Romănulŭ, septembrie 1862 (Anul 6, nr. 245-273)
1862-09-21 / nr. 264
864 ROMANULl /3 Octombre. Dupi nedeni am esplikatu venirea în grimadi a lokuitoriloru siteni în ziua de 24 Ianuariu în Kapitale nóstre, se vin maî intiiü a zine kite-va kuvinte despre Hirkumstangele kite au konkursu ka se se dea unii altu karakterii aiestiî kiletorii ernatine a lokuitoriloru nostril și si analisezii din ’naintea dv. daki funkgionariloru nostril nu li se pote nimicii imputa , daki, ln alte cuvinte funktionarii nostril n’au provocatu pe inofensivii nostrii muncitori? V’amii aretatu, domnitorii, kare erau spiritele lokuitoriloru nostril în anele momente. Fiikare, domnitorii, se credea în drepții de a lua parte prin alte cu totul mnonente la celebrarea Marii Serbătorî Naționale; ei bine, domnitorii, pe limbü anești munnitori veniau în kapitali strigindu „se triieki Alesulu Nagiel, se triiéski Rominia,“ guvernimíntulü voește se-i kontrarieze; suprefekturü le arunki pedini. Suntu momente, domnitorii, kindü judekata se eklipsezi din ’naintea arbitrarismului fără margini; — suntü momente kindu omulü nelü mai kultü nede, în sfîrșitui, impulsiuniloru sale naturale, uítindü unii momentu konseHingele actului sale. De anea a domnilorii, legiuitorii au interpretată inima omului kindü au fikutü legile, astafeliű, domnilorii, kodulu nostru Penale gine kontu de impregiuririle kite ve espusciu și ín art. 251 mitigezi penalitatea. leaa ne karakterisezi provokarea suntü alte akte multu mai însemnate, prekumü imprudinta mesan din partea suprefektului de a slobozi pusul, astafelin dupi kumü se constati din raportulü seü din 21 Ianuarie. Ku toti anesti provokagiune munuitorii suntü dagín judekati, ve întrebă, domnilorii, daki Prokurorulü și a îndeplinită misiunea lui; daki anestü Prokuroru s’a a aretatü demnii de misiunea mandatarului souietigii și daki velu paginii s’au konformatu uelorü preskrise în art. 34 și 37 din procedura penale, kare vere ka se ie în dați kunosuingi de instruktjiune kundü praktikalele sau fikutü de o alti dregitorie și se innepi uercetarea priuiniî kitu se póte mai in grab. — Astafelu au urmatu Prokurorulu? — Nu, domnilorii, suntü 9 luni, astizî, Domnilorii de kmdü mai bine de6 lokuitori au putrezită în grosjilii d-v., lipsigi de orice refagii, lipsigi pîni și de porgiunea de aeru; mulgi din ei au și murită în anesti ínkisórii, fin se poti avea cea mai mili konsolagiune, au muritü ín gros, viktime dragostei pentru Unire. Și cu tóte auestea, onoragi Magistragi, legiuitorulu nostru asiguri multu acestorü viktime, fiindu ki art. 39 süsü preuitatu impune obligagiune prokurorului „ki se vedi daki In're arestangii ne sedă la grosu se gisesku între dînșii vre-unii numai ku abateri poli— gienesuí, și se neri pentru aceștia a se elibera de la ínkisarie.u... Fikut-ati anesta Prokurorulu? Nu domniloru, și ku tóte acestea, obligagiunea sa era espresa prevezuli prin litera legii. Heaa ue ve póte convinge despre nele ne vezikü astizi, este ki sunesorulu d-lui Deșliu v’au doveditü anesta elibermdü pe 30 dintre dînșii despre kare n’amü nimikü a mai zine. Revin akumnu domniloru Magistragi la reuisigiunile d-lui Prokurorü și-mi permitu dinaintea d-v a analisa faptele ce se mai împuți astizi mânuitorilor nostriĭ de pimíntu. Art. 161 nu li se póte aplica pentru kuvíntulu ki aui este vorba de funkgionari publiui; ei bine domniloru, din deposigiunî agi vezutu ki Prokuroriulü Insiruinatü ku anketa nu s’au presintatü ku anestü karakterüi, ki