Romănulŭ, septembrie 1862 (Anul 6, nr. 245-273)
1862-09-12 / nr. 255
MIERCURI. VOIESOE ST VEI PCJTÉ, 9 Hr. 255. Auul VI. A_. pe Jt.“ «..»tei PIARIC POLITICII, COMERCIALE. LITERARII. 12 Septembre 1862. IIMITAI Ü ST ÉIPA TE ȘI VEI EI, Tu eși in tote filele afară de Lunia și a dona și Abonarea pantru districte pe acu.........152 Iei S»? ,lume............................................................ _________________ imMmr«*mwrrmv........................................L , f ? 8.ef*cü *• «WM» la corespondați! tfia-Lluäe„pi.rü::::::::/.:::.:::.: SU (abtidlele trâmbe și nefubucate se vor arde.) r"“iem‘c însciințari pe linia de 30 litere.. ........... 1 leă . ....în Austria 10 direcțiunile poștale și la agin-Inserțiuni și reclam« lini* 3 lei _ țelei de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă Directoriului partidul: C. A. Rosetti. — Gerantă respung etoriü: I. Albescu. valută austriacă. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul Jianului d. C. O. Aricescu, Pas. Român No 13. DEPEȘIA TELEGRAFICA. Belgrade 22 Septembre. Serbii asediazi Ussitza și ’nconjuri setigile Semendria și Schabatz. Komisariulă turkă merge la Ussitza spre a ordina surparea setiveî ș’a sfîrși astüfelu lupta. Ragusa 22 Septembre. Eri tursii au fostu învitațiî a veni și a serba împreuna la Cettinge închinarea pisei. Condițiunea pentru o kale militarii, turseski a foștu ratifikali. Berlin. Ministerială akizistă și krisea ministeriale urmezi. ■"reVISTA kOITÎCA. Buciumi, âârpciune, kată. Vaseliki Garibaldi va fi jude Deși majoritatea consiliului de miniștri se pronunuiase pentru amnistii, d. Rattazzi, care dinainte pirea înclinată spre una profesă, s’a supusă voingiei generaliiorü Ciaudini și La Marmora kari uereau ku stiuiiyii judekarea lui Garibaldi, amenințimd, se zise, in bas kontrariă de a-și da demisiunea. S’asikuri ki soldayiî și gradele de jos si vor fi fi trimiși pe la kasele lorii, numai generaliului Garibaldi și ofisarii sei superiori vom fi judekayi. Astăfeliă darii, kumă zisei Opinion nazionale, „ilustrul liberatoriu alti Neapolis și Siciliei, omulsi kare a fondații unitatea italiani, Garibaldi va kompira, ba unii kriminale. Înaintea unei kuryî de assese, și póte se va presinta înaintea judekitorilora sei trunkiatu și tiîatu, kitirana sea tote inspiri grave temeri. înțelegemă fórte bine situatiunea delikati a kabinetului; Intelegemu strîmptorarea sea; dar nu să putemu felicita ki a voitu yeși dintr’însa prin ușia tribunalului. Ne tememü kiarü ka asti determinare se n’aibi konsesinge superitorie, pentru ki kulpa lui Garibaldi este de alele se se potu amnistia ku demnitate dupi viktorii, și pe care este nepolitike a le urmiri ku pré multi severitate, kisi se pune sineva Ín risike d’a se afla ín oposițiune ku opiniunea publiki.“ Darea în judekati a ilustrului patriotă, în urma stiruingiei generalilor L A Ciaîdini și La Marmora, a atrasă asupra acestor militari desaprobarea mai unanimi a presei. Ea e priviți ca o serbare din partea elementului militariă d’a riipeta o preponderanyii serioși în conducerea afaceniloră. „Nu asimă, zise l'Opinion nationale, daki prin asesta Italia ar iistiga în putere; dară de silurii ar perde din libertatea’ sea, și nu ne îndeamă a a zise ki influingia generaliului Cialdini, ku tendingiele se asestă o fisuriă manifesti în asestă momentă, ar fi de naturi a produse în Peninsuli periklose agitiri. 