Romănulŭ, septembrie 1862 (Anul 6, nr. 245-273)

1862-09-09 / nr. 252-254

DUMINEKA, LUNI și MARfií. VOIESCE si vei piste, Va eștiu lele filele afară de Lunia și a doua-i fi iliipe Serbătoriă. Abonarea pentru București pe un.6 anii 128 lei Sene lune................................ ......................... 64 — Trei lune............................................................ 32 — Pe lună................................................ ..... 11 — Unu exemplariu..................* • 0. . . ............ 24 par Insclințările linia de 30 litere.. ........... 1 leu Inserțiuni și redân* linia.... v ..... 3 lei nr. 253—254. Amil VI. pIAEUt) POLITICO, COMERCIALE, LITERARII). ---- - —— (ARTIGLELE TRAINTCE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriulu juriului: C. A. Rosetti. — Gerantu respung etoriu: I. Albescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul pariului d. G. I. Aricescu, Pas. Romăn No. 13.9, 10, 11 Septembre 1862. LUMINEpATE ! ȘI VEI FI, Abonarea pentru districte pe ani...... 152 lei Șase lune................................................................ 76 — Trei lune............................................................... 38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale flăcăriilune. Ele se fac în districte la corespondinți îi Jiariului și prin poște. La Laris la d. Hallegrain, rue de l’ancienne comédie, 5; pe trimestru 20 franci. în Austria la direcțiunile poștale și la agințele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă valută austriacă. REVISTĂ POLITICĂ. Buciumi, 22 Hapoiime. Marßi la 11 Septembre se va înfipisia înaintea tribunalelor korekționale sek. 1 procesulu peraniloruakusagi la 24 ianuarie, ș’atită de îndelungit limbă pedepsißi înainte d’a fi judekați. Afirmări între apentorii f sitimiloru voră fi d. Petresku liumpiatü în drepții și d. Corneliu Lapati. Manifestările opiniunii publice în Englitera în favorea lui Garibaldi se hamulpesku și iéii din zi în zi unii karakterii malehergikîi. Kiară partita konservatorii ie parte la dînsele și vedemi pe tinulii din foștii miniștri în kabinetului Derby (tory, konservatoriii) lumdă era însuși inițiativa pentru convokarea unei mare meetings. In mai multe orașie se prepari asemene Aduniri. Supskriptsiunea de unii penny kresne kunpezime. Pre• *sa susține mai în unanimitate acesti manifestare a națiunii englese. Sin»*«®^urule ziariulu Times crezuse de kuvivnßii, zilele trecute, a susține mesujele luate de guvernulü în contra lui Garibaldi, și necesitatea unui procesă; însă abia trebu o septemmi și marele zia riu din London fu nevoiții a mikșiora edißiunea sea ku 3000 de esemplarie. Opiniunea publiki se pronunții konun i și ziariulu englese, spre a nu se vede cu totulu pinsită, trebui se lapede politika intequti ne suspinuse pri’aui și se intre pe kalea qea bum. Eati kumu sqie o nasjiune vim, o națiune kare are consumßia puterii sele se pedepseski pe qeí qe esti din kiile sele; și lekßiunea dați de poporulu englese ziariului Times póte servi ca investiuni pentru tóte națiunile, ba se vezi puterea ce are opiniunea publiki kindă se manifestă ku energii; agesta póte servi mai aleșii de lekßiune națiunii romíne, ba se știii kumă trebue a nevoi pe qeí qe esti din kiile sele, a se reîntorge la aqele kiî. „Avea ași mișkare de opiniune ce se produce în Englitera, zice oorespondinții din Paris, se reproduce și în Franqia cu o intensitate pe fuloare zi mai mare; de lmbă Garibaldi este kaptivu, indiferimßii kiaru se mișki, nu numai simpatia, ci o întinerire reale provóki în tóte klasile națiunii situațiunea ilustrului și kavalareskului italiană. Ei bine! Fijjî sikuru, aceste simplimente voru atîrna mai multă debită se crede în balania resolußiunilor a unui guvernă geeșită de votulă poporariă, n’ar pute firi se risige d’a se slibi, se nuié în considerare vogea națiunii. Guvernul a trebue se inßelcigi qe minime de patriotismă este în funduiă ideiea geandikată pre de timpuriă pate pe eroikulă osliană de la Varese. Desaprobeze forma strategale a vorbirii sele, are dreptulă, dară în fundă nu póte desaproba siopulă operii sele.