elü Insusi au negată atribugiunile sale. Dari nu este totulü, putemi zine, mai este niici una funkgionarü publikü maltratată și anesta este subprefektulù. Despre d. Notara domniloru, n’am zisü de kita unü singură kuvíntü; nerü voe akumü a-í karakterisa mai bine actele sale. Ei bine, domnu Notara nu numai vine In mizulokulu nopgii Insogitu de 4 dorobangi ameningi și bate pe siteni, dară mici dupi kam Radu Kojokarulu v’au mnrturisitu, și dupi kum d. sub prefektü elü ínsusi nu se sfieste a zine, a datü doue detunuturi Insi nu in intentiune de a da mórtea ci numai a intimida. Ei bine, domniloru, ’mi permitegi a ve întreba akuma daki du putegi lua de temeiu anésta? Este o idee, domnilorű, kare me preokupi și anésti idee’mí vine din kontradikgiunile ne se giseskü și karé resulti din deosebitele interogatorii luate akusagilorü, astü-felü dupi kumü ve póte asigura dosarulü ne sti din ’naintea Domnii-vóstre. — Re se kredemü domnilorű? Anestit este nestiunea și me raportă la înțelepciunea dv. , ku atitü mai multü kuvíntü ku kitű gisimü ín ele de multe ori o depunere destulă de iskusiti imitîndu originalitatea espresuriloru țăraniloru nostrii, ne si zinemu domniloru. Intre anésta, kmdü multi ka Negură reducînduse la negațiune absoluți, mirturisește ki nu știe elü ne si spue ki n’aă mai fostă prin judekigî. Nu este numai Negugi, domniloră, kare n’au fost ă, dupi kumuzine ellîi prin judekigi; dori nici mulți și anésta este vredniki de notari; togi, domniloru, suntu locuitori fruntași, și dupi kite kunoskü togi nu numai ki n’a fost nici la sub-Prefekturi, dări chiar se bukura în komunna lor de stima ei. Ka si terminamu prea pugina akumü a mai adioga ka si nu abuzeză de pagienga și indulgenga d-v. D-lor sunt optü luni de zile de kim dü anesti fragi ai nostrii ripigî kare din sinulü piringilor si loru, kari din bragele sogiiloru și kopiiloru loru, privagi de libertate, netă mai scrumpă bună alü netigenului, au sufferitu îndestulă , și darii vre-unuiă din ei au komisü vre-unü delibiu de simpli poligie apoi 8 Inni de inkisare preventivi este destuli osíndi! Gindigi, domniloru, kare este posigiunea acestoru ómeni; dv. stigi care este singura lorü avere, munka; ei bine, nine a munnitü ín lokulü lorü de 8 luni de zile; ne vorü mai gisi ei la vatra lorü? daru anesti ómeni, domnilorü, suntü mai togi kapi de familie și putegi vedea kitti de kritika, este situagiunea lorü. írii végi vorbi despre martori , déri kare suntu anești martori kare si konvingi pe deplină konștiinga Domnii-vóstre de magistragi. Dinaintea domni-vóstre knigi Diniki ve inkrturisi akuma ki se retrakti kini daka au depusă Intristau fikutü anésta fiind îndemnată, în lipsi dori, a deposigiilor autentice ka formeze konvingiunea nóstri, sintegi in dreptu si zinegi de acord kunei mari juriskonsulgi ki este de preferată a elibera 10 vinovagi de kitti a osíndi una nevinovată. Nu vinü domniloru si imploră in favorea loru indulgenga domnii-vóstre, fiindu -ki ași recunoste vinovigia loru, nu , totu ne invoka in favorea loru este legea, domnilorii, spada nea mai siguri pentru netigenti in guvernulu konstitutionale, déri reulü, déri persekugiunea ka ti in fine a afla sfirsitulu loru înaintea kumpinii dreptigii; ka de odati ku prekumpinirea ei si se pue a stăvili la îndelungatele loru suferingi lOíiastirile ^lisé Brancoveuescí. in. Negresitü ki trebuii si essiste in arhiva statului și póte și în arhivele acestora stabilimente zise BrinkovekovenesHi, multe akte