44 Simplimentele de un se, prin asesti purtare, voră a propaga înarmați, zise corespondingiu din Torino, sunt desaprobate de națiunea întreaga și armata, figi sikurî, nu le împlitișesse de lobă. Regele este pentru amnistii, dimpreună ku kigi-va din miniștri, d~nil Depretis, Sella, Conforti, Durando și Pepoli, kari se zise zi, în urma otrîirîdirii în judekati, atu fi gata a-șî da demisiunile. Re mai reînve [akumă de așteptată ? „Amnistia dupi judekata, grația dupi condamnare, asesta este perspektiva, zise ziariulă se sitarimă mai susü. Învederată kalea apukati este reusiti, și partita militarii n’a avută inteligingii seu patriotissim, fxrimdă a predomina mesujele eseksive. In adeviră Garibaldi este destinată a fase iiki yerei sele eminingi servigie prin kalitigile sele esseptionali, prin puterea karakteriului seă, prin influvnnța firi egale se esersii asupra Italiei și atunsi pentru se se baute ală mikși ora în ochii poporațiunii oră ? Asi s’ar putea vedea lipsi de patriotismă. Dară în lobă d’a înjosi pe Garibaldi, nu voră isbuti debită a lă lase și mai poporaică: nu era de riltu unu erou, faku din elă ună martiriă și înduieskă prestigială seă; și asi s’ar puté vede o lipsi de inteligingii politiki, de ore se urmireskă ună skopu diametrale opusă.u Pe bandă însi în Italia gelosia și pote ura trimită înaintea kuryii kriminale pe ilustrulu și adeviratură fundatorie alu unitigii italiane, în Englitera simpatiele urmezi a se manifesta cu o vivacitate mare, zise la Presse trebue se compenseze multe amiisiuni. Komitatul din London s’a adunată simbiu spre a se constitui. Sase membri au fost aleși pentru a organisa o mare manifestare în favorea generaliului și a politisei sele. Acesti membri sunt patru ziariști și alți dupi setiyiini se se bukuri d’o mare popolaritate. Komitată s’a pusă înf dați pe lucru și Joui la 18 septembre se aștepta în London o manifestare puternici, precumă a fostă și sele de la Newcastle, Gateshead, Birmingham, Rochdale, etc. Ce trebue și credemă unu artiklu publikată de ziariulă Le Conslitutiones, sestiunea Romei ar fi în ajunul ă d’a dobîndi o solngiune conformi doringieloră și sereriloră nekurmate ale opiniunii publise. Asestă ziariă, respunzîndă foicloru klerikal kari pretindă ki papa rege este adorată de supușii sei, le probezi ki de este asta-fel că okuparea nu mai are ragiunea sea d’a mai fi; kisi daki papa este iubită de supușii sei romani, nu se póte teme d’o revoluțiune din întru și fransesiî n’ară avea debită a lă apira d’unu atabă din afari. „Roma romaniloră, zise la Presse, éki soluțiunea. Daki romanii, liberi d’a esprime simplimintele loră și d’a lua o ourîre, deklan ki vor a pistra guvernulu kardinaliloră , pré bine. Dară daki voră deklara ki suntă și vorn se fii italian, și ki regele loră este nu papa, si Vittorio Emmanuele, sine ar putea cre închide lui Vittorio Emmanuele drnmulă Kapitoliului ?“ Niraine în adeviră, nisi nimine nu póte resiste unei voingțe nagionale se se manifesti kutirii și asesti manifestare se va produse mai kurîndu sau mai tirziu și Fransia va fi nevoiti a se închina în tine înaintea iei. Acesta ne pare ki trebue si fii fostă, și kredingia regelui Italiei, tiindă spre respunsu unei deputagiuni setigimessi din provinsia Forli, kare-î zisea ki „Roma este încununarea nesesarii a edificiului nayionale, și ki poporagiunile kompună pe rege spre a lua în fine în posessiune orașială eternă: ,, — Vitorio Emmample a dată asigurarea ki înainte de sfârșitul anului Roma va fi a Italiei. Regele Italiei dindă asesti asigurarea avută , negreșitu , ka și noi, încrederea ki voinjna nazionale naiiani, ki stindarulă ridicată de Garibaldi va trebui în fine si triumfe, ki guvernulă fransese kare proklami în yéra sea domnia voingiei nationale nu o va despregui la alti popore. Asesta va fi , nu pute a nu fi. Despre starea sinutigii lui Gribaldi, cici ultimulă buletină publikată de medisiî selu kauti. „Varignano, 12 . Septembre, 12 ore 40 minute noptea. „Rajele r3neî au cărată. Suppurar , este de calitate bună și procede regulat i. „Frandina, Ripari, Albanese, Basil...