașii lui, au dotată în adevără nu­mai ei aceste Monastiri la kari s’aă nu­mită ktitori și daka ară fi vre­ună ku­­vîntă ka kiară zidindă cine­ va o bise­­rikă, la kare sx alerge pioșii cu felu­rite daruri, să pótx fondatorulă sau ur­mașii lui sx reclame avea biserikx cu totă ce s’a adunată într’însa proprieta­te a sea. Dară să vedemă auéste mo­nastiri kari se zikă Brxnkovenesuî suntă­ele tóte zidite de Brânkoveni ? — Schi­­tulă numită Monastirea de m­ă lemnă pe care la risipită astăzi D. Grigore Bibesku, este întemeiată de Matei Ba­­saraba. Monastirea Polovrani este înte­meiat­ă cu multă mai înainte de Kon­stantin Brankovianu, de m­ă Deniță po­­stelnică Parxianulă care a închinato la Sf. Mormîntă și vîndută apoi de pa­­triarhală Sf. Mormîntă Domnului NJereî adică statului pe 3 pungi de bani. Să­tulă Brankovenii kiară, ka sx skurtxmă, avea monasterióza sea în kx kxndă era proprietate a familiei Brankovici. Matei Basaraba, care a dată Brankoveni­ de zestre nepótei sele de sorx kxndă a kxixtorit’o ku Preda moșiulă lui Kon­­­­stantin Vodă zisă Brankovianu, a derx­­mată avea biserikuijx vekix și a zidită monastirea Brankovenii. Konstantin Bran­­kovianu n’a făkută altă de kxtă a a­­deogată kxteva kilií la acéstx Monasti­­re, și ’și a zugrăvită portretulă pe ma­rii bisericei. Akumă se vedemă averile acestoră monastiri, și să ne mărginimă la două cele mai importante dintr’însele; Bran­kovenii si Hurezu. ■5 între Moșiile monastirei Branko­venii suntă multe kari se găseskă dă­­ruite de alte persane piese, pentru ka pxrm­isii kxlugxri să ruge pe Dumnezeu să le erte pekatele. Așa spre exemplu, Moșia Fxlueiă este dxruită Mona­stirei de Stanka soijia komisului Preda Soineanu după humă se mărturiseste prin hrisovulă lui Konstantin Voevodu din anul­ 7202 (1694); Roanda jupâneasa Mihuluî neaușulă și Tudoră, dupå dominiia fiuei sele Ka­­plea, asemenea dxm­estie la anul­ 7194 (1686) monastirei Brankovenîî partea sea de mosiv din Fxlueiă; i Konstantin Șerban vodx prin hri­ sóvele din anii 7162 (1654) și 7170 (1662) înt­re sue dania lui Mateiu Ba­saraba dx moșia Robanesuiî ue se zice * kx a kumpărată-o de la Leulă și neî­­aliji moșteni proprietari; ku tóté kx în­­kondika de hrisovele Monastirei Bran­­kovenii, la pagina 821—824 se găseshă differite zapise ale mai multoră lokui­­tori din Robanestiî prin kari ei înșile în kinx p­rijile loră Monastirei ku date multă mai vechi de kxtă vele menijiona­­te în hrisovulă de mai susă. Ieremia kxlugerulă în kinx la Mo­nastirea Brankovenii skitulă Hurezu fon­dată de ele împreună cu tóte moșiele lui spre pomenire, și acéstă danie este întărită prin hrisovulă lui Konstantin Vodă zisă Brankovianu V. din anulă 7191 (1683). Varlaam kxlugerulă ot Balșă dă­ruestie Monastirei Brankovenii tótă par­tea sea de moșie din anelă hotară la anulă 7203 (1695). Moștenii din Rotunda a dăruită Monastirei Brankovenii moșia Rotunda și Polovinele după humă se vede din partea de hotxrniuix a acelor­ moșii; Jupxnesa Mara, numită pe kxlugă­­rie Marta, a dăruită Monastirei moșia sea din Slexnesul la anul­ 7204 (1694). Stanka soțjia