Romănulŭ, septembrie 1862 (Anul 6, nr. 245-273)
1862-09-19 / nr. 262
850 ROMANULU 11 Octombre. rika Zichy d’a esprime fondatoriloru printr’unu vot fi de mulțuumire rekunosuvijja sousetxijii, au fostă adoptere de adunare. — Despre întîmplările la Ujijja rivemă akumă, prin scrisori din Belgrad cu data de 15 și 16 Septembre, nuvele mai lămurite. Cîteva zile înaintea konfliktuluî Turun, spre a provoca pe Serbi, inuendiarx kasele lorü situate la estremilxjjile orașiuluî, care n’aveau nici o valore. Autoritatea Serbi n’aă pututa isbuti a prinde pe fxkxtorii de ren, darua adresată autorităjjii túrie ună protestă energikă în contra unei asemene proiecteri, dară autoritatea turkx respinse kx nu este în stare a jjine în frîă pe umenii sei. Vineri (la 5 Septembre) săra, o grxmadă de turui nxvxli asupra gardiei serbe lîngă podulă Kasapuikă, dară autoritatea serbx intervenindă a isbutită d’astx datx a evita ună konflictă. Sxmbxrx Turun se ocupaă a transporta mărfurile și efectele loră de valore în aetate; la timpulă prânzului încideaă prxvxiiele loră, voniferxndă și ameninjjxndă kx voră inuendia orașială. Serbii fxkurx auestea tóte kunoscute autoritajjii loră kare trimise îndatx ună delegată la Müsselim (komandantele turkă) spre a-i cere deslușire și aretarea șausei retragerii familiel ortune din oraș să în cetate. Din partea autorităjii turke veni însă solemnea asigurare pentru meniținerea linistiii ku adrogirea kxie asupra și orice respundere. Autoritatea serbx, prin multe spermnțe amare ne’nkrezînduse în fxgxduielele turuiloră, veghia și fxuea pre bine, kxul noptea de Lxnx lxtx spre Duminikx, o prx și jumetate după miezul nopției, flakxraijiști dintr’o prxvxlix turueskx în mizălokulă kaseloră serbelui și turuesui, acoperite ku șindrile. îndatx ue se v.zu fokulă, alergx poporulă serbă din tóte pxrjjile spre a kombate elementulă. Mare fa konfusiune poporului care se sili a smulge xnkix ceva din flakxrx, dară fokulă se ’mprxștia ku aixta furix înkxtă o mare parte a orașielui, de la piajix ajunse prada ilakxriloră. A doua zi (Duminekx) dimineața, patru Serbi, din kali unulă dunea o skrisórix a prefektului distriktului de la Stapar la Ujijja, a fostă atakajjî în calea loră de turui și douî din ei o~ morîjji în kipulă velă mai brudă și kadavrele loră batjokorite; nei saliji douî vulnerajji și dînșii au isbutită a fugi și a skapa d’o morte krudx. Kurîndu după acesta turuii atakarx ku fokuri garda serbx ue puzia oasele remase neinuendiate la limitele estreme ale fokului. O desprijire de oștire serbx veni în ajutoriulă sentineleloră, turun începurx a deskxrba pustiile loră în kontra loră și fobulă serxku generale. După ce 200 de șerbi luaseră o posusiune de bxtxkx, autoritatea serbx se adresă din nou la nea turuskx spre a î cere o aluiune komune și kombinatx ku skopă d’a evita alte desordini și nenorociri, dară autoritatea turkă nu dede nici ună respinsă. Atunci, convinși kx Turcii opereză în înțelegere cu autoritatea loră, Serbii unindu-se cu puterea loră armată, organisarx resistinjja și kombaturx de la 2 pînă la 8 ore sora, isbutindă a respinge pînă luptă zidurile netxijii pe torji turuii kajji luaserx parte la luptă, aprópe 1000 ómeni, în acea luptă, barea continuată neî ntreruptu în timpă de sase ore. Serbii avuserx, afară de mai mulți ușiară vulnerajji, numai sese greă vulnerajji, din kari unulă a și murită a doua zi. Perderea Turuilor nu este kunoskutx. Paguba kausatx prin incendiu este fórte mare; multe familie s’aux fxrx adăpostă și muliji komeruianjji aă perdulitate averea loră și se vedă