“ Konflictul dintre Kamera prussiani și guvernă în privința bugetului militariă, este departe d’a fi terminată; din kontra votulu emis d’ Kamen, în ședinyia de la 15 Septembre, póte s’aduki o disoluxiune a kamerei, dupi kumă se prevede, séu o retragem a ministeriului; kisi, în adeveră asesiu votu și majoritatea ku kare s’a pronungiată este una din cele mai tari loviture date guvernului: „în numele adeverateloru prinsipii, kumă zise l’Opinion Nationale. In numele prînsipieloră demokraturi, dinuri pentru régimele de kasti stabilită în armata prusiani, kamera a adoptată, ku tóte silingiele guvernului, ku 273 voturi kontra 62, konsiliurile comisiunii relative la bugetulă militariă. Națiunea îi va mulțumi kit’a voită a sakrifika armatei regularie, Landwehra, armata poporului deja fórte mikșiorati.“ Deși, în nesse artirle speciali asupra Prussiei, se teamă publikată acumă kită-va timpă, amu aretată pe largă se este asestă conflictă în privingia armatei și Landwehrei, kredemă ki nu va fi de prisasă, spre înțelegerea cititorilorii noștri, a reproduse asi kite-varinduri din ziariulă La Presse, kare defineșse fórte bine lucrulu. „ Vecia sistemi a Landwehrei , kare nu era, ka se zise că așia, derită a miligii naționale, pare, de kiyi-va ani, a fi considerati ia Berlinka o putere de resistingii neîndestulitorii, în prestugia desrobiriloră militarie konsiderabili ale tutoră puteriloră Europei. Și a propusă deși (guvernul ă) a modifika sistema, așia în kitu oștirile prusiane se fii avută mai multă karakteriulă soldatului de kită alu setigianului. Asti bugetare putea deja, prin ea înșiși, se ofense tendingiele spiriteloru liberali, kirorua se plase puginu a vedé desvoltinduse regimele armateloru permaningi. Pe d’alti parte guvernală s’a aplicată de lucru fin a consulta kamerele, si s’a aruncată p’o kale neregulați de cheltuiele neautorisate. Asupra acestui din urmă faptă s’a declarată oposițiunea Dietei. Fir’a disputa meritulă unei reforme kontestabile, deputații s’au retrasă în«estiunea konstituționale care nu admite keltuiele fin mă votă prealabile ală represin lanyilirui națiunii.l t Aicumă deși, deși guvernul sprea aprobarea keltuelelor, numai kaunu supsidiă provisoriă, Dieta a adoptată propunerile komisiunii se se pronungia contra sererii guvernului, ce se va face In urma acestui votă? Evenimentele ne voră respunde. Kredemă kx nu putemă mai bine termina revista nóstri de kită reprodukidă asi kite-va pasagie din revista ziariului Opinion Nationale, kari suntă o ferte nemerită resumare a situațiunii în Europa. „Deplingemü, zise asela ziariă, despre noi, se se petresc în Italia și se se petresc in gence in Europa. „Re fakü kabinétól«? Sétneni revoluyinnilo ku speranyia kimeriki d’a-sí asikura séu d’a usik: ; ■ popóreloru uuú r ..pnos.fi raomeutanfi. Do voiyi repaosulă, de voiyi liniss-- de voiyi pasea, suprimoyí kauselo do r<iín111 Asésta e un se elemeutariü. Dini', i.i lók d’a le suprime, le respekti și le miresku. „Poporatiunile kresidue din Torsia suspini dupi indúpendingii; o voru ku ori se pregă și vn .v-í o. Nimine nu si hidoios se dao ta, nisi kiaru ni kanselime. Se ssio asemene ki insurekgiunile se vorú susede, ka singele va karge, ki m'k rea regeneratórii a sivilisirii va fi u -pensi pini în ziua kindu asesie leg time sperangia voră li realisilo; dra în lobă d’a gribi soluțiunea, kabinetele delasi Muntenegrulă, Brzegovina, Serbia și Libanulă. „Asemenea în Polonia, asemene în Italia. Puterea timpuriile a papilor» este ună lucru mortă. Nu este folosit aici nisi Romei, nisi biserisei, nis Europei, și lokinai pentru ki nu serveșse la nimiku, turburi tolă, ka ună korpă stnină