lui Preda Tomeanulă komisulă mai dxrueștie Monastirei Bran­­kovennî, pe lxngă­uele date de mai în­ainte, jumătate din moșia Tomenii, ju­­mătate din moșia Sfitești, Zidulă pe ju­mătate, Câmpu Soarelui pe jumătate și Kxlinești tosjî la anulă 7201 (1693). Radu postelnikulă cu jupâneasa lui Dospina dxruesue partea loră de moșix din Rxn­uelă la anulă 7205, (1697). Tudor sin Negoijix postelnikulă dx­rueste partea sea de moșix din Vălenî și din Casaroaea la anulă 7193 (1685) Postelnikulă Papa Bunesku dxrue­ste viile din dealulă Văleniloră la a­­nulă 7195 (1687). Mateiă Postelnikulă sin Panx Klu­­uerulă Predesku dxruesue Monastirei Brankovenii sătulă Burea crxsi ku tó­tă moșia sea la anulă 7193 (1685). Și asemenea detajjiuni partikularie s’ară mai găsi multe bandă s’ară lua la o cercetare seriosă tóte dokumente­­le acestoră Monastiri. Pentru Fondarea monastirei Hure­zu avemă înainte-ne hrisovulă lui Kon­stantin vodă zisă Brânkoveanu cu a­­nulă 7203 (1695), din care estragemă mai multe pasagie, ne le credemă de mare interesă fiindă­ kx mărturise sue elă singură kx suntă și alte multe per­sone kari aă dotată auéste monastire. „Io Konstantin Basarabx B.B. Dom­­nă și stăpînitoră ală Ungro Valachiei. „înțțelepciunea Ixudinduo lxudatul și prea înglijatură Solomonă o propove­­duește a fi de kxtă tóte ale alte zi­diri ale lui D-zeu și neresui și pãmîn­­telui, mai înaltx și mai vrednik”. „Pentru aceea a sa­ D-zeaskx fe­­ricire, pentru aceea după ne­au a sa D-zeaskx putere ne amă învrednicită și amă venită la scaunulă strămoșiloră no­­stri ală Domniei sferei românelui. Din­tru alegerea și voinița a tótx boerimea sferei, pusamă gândă ka avela și dintru tótx inima nostr’ amă voită a rĭdika sfânta monastire aiuea pre pămxntul ije­­reî, ka să se prea slxveaskx prea slă­­vitulă nume a lui D-zeă, și găsindă lokă ka avela la lokulă ue sx kiamx Hurezii ot Jud Vîlnea, Luatamă pre D-zeă într’ajutoră și într’ală doilea an din domnia nostră, Pusam temeliei și amă zidită monastire întru slava lui D-zeu și întru numele marilor­ împă­­rațji și întocma cu apostolii Konstantin și Elena etc. •. .,Si­­ntxiă amă adaosă și amă dat Domnia mea la sfînta monastire etc. etc. etc. Și iară să fix sfintei monas­tiri totă puvin în Șirineasa totă partea jupânesei Stankeî și a fiului șefi Matei Post, din Drăguesuî feciorulă Dimeî Kiurcibașia din kxmpă, din pădure, din apx din meritulă Satului și ku totă ve­­nitulă de prin totă hotarulă și ku ma­rx în apa lunka Vișului însx ku tótx moșia oră kxtă sx va alege, insx mo­șia sterpx fxrx de romxnî kare puinx lea fostă și loră de kumpxrxtare de la moșteanulă din Sirinésa ku zapise ku adevărate. Și aă fostă dată jupxnésa Stanka de zestre fiesa jupxnesei Ilinka care a înviut’o Konstantin vel pitară fe­uiorulă lui Vintilă Korbeanulă Biv. vel Ban. Deui întîmplînduse fiesa mare nefxkîndfi feuioră ku Konstantin Pitaru remasa anostx moșie iară pe séma je­­pănesei Stankeî și a fiu sxă Matei po­­stelniku: „Deci jupânésa Stanka fu fiu s­ă Matei postelniku, aă dalii și aă închinată la Sf. Monastire a Domniei mele Uită par­tea loră de ocină