prin kari s’arü putea dovedi iimpulă administrarea acestorii monastiri de la ivirea nepoțelului Mateiu și pini la Regulamentu, datoriile acestora stabilimente kitre statu și amestekulu mitropoliei și ale guvernului în afianerile morali și ekonomine alle acestora monastiri. Dară cine a pututu si nemeteze arhivele Monastirilorű zisse BrinkovenesHi, lipite de d-lui și de agerii sirotonitori de kani s’a încongiuratu de la 1857 și prin astizî. Arhiva statului de și de la unu timpu ínkóne a inneputu a se mai regula póte nineva ín buni konsniinisii si atteste ki se kunesne ne este într’însa ? Pe limdü d. Grigorie Bibesku a konneputu idea a’si apropria tóte acesteaveri alle monastirilorü zisse Bankovenesni, arhiva statului era timpulu Biriganului în care putea vina oricine orine ara fi voită, și negresita ki intrarea întrînsa nu a fostu opriți zelosilori sirotonitori ai d-lui Grigorie Bibesku kari avea interesă si nmiii ohavnikü în numele supînului lorü una venită de 140,000 galbeni pe annü, afari de kiștigurile ne le ar fi venită de pe la fanurile kontraktelor, de arenduri, de pe la schimbirile de igument, starige și ikonomi, de pe la arenduirile de advokagi professori și Institutrice, de pe la affaneri de judekigi de pimintü, de picturi și de totu felulu etc. etc. si fii zissu in treakitü fin nini ai rea bugetare, fin nini ai prejudekare. Astizi kiara arhiva statului este în numele kompatriotului, vechiului și intimului amiliu allü d-lui Grigorie Bibesku. Ideea ne pornü shi positivüki se afli în arhiva statului in privingia reghearfanerilor a acestora monastiri zisse Brankovenesti mai înainte de Regulamentu și de revolugiunea d-lui Tudor suntu dokumentele despre Helle urmitóre. Banul Grigorie Brikovenu în domnia lui Caragea aflindu ki igumenii anestorü monastiri zisse Brinkovenesní risipeskü în nekuviinge veniturile monastiriloru, lassi a se derioma monastirile și nu ingrijeskü de interessele loru, nu se amesteki ellü d’a dreptulu si pun ordine, nici nu di instrukgií d’a dreptulu la monastiri hi se adreséza la domnu, la guvernă îi fane kunoskutü Hellene se petrecu în aceste monastiri și rógi pe Domnulu terrei se pun ordine și si îndrepteze lucrurile. Karageanu’i di lui voii si faki aceste îndreptiri, deși pe atunci Grigorie Brinkoveanu era vistieru mare adiki mtiiulu Ministru, ni se adresseazi la Mitropolitulügerrei si Tajpostesne pe spre a sungia sea si faki îndreptarea kuviinhrassi. Assemenea dokumente trebuie si se gis siaski multe prin arhiva statului, prin arhiva Mitropoliei și prin arhivele Hurezului, Brinkovenesni. Fosta starigi a skhitului Monastireî dintr’un lemnu kuvióssa, și intelligintea kilugirigi Eupraksia skesi fin omenii din postulu siü, pe kare ’la pistra ku demnitate, de kitre D. Grigorie Bibesku, și kare akumu se afli pribegindü pe la un shiu kare skitulegü din distriktivü Musnelului, amu aflatü ki possedi multe dokumente doveditóre de neamestikulu Brinkoveniloru în regirea monastirilorü zisse Brinkovenisní. Dar ne ne ar mai trebui alte assemenea dokumente în urma dokumentului ceslui mare, în urma hrissovului lui Konstantin Brinkoveanu din care estraserima insemnitórele passagiuri din kapitululu prenedentu și prin care se deslușasne limuritu ki Bankovennî nu voră avea nici unu amestekü în gerarea și administragiunea acestor monastiri zisse BankovenescÎ ? Kindu Grigore vodi Ghika ku Divanulu sin otirî si se plitesti datoriile gerrei urmate dupi revolugiunea lui Domnulu Todor din veniturile