se s’ar introduse într’ună organismu vii. Și ku tóte aseslea i>e mmgine, ku risikulu d’a fase se eklate în Italia revolugiunî se potă pune în foiță totfe. Continintele nostru. „Po ilikale Statu-quo numai e posibile. Trebue a merge înainte sau a se aștepta la nesse revolugiunî, pe cari ar fi ușioru ale evita dințiu poporeloru justele satisfaseri se reklami. „Nobilimea din Warszawa a redaktată o adresi kitre guvernulă nu-i, respectósi în fomni, dară plini de energii. Ea deklan ki rigorile aktuali nu suntă de naturi a aduse o înțelegere intre guvernă și poporațiune și ki nu e înțelegere posibile debită daki se voră reda Poloniei drepturile se însirua tratatele. ..In Serbia inchinarea este mare. Poporațiunea este tare în teritati de memorială redactată de Poti spre a justifika bombardarea Belgradului. Gazetta Serbi (Sviesce Novine) a publikată un artiklu însemnată în privingia asesta, în care se pronunța cu putere contra calomnielor guvernului turku. „Este durerosă, zise ea, a vede „guvernul” unui mare imperiu aîtindu pini la asestă pantă ori se demnitate, „lipedîndu-se de principiele de morale, se suntă aperarea și gloria state„loră, și sînusizîndu-se astafel să in „opiniunea poporelor”.u „Siria este în deplini revoluțiune. Districtele Cashawan și Ghazir au luată armele. Diur Pașia a fostă respinsă, emi'i: Medjid și Kazem și Daud Effendi au fostă niyf.‘Paris, 12 Septembre. Dupi darea de semi a birsei, publikati astizĭ s’au impaginatu: provisiunea bilisei în numerariu ku 13,, portfoliulă ku 43 și kompturile pUvato ku 33 iuiliene. — Weimar, 12 Septembre. Adunarea represintangilorii natiunii germane s’a fi psata definitivă la 28 Septembre. Domnii Tries formezi una koir.statu pregititoriu kompusu de fosti si uktuali represintanti ai poprului. — Viena, 15 Septembre. Ritimă în ziariul „Wandrer*4: Nivelete despre starea lui Garibaldi suntă în cea mai mare parte forta intristitorie. Pare kl’n iasulă selă mai bună va skipa k’o amputatiune a piciolului. „Daily Telegraph” zise ki la lu Septembre a sosită la London» telegram! de la Spezzia cu urnntória koprindere : Garibaldi este forte slabă, frigurile suntă tari și mai fin, întrerupere, înflamațiunea e forte durerosi. iedisii voieskă a-i lisa singe. Spre a-i putea siripa pisiorulă sau kiarfi viéya este nesperată trebuincio să ka unulă din cei mai buni chirurgi engiesi sc vin Li diasină. (Saună k*a și venită doktorială Palrid.. .) Astizi s’a înfbriișiatu nenorongii sitiaui akusai^i koii voiții se manifeste simprumni lorii iui unire și s’arete om. fapti ka= ai nu despartă pe Domnü de n uiiine, ° kume au voitu selű desjo nveni d’atunsi. D. G. Petrescu, do.áoriű ín dreptu, venirii din Iași a fostu singurul dintre avokatjii nostrii kari s’a oferitü a apela pe sol pe nedreptu akusa^i, pe ómenii asei a kari erau kulpabili k’au voitu se manifeste ’naintea Europei voiimagerei jientru um’re. Aperarea d. G. Petresku a fostu la lungimea kausei sei;a [UNK] a și putemu zise, fin Su mai !. .. boagerare Vi, dupe noi, o-i ív ni G. Petresku afi slusea ni ” from su se an 1 auzim luki ii tramnalele . D . G. Pe tresku a luaítü kuvmtulfi d. Korneliö Lapaíi ș- Pőtresu.i și s’a sfî-șit pledarea pro • . ...jv.u.o zise de d. do t'írű ín leg Vrernesku. Tribunalele aj>ía pronuntjiate seutinga sa condamnvndu pe Mirson Mxluerj, Radu i Jakojokanilű, íauku Sasea la penalitatea prevezuta de art. 170 k’a bitum po prokuratoriö și supta-administratoriu, și pe ’lei-lalfií 9 la misi penalitigi pentru are kari nerinduieli neasemnate. Numerosulu auditoriu a plekafu cu in ina purunsT, de durere, erű akusayii convinși d’a lorti nekulpabilitate au apelatü la kurtea apelativi kriminale. Ä=v crE Ä=s=sr.r=r..r."' ■ .■uase asrr.:..:vcrcj-