reduși a lua besjulă verșetoriului. Flakxra a mistuită mari extersiuni de mărfurî. Partea orașiului, preservatx de foră, sémenx astăzi ku o tăberx militarix, oștirea serbx pxzesuei nópte. Ku tóté kix s’a închixiatu ună armistițiiă, supscrisă de komisarii șerbi și turui, o uétb de turui a atakhță la 15 Septembre érxsi pe sentinelele serbe și le-amxuelxrită. Urmarea acestei rupture a armistițiului fu o noux luptx, întrerupt x noptea și urmatx astăzi (16 Sept). Serbii au luată tóte posisiunile turuiloră. — Publikxmă, după ziariele vienesî, următoria korespondinjix autentilix între Konsulul Statelor Unite ale Americei la Viena și Garibaldi. „Viena, 1 Sept. 1861. Extrx generaliulă Garibaldi la Spezzia, Italia. „Generare! „Fiindă kx n’ai isbutită pentru akuină a sevîrși marea și patriotika opere neîntreprinse și în cele după urmă în interesulă iubitei d-tale patrie, iesi libertatea a iie adresa kxtrx dominata, spre a afla, dakx nu va fi în contra planurilor dumitale aktuali d’a ne împrumuta puterniculă dumitale brantă, în lupta nóstră presinte pentru păstrarea libertăjjii și uniunii marii nóstre republice. „Extelia, în care kombateriii nu ne interesezi numai pe noi înșine, ci pe tótă lumea umvilisată. „Buna venire (the melcome) și entusiasmulu, ku care vei fi primită în sfera nóstră, în care ai trăită odată, voră fi nemărginite și posisiunea d-tale d’a konduite pe bravii noștri soldajji la lextxlix, d’a kombate pentru același principiu, pentru care ai kombatură atâtă de generosu tótx viejja dumitale, va fi astufelu prekumă însurji o potu dori. „M’aștă sokoti fericită, generare, d’a primi, daka este ku putinjix, unu respunsă din parte-j jî. „Am onorea a fi bu uelă mai mare respektu (very respectfully) etc. „Theodore Canisius, U. S. Consul.“ Elix respunsulu lui Garibaldi: „Varignano, 14 Sept. 1862. „Extrx Theodore Canisius, Consulul Stateloru Unite, la Viena. „Domnule! „Sum prisonixmă și periklosu vulnerată, d’aven a îmi este ku neputinjix a dispune de mine însumi: „Krezu, ku tóte acestea, kx, dakx va înceta ínkisória mea și se vor vinde de la ranele mele, va fi venită oportunitatea favorabile, în care voiă fi în starea satisfație dorinp mea d’a servi marea republikx amerikanx, ală kxriî uetxijiansi sum, și care astăzi kombate pentru libertatea universale. „Am onerea a fi buvelă mai mare respectă. G. Garibaldi.“ — Gazeta oficiale de la Viena publikă raportulă straordinariă ală komissiunii pentru aflarea stării datoriei de stată, presintată M. Sale împeratului la 7 iuliu anulă kurinte. Din acesta raportă resultx, kx starea generale a datoriei statului la finitulu semestrului alu douile alu anului administrativă 1861 kalkulatx la ună capitale de 5% (adikx reduk îndă obligațiunile de un produku de kxtă 3 și 4 ° 0, în proporțiune) este de 2,364,316,761 fiorini valutx austriakx, din care se cuvine a reduce proprietatea aktivx a masei depositeloră de stată ku 2,237,932 fiorini. Pe d’altx parte însx trebue se mai iadxogxmu datoria lombardo-venessianx, kare ku skxzxmîntulă avujsieî aktive, faue 66,419,385 fiorini; adikx tótx datoria statului este de doue miliarde patru sute doue zeui și optu milione patru sute noue zeui și optu mii doue sute patru spre zece fiorini valutx austriakx (2,428,498,214 fl.) Din datoria de emancipare a pămîntului mai suntu obligațiuni în valure de capitale de 522,586,239 fiorini. — în kursulu semestrului ală douile ală anului 1861 a resultată o îmmulțțire a datoriei de stată în genere de 29,253,612 fl., și din contra sa datoria lombardo-venessiană o redukisiune de 