monastirilor din gem neînchinate și închinate nu fi cu nim ui ossebire nim ui menționare acestoru monastiri zisse astizî BrikovenescÎ dintre monastirile neînchinate. Si venimüla epoka Regulamentulű. La înfiingarea Regulamentului Organikü kindüse regulari tóte monastirile statului, George Bibesku, postelnică și favorită lui Kiselef, se zise ki fiku pe banassa Safta Brinkovenka si Hori și si isbutinski a se lissa pe [din afară de reguli, monastirile Brinkovenli și Horezu, sub condițiunea de a da Guvernului Monastirea Bankoveniî lei 5000 și Hurezu lei 15000 pe ană, firi si se vorbiaski nimik despre nelle alte monastiri zisse BankovenescÎ, lassindu-li-se dreptulu a se administra de sinele în conformitate cu orînduelile ne se va pizi și la anestea alle statului, ori pentru familia pateni s’a reservată dreptulu de a privighea pentru paza bunei orîndueli. Anesta se tice, insi, eu ilű dau sub toti reserva fiindu-ki n’am pututu vedea nici unu felu de lucrare intr’anesta. lIeea ne [este siguri e ki dupi Regulamentu Bibesku, previzitoriu, isbuti, fiindu sekretarü la biuroulu obstestei aduniri, si se dea unu proektü, prin care se se legiuiaski titlulu de patronă asupra monastiriloru Hurezu si Bnnkovejnî si crist fin seii se pomeniaski nimikü despre nelle alte monastiri zisse Brinkovenesni ku un dreptu de simplă privigere în familia Brinkovenilorü, fiindu-si Grigorie Brinkoveanu botezasse pe fiula seü in anulti anesta si’i dasse la boteză mosia Bri-11koveni. Anesta proekta se gissesne între proektele lucrate după promulgarea Regulamentului dar nu este sancgionata de Kisselef și prin una urmare nu putea fi mci promulgată. Ku tóté ki tóte proekturile de legiuiri și regulamente din anea epoki, atitü nelle dinaintea acestuia kitti și nelle dupi dinsula sunt sankționate prin oficiurile lui Kisselef. sau testulű acestui proektu. No. 1. • Proektü. '*• Pentru organisagia Monastirilorü. Seksia I. „Art. 12. Monastirile Hurezu si Bankovennî, avíndu aseziminturi ossebite, întemeiate pe testamenturile didtitoriloru, hrissóve și alte akturi, se vor tipizi nestrimutate și neclintite drepturile ctitorilorü kari întru nekurmare le au avută pană astafili. De aceea neamulu ktitoriloru va urma și d’akuma înainte privigherea asupra acestoru monastiri, atitü pentru ginerea loru în buni orînduiali, dupi assemenarea celorü alte, kitti și pentru arenduirea mosiiloru, alte kirora kontratturi se vor adeveri de dînșii. 1 Aneste monastiri dupi assemiarea nelloru alte, voru da adjutorii pe séma kasseloru filitóre de bine, Hurezulu lei nini spre zece mii, și Brikovenii lei ninni mii pe totu annului; anésti summi remmé nestamutatu otírîti pentru totu d’auna. Anestea se vorü pizi neclintitu, pe kiti vreme 1si moștenitorii neamului ktitorinesku voru pizi nestrimutată buna orînduiali ne s’a pizitu și se pizesne prin astiziu în a doua edigiune a Regulamentului organiku publikati sub Vodi Bibesku, si in kare se snie ki s’a falsifikatu din adeveratulu Regulamentu mai multi artikoli importanti, lucrarea de mai susu, remassi în stare de protesti de la Kisilef, se vede ani trekuti în corpulu Regulamentului kiar, sub titlu de LEGIURE. Proiektu sau legiuire, si lü luima in deaprópe bigare de semi ka si vedemu ne drepturi si di prin anesta mostenitoriloru Brinkoveniloru asupra anestoru monastiri. Este vorba ani, și anéstasi nu si trézi cu vederea, numai de monastirile Hurezu și Brăncoveni. „Huredulu și Brăncovenii au aședă„mînturî, sedice, osebite de celle alte mo,nastirî din terră.