de la Șirineasa pentru pomeana și pentru sufletele loră și a bo­­iărului ei Dima Kiurcibașa și a coconiloră ei celoră pristăviți ue și-au scrisă nu­mele loră și ală p­rm­ijiloră la Sfântulă pomelnică dxndă și înkinundă puina loră Șirineasa tótă partea loră cu zapisă de la mina loră la leatu 7208 de danie și de închinăciune, etc. etc. Și iar sx fix sfintei monastiri o parte de moșie din moșia din Slavitesu- Ot-Sud-Vxluea de peste totă otarulă, mare parte de mo­șie o au închinată iar jupânesa Stanka Kiuruilosaaia ku fiu seă Matei postel­niku Dragoeskulă la Sfânta Monastire, fiindă și soră din kumperxtare de la Zocal­i Barbul ginere lui Paisie bxlu­gerulă ot Șirineasa, care le-a fostă și soră din zestre de la sobruscă Paisie. Și iară am adaosă Domnia mea la Sf. Monastire, din totă sătulă Oteștii ot sud Văluea jumătate de preste totă o­­laru și din toții români, iar jumătate kxtă se voră afla din humpă, din pă­dure din apă, și din șăzutulă statului ku pometulă ku livezile și ku munijii, kare moșix se ot­rasue pe din susă ku Polvragii, și pe din josă se ot­rasue ku Miloștea monastirii Bistrițjii și ro­mânii în kx se știe anume: Voini ku feuiorulă lui, i Manea Zaite ku feuiorii lui, i Dan Marină ku feuiorii lui, i Stai­­uiu ku fratesefi Dană și ku feuiorii loră, i Lupu ku feuiorii lui, i Viorelă ku fe­uiorii lui, i Tudosie ku feuiorii lui, i Voine ku Deanuială ku feuiorii lui, i Mirnea și feuiorii lui, i Mihai Prikit ku feuiorii lui, i Dan Boșet și feuiorii lui, i Tom­a și fratelefi Marko i Avram și ku feuiorii loră­­i Dragoș și feuiorii lui și ku tojji feuiorii loră kriji le va da D-zeă. Pentru ku auostx jumătate de sată din Otești și ku româniî fostaă a lui Staiko feuiorulă lui Petru kla­­ueru Mileskuță. Deui elă dimpreună ku jupânesa lui Pxuna, de nimeni ne­­silijjî și nebintuitji aă mersă la părin­­tele loan Egumenu de la Monastirea Domniei mele de la Hurezu de aă tori­­mită anestx jumătate de sată, ui de a loră buix voix, fxix de niui o silx dreptă bani gata talere 120 ku zapisă de la mxna loră de vxnzare făkută la mina părintelui Ion Egumenu leatu 7202 și ku muljji boieri și preoțji skriși în zapisă mărturiî care s’aă întîmplată la tokméla loră. „Și iară se fix Sf. Monastiri puvix în sătulă Beleigatulă Ot Sudă Iliovu stxng ni 299 tótu partea lui Apostolă kluueru, din Poienari, din humpă din pădure din apă și din Siliștea satului ku totă venitulă de peste totă otarulă fiindă alesă și otxrîtx și împietritx de Hrizea Vornikului, ku 12 boieri în kx din zilele reposatului Matei Vodă, kur­sură aniloră leatulă­­ 7147. Pentru kx anostx puvix aă fostă a lui Apostolă Kluueru din Poienariî, însx stânjină 199 aă fostă de la varx-sa jupxnesa Dobrijja fata jupxnesei Savei nepota jupxnesei Gergina vorninésa a Kiriljii vornikulfi. Iar stânjeni 100 din ouina finxteskx aă fostă kumpărată Apostolă kluueru, de la Radulă Vornikulfi și de la fiulă seu Konstantin fiindă totă alăturea cu moșia pe Reluigatulă ne skrie mai susă kar­î fakă împreună stânjinî 299, prekumă și mai susă skrie stxpenindă elă ku bunx paue. Iară apoi Apostolă kluueru b

Next