32,106 fiorini. Și datoria generale a emancipării pămîntului s’a îmmulțjită pentru obligațiunile emise din nou spre acoperirea kreanijeloră lmezite cu 2,903,941 ^fiorini; "adikx îmmulțțirea datoriei publice ale Austriei în cele după urma sese luni ală a. 1861 a fostă de 32,125,447 fl. Komisiunea konstatx: kx tóte prefacerile întîmplate în kursul semestrului ală douile se găseskă întemeiate prin preskripijiuni, ku esuepisiunea konvertirii urmate a feluri de datorie esistinjtî, prin care iisx n’a mizibuită o îmmulijire a trebuințței în plata dobînziloră, ci numai o adãogire de kapitale care nu este reîmbursabile; kx urmata întreuere a stipulatiunii fipsate prin patenta bileturiloră tesaurului cu 508,156 fiorini, a fostă condițsionată prin niste împregiurări de manipulare, și n’a fostă de kxtă trekxtórix, o mesură de transmisiune, fiindă kx mai pe urmă (la finitură lui Martin 1862) bileturile tesaurului (Münzscheine) au scăzură pinx la cifra de 12,000,000 fiorini. Se nu uitămă kx a peste 12,000,000 (minimum) mai trebuescă adăogate la datoria statului, deși nu prxtește dobîndă pentru ele; astăfelă datoria statului este de 2,440,498,214 fiorini. Vedemă xnkx, kx nu s’a urmată, după kumă era obligată statulă prin contrastă jefuirea kxștiurilor stipulate, ui s’a efectuată numai în parte. Monastirile zise Brăncovenescî. ii. *Ie aste auéstă avere a Monastirilor zise Brankovenesuî, pentru ce aueste monastiri se zikă Brxnkovenesuî și de este vre-ună reșonă să se numiaskă astă-felă? Să vedemă daka Konstantin Vodă numită Brxnkovianu, pxrinjsii sau urmașii lui, au dotată în adevără numai ei aceste Monastiri la kari s’aă numită ktitori și daka ară fi vreună kuvîntă ka kiară zidindă cine va o biserikă, la kare sx alerge pioșii cu felurite daruri, să pótx fondatorulă sau urmașii lui sx reclame avea biserikx cu totă ce s’a adunată într’însa proprietate a sea. Dară să vedemă auéste monastiri kari se zikă Brxnkovenesuî suntăele tóte zidite de Brânkoveni ? — Schitulă numită Monastirea de mă lemnă pe care la risipită astăzi D. Grigore Bibesku, este întemeiată de Matei Basaraba. Monastirea Polovrani este întemeiată cu multă mai înainte de Konstantin Brankovianu, de mă Deniță postelnică Parxianulă care a închinato la Sf. Mormîntă și vîndută apoi de patriarhală Sf. Mormîntă Domnului NJereî adică statului pe 3 pungi de bani. Sătulă Brankovenii kiară, ka sx skurtxmă, avea monasterióza sea în kx kxndă era proprietate a familiei Brankovici. Matei Basaraba, care a dată Brankoveni de zestre nepótei sele de sorx kxndă a kxixtorit’o ku Preda moșiulă lui Konstantin Vodă zisă Brankovianu, a derxmată avea biserikuijx vekix și a zidită monastirea Brankovenii. Konstantin Brankovianu n’a făkută altă de kxtă a adeogată kxteva kilií la acéstx Monastire, și ’și a zugrăvită portretulă pe marii bisericei. Akumă se vedemă averile acestoră monastiri, și să ne mărginimă la două cele mai importante dintr’însele; Brankovenii si Hurezu. ■5 între Moșiile monastirei Brankovenii suntă multe kari se găseskă dăruite de alte persane piese, pentru ka pxrmisii kxlugxri să ruge pe Dumnezeu să le erte pekatele. Așa spre exemplu, Moșia Fxlueiă este dxruită Monastirei de Stanka soijia komisului Preda Soineanu după humă se mărturiseste prin hrisovulă lui Konstantin Voevodu din anul 7202 (1694); Roanda jupâneasa Mihuluî neaușulă și Tudoră, dupå dominiia fiuei sele Kaplea, asemenea dxmestie la anul 7194 (1686) monastirei Brankovenîî partea sea de mosiv din Fxlueiă; i Konstantin Șerban vodx prin hri sóvele din anii 7162 (1654) și 7170 (1662) între