“ Fiicare monastire are unu așezemintü în parte[; cu tóte anesteana s’a luatu ui reghre deosebiți pentru fiicare monastire. ^ „Aceste doue monastiri au aședeminte „întemeeate pe testamentele diditoriloru, hrisóve și alte acte.“ Tote asezimintele suntu intemecate pe testamentele ziditoriloru, pe hrisove și pe alte; și noi rezumm pe nelü mai importanții din aceste acte de fondare și nu se zice nimicit în tr’însulă despre drepturi ne ar fi avîndîi ctitorii în administrarea acestorü monastiri. „Se voră pășii nestrămutate și neclinstite drepturile ctitorilor, cari întru ne„curmarele au avută pînă astă fii.“ Kari suntu aneste drepturi ne au avută Brikovernî asupra anestora doue monastiri pînă la 1834, kindü se pare ki s’arü fi fikutü anestü proektü fiindü ki n’are dati, ku tóte ki nelle alte proekte, an numerulü kirorü este și anesta, au fii-kare data lorü? în timpulu lui Karagea numai, vezurimu kisi gessersi Banulu Grigorie Brinkoveanu unu dreptu de simpli representagiune in privinga acestorü monastiri și nimicit mai multu. In timpulu lui Grigorie Vodi Ghika kindü s’au plititu datoriile gerei din veniturile Monastiriloru nu vedemu, kumu amu mai ziss-o, despirgite aneste monastiri de nele alte monastiri pimîntene și sub rubrika sub care le vedemu astizî. „De aceea neamulu ctitoriloră va urma „și d'acumă înainte privegherea asupra a cestoră monastiri.“ înteiu ki d. Grigorie Bibesku dovedinmu în destulu, kredu, ki nu este de loku din NEAMALU ktitoriloru; si apoi dupi ne va putea prin vre-unu mirakolu si ne dovediaski ki este din sîngele Brinkoveniloru, atuncî, numai, în temeiulü ăstui proektü va putea essersa ai simpli priveghere asupra acestoră monastiri. De la priveghere înși pini la administrarea directi este un forte mare diferengi. „Acestea re voră pășii neclintită pe „câtă vreme și moștenitorii neamului cli”toricescu voră pășii nestrămutată buna o„rînduială ce s'a pălită și se pășiesce pînă „astășiî 1 Aneste linii din urmi ale proiektuluî deslușa sne forte învederată neintervenirea anelui moscenitorii alu neamului Brăncovenescu, kundü ar fi unit asemenea mosnenitorii, kimizine, ki anelu j mosnenitorui si pizéski nestamutata i buna orînduiali ce s'a pășună și se pa j desce pînă astăzi adiki pîni la 1834. Dovediaski d-nu Grigorie i Bibesku ki buna orînduială ne s’a pizitü pîni atunci în aneste monastiri și la administrarea loru, a fostă aneea, ne a introdusă d-lui de la 1857 înkone. Asta dar pronesul ține invólii d-lui, fii și legiuire, este diametralmente opusa intengiuniloru și pretențiiloru d-luiu Zinemi dumnealui, admitindu-lu unui momentu ki ar fi în adeverii moștenitorulu neamului Brinkoveniloru și din propriulu singe alu acestui neamu. De la anésti epoki a proektuluî, adiki de la 1834 și pini la epoka katastrofeî în aneste monastiri, 1857, Binéssa Safta Bnnkoveanka mosnenitórea banului Grigorie Brinkoveanu, esersat’a ea din retragerea sea la kilugirii, vre-unü dreptü de privegere mikarü asupra anestorü monastiri? Klu- , Herulii Ianku Nidiianu, îngrijitoriuM kaséi Brinkovenesní și representantulu ku dedlini putere alü anestei kase pîai la mórtea kilugirigei Bnnkoveanka, essernitat’a elü vre unü dreptü mikavü de privegere asupra anestorü monastiri? Déka ar trii igumenulü Hurezului Hrisant, pașa de la Hurezu kumü se zinea, ar fi pututü si ne rispunzi. Noi snimü însi și afirmimü ki nini unäf unü amestikü, atari de igumenî și starige, uu aü avutü liimini asupra admi-