“ Pe liubă însi opiniunea publiki, presa mai toti, se pronunții astă feliă nekurmnată în favorea realisirii skopului ilustrului patriotă, adici redarea g Romei Italiei, ce se face de kitre guverne în privinjiia agesta? Nu se sqie nemiku; nu se vede nimikü. Ziariele ofigiose taică. La France singuri vorbeste și emite opiniunea ki unitatea Italiei nu póte esiste, ki trebue a se reîntorge la starea gea vechii, adiki se se reconstituéski regatulă neapolitană și se semmaui puterea timpurale, fikínde tóti Italia o federatjiune suptă presedintia Papei. Este adeveratsi ki La France deklari ki aceste suntă opiniunile sele individuali și ki nu este nici sumă inspirați de o bugetare mai înalți. Dară tigerea opstinati a organelor, aceleî kugetirî înalte, nu póte are integi opiniunea asupra jintensiunilor sele și n’ar fi mai bine ka acele intensiuni se se manifeste? éki se ziqe lumea. Kigî „daki politika ziariului France ar pute ună singură momentă a fi priviți ka resunetulu unei kugetirî mai multe sau mai putjinu oficiale, opiniunile acelui ziariu ară arunca o tulburare profundi ín toti Europa, și n’ar mai remmé, ziqe Independintia Belgică, Italiei altă ceva de fikutu dekitü a libera pe Garibaldi și a da în judekati pe d. Rattazzi.u Akumă, daki pîni la deschiderea parlamentului italiană, guvernul ă aktuale nu va fi dobînditu soluțiunea gestiunii Romane, dupe cea înnelcată în singe insurekßiunea naționale a lui Garibaldi, luptă protestă și numai ea întirzia îndeplinirea domințjieloră Italiei, kumă se va presinta acestă ministeriă în fapta Parlamentului? „Și daki, prekumă zige o korespondingia.^ din Paris a undeyftid);neî fMțjirx,uu^va avea î da debită usikuriri vage, n’ar fi fostă mai bine se se retragi de la începutulu ridicirii de arme a lui Garibaldi ka se de lokulu unorü ómeni a kioră programi, resolutii naßionale, ar fi fikată pe fostulă diktatoriă se lapede armele? Ministerială atunci ar fi lisată puterea intr'unu modu onorabile asupra unei gestiuni de oportunitate, de orece darii, la reînceperea sesiunii, Italia nu va fi satisfikată printr’ună declarare preqisi în gestiunea Romei, nu numai cabinetului va kide suptă reprobarea tótei uerei legale, dară niii prestigiulă regalitiyii va fi lovită astăfel să în kită Vittorio Emmanuele nu lă va pute restabili de kită ridikindu la rindulu seu k’omini tare stindarulu resturnată la Aspromonte.14 .,în fine, adaoge zisa korespondingii, ori kare fii limba giulă kabinetului Rattazzi la redeschiderea Kamerelor, se prevede ki va trebui se de lokulă unei administrajiiuni noue. Daci evacuarea Romei va fi anunßiati, elu va trebui se intrezi unoru mine mai naționali grijea d'a da Italiei kapitalea sendaki din kontra, și kumă este mai probabile, unui statu-quo nedefinită va urma a domina situațiunea, elementulu militariă, și, prin forßiu lucruriloră, ună elementă reakiționariu va veni la putere. Și alunii mai curîndă sau mai tirziu, se va adika revoluțiunea de la unu dapă la altulu alu Italiei.4,4 în adeveru purtarea Ministeriului Rattazzi; kompilierea sea, ka se nuzisemu mai multă, închinarea sea kuri politika franiese, kare în acesti gestiune este cu totulă contrarii simplimîntului națiunii, auqisă ku totulă puterea morale a acestui ministeriă. Opiniunea publiki se pronunțău pretutindeni kontriî și aiară în Italia ziariele se falră cu energii organele acestei opiniuni. „Ratazzi și soții sei, zise II Movimento, se plege de la putere, de mare abusară atită de multă; — aki vompia, oki neqesitatea supremi. Acestă ministeriă pe lîngi tóte gravele sele erorî politiqe, pe lîngi niqi o garamßii care se ofere ski d’a merge la Roma dupi versarea singelui de frate, adaoge kulpa forte gravi de brudelitate contra rinituluĭ (Garibaldi). Acestü ministeriă este ună anacronismă viu, noi desfidere opiniunii publice.“ Astă-feliă kalifiki presa italiani pe guvernulă Rattazi; astă-feliă îlă kalifiki opiniunea publiki în toti Europa. Venindu acumă la procesulă lui Garibaldi, vedemu, ki ideia d’o amnistii pare a predomina. Cu tóte acestea și aginestrema slibiciune a d-lui Rattazzi, zige uă corespondinte ală Independinței, se manifusti din ce în ce mai multă. Kistigată spre ideia amnistiei prin manifestările neîndoiose ale tutorii organelor, opiniunii europiane și prin consiliele stiruitorie ale unorăamici neinteresați, kapulă cabinetului din Turino eșiti înainte d’a lua o ourîre definitivi. Aste esturî nu se pot ă esplima debită prin estrema dorință ce are acestă ministeriă de a conserva puterea. Sqiindă bine biună abisă îl desparte de akumă înainte de partitani înaintați, elü se intorge spre konservatorî, mai alesă spre represin tangii armatei. Elă nu butezi a se pronunția, de terni se nu indispun kontri i pe generării La Marmora și Cialdini, mai alesă pe ageștii din urmi Daki la ultima ori deqî amnistia va fi abordati, opiniunea