sue dania lui Mateiu Basaraba dx moșia Robanesuiî ue se zice * kx a kumpărată-o de la Leulă și neîaliji moșteni proprietari; ku tóté kx înkondika de hrisovele Monastirei Brankovenii, la pagina 821—824 se găseshă differite zapise ale mai multoră lokuitori din Robanestiî prin kari ei înșile în kinx prijile loră Monastirei ku date multă mai vechi de kxtă vele menijionate în hrisovulă de mai susă. Ieremia kxlugerulă în kinx la Monastirea Brankovenii skitulă Hurezu fondată de ele împreună cu tóte moșiele lui spre pomenire, și acéstă danie este întărită prin hrisovulă lui Konstantin Vodă zisă Brankovianu V. din anulă 7191 (1683). Varlaam kxlugerulă ot Balșă dăruestie Monastirei Brankovenii tótă partea sea de moșie din anelă hotară la anulă 7203 (1695). Moștenii din Rotunda a dăruită Monastirei Brankovenii moșia Rotunda și Polovinele după humă se vede din partea de hotxrniuix a acelor moșii; Jupxnesa Mara, numită pe kxlugărie Marta, a dăruită Monastirei moșia sea din Slexnesul la anul 7204 (1694). Stanka soțjia lui Preda Tomeanulă komisulă mai dxrueștie Monastirei Brankovennî, pe lxngăuele date de mai înainte, jumătate din moșia Tomenii, jumătate din moșia Sfitești, Zidulă pe jumătate, Câmpu Soarelui pe jumătate și Kxlinești tosjî la anulă 7201 (1693). Radu postelnikulă cu jupâneasa lui Dospina dxruesue partea loră de moșix din Rxnuelă la anulă 7205, (1697). Tudor sin Negoijix postelnikulă dxrueste partea sea de moșix din Vălenî și din Casaroaea la anulă 7193 (1685) Postelnikulă Papa Bunesku dxrueste viile din dealulă Văleniloră la anulă 7195 (1687). Mateiă Postelnikulă sin Panx Kluuerulă Predesku dxruesue Monastirei Brankovenii sătulă Burea crxsi ku tótă moșia sea la anulă 7193 (1685). Și asemenea detajjiuni partikularie s’ară mai găsi multe bandă s’ară lua la o cercetare seriosă tóte dokumentele acestoră Monastiri. Pentru Fondarea monastirei Hurezu avemă înainte-ne hrisovulă lui Konstantin vodă zisă Brânkoveanu cu anulă 7203 (1695), din care estragemă mai multe pasagie, ne le credemă de mare interesă fiindă kx mărturise sue elă singură kx suntă și alte multe persone kari aă dotată auéste monastire. „Io Konstantin Basarabx B.B. Domnă și stăpînitoră ală Ungro Valachiei. „înțțelepciunea Ixudinduo lxudatul și prea înglijatură Solomonă o propoveduește a fi de kxtă tóte ale alte zidiri ale lui D-zeu și neresui și pãmîntelui, mai înaltx și mai vrednik”. „Pentru aceea a sa D-zeaskx fericire, pentru aceea după neau a sa D-zeaskx putere ne amă învrednicită și amă venită la scaunulă strămoșiloră nostri ală Domniei sferei românelui. Dintru alegerea și voinița a tótx boerimea sferei, pusamă gândă ka avela și dintru tótx inima nostr’ amă voită a rĭdika sfânta monastire aiuea pre pămxntul ijereî, ka să se prea slxveaskx prea slăvitulă nume a lui D-zeă, și găsindă lokă ka avela la lokulă ue sx kiamx Hurezii ot Jud Vîlnea, Luatamă pre D-zeă într’ajutoră și într’ală doilea an din domnia nostră, Pusam temeliei și amă zidită monastire întru slava lui D-zeu și întru numele marilor împărațji și întocma cu apostolii Konstantin și Elena etc. •. .,Sintxiă amă adaosă și amă dat Domnia mea la sfînta monastire etc. etc. etc. Și iară să fix sfintei monastiri totă puvin în Șirineasa totă partea jupânesei Stankeî și a fiului șefi Matei Post, din Drăguesuî feciorulă Dimeî Kiurcibașia din kxmpă, din pădure, din apx din meritulă Satului și ku totă venitulă de prin totă hotarulă și ku marx în apa lunka Vișului însx ku tótx moșia oră kxtă sx va alege, insx moșia sterpx fxrx de romxnî kare puinx lea fostă și loră de kumpxrxtare de la moșteanulă din Sirinésa ku zapise ku adevărate. Și aă fostă dată jupxnésa Stanka de zestre fiesa jupxnesei Ilinka care a înviut’o Konstantin vel pitară feuiorulă lui Vintilă Korbeanulă Biv. vel Ban. Deui întîmplînduse fiesa mare nefxkîndfi feuioră ku Konstantin Pitaru remasa anostx moșie iară pe séma jepănesei Stankeî și a fiu sxă Matei postelniku: „Deci jupânésa Stanka fu fiu să Matei postelniku, aă dalii și aă închinată la Sf. Monastire a Domniei mele Uită partea loră de ocină de la Șirineasa pentru pomeana și pentru sufletele loră și a boiărului ei Dima Kiurcibașa și a coconiloră ei celoră pristăviți ue și-au scrisă numele loră și ală prmijiloră la Sfântulă pomelnică dxndă și înkinundă puina loră Șirineasa tótă partea loră cu zapisă de la mina loră la leatu 7208 de danie și de închinăciune, etc. etc. Și iar sx fix sfintei monastiri o parte de moșie din moșia din Slavitesu- Ot-Sud-Vxluea de peste totă otarulă, mare parte de moșie o au închinată iar jupânesa Stanka Kiuruilosaaia ku fiu seă Matei postelniku Dragoeskulă la Sfânta Monastire, fiindă și soră din kumperxtare de la Zocali Barbul ginere lui Paisie bxlugerulă ot Șirineasa, care le-a fostă și soră din zestre de la sobruscă Paisie. Și iară am adaosă Domnia mea la Sf. Monastire, din totă sătulă Oteștii ot sud Văluea jumătate de preste totă olaru și din toții români, iar jumătate kxtă se voră afla din humpă, din pădure din apă, și din șăzutulă statului ku pometulă ku livezile și ku munijii, kare moșix se otrasue pe din susă ku Polvragii, și pe din josă se otrasue ku Miloștea monastirii Bistrițjii și românii în kx se știe anume: Voini ku feuiorulă lui, i Manea Zaite ku feuiorii lui, i Dan Marină ku feuiorii lui, i Staiuiu ku fratesefi Dană și ku feuiorii loră, i Lupu ku feuiorii lui, i Viorelă ku feuiorii lui, i Tudosie ku feuiorii lui, i Voine ku Deanuială ku feuiorii lui, i Mirnea și feuiorii lui, i Mihai Prikit ku feuiorii lui, i Dan Boșet și feuiorii lui, i Toma și fratelefi Marko i Avram și ku feuiorii lorăi Dragoș și feuiorii lui și ku tojji feuiorii loră kriji le va da D-zeă. Pentru ku auostx jumătate de sată din Otești și ku româniî fostaă a lui Staiko feuiorulă lui Petru klaueru Mileskuță. Deui elă dimpreună ku jupânesa lui Pxuna, de nimeni nesilijjî și nebintuitji aă mersă la părintele loan Egumenu de la Monastirea Domniei mele de la Hurezu de aă torimită anestx jumătate de sată, ui de a loră buix voix, fxix de niui o silx dreptă bani gata talere 120 ku zapisă de la mxna loră de vxnzare făkută la mina părintelui Ion Egumenu leatu 7202 și ku muljji boieri și preoțji skriși în zapisă mărturiî care s’aă întîmplată la tokméla loră. „Și iară se fix Sf. Monastiri puvix în sătulă Beleigatulă Ot Sudă Iliovu stxng ni 299 tótu partea lui Apostolă kluueru, din Poienari, din humpă din pădure din apă și din Siliștea satului ku totă venitulă de peste totă otarulă fiindă alesă și otxrîtx și împietritx de Hrizea Vornikului, ku 12 boieri în kx din zilele reposatului Matei Vodă, kursură aniloră leatulă 7147. Pentru kx anostx puvix aă fostă a lui Apostolă Kluueru din Poienariî, însx stânjină 199 aă fostă de la varx-sa jupxnesa Dobrijja fata jupxnesei Savei nepota jupxnesei Gergina vorninésa a Kiriljii vornikulfi. Iar stânjeni 100 din ouina finxteskx aă fostă kumpărată Apostolă kluueru, de la Radulă Vornikulfi și de la fiulă seu Konstantin fiindă totă alăturea cu moșia pe Reluigatulă ne skrie mai susă karî fakă împreună stânjinî 299, prekumă și mai susă skrie stxpenindă elă ku bunx paue. Iară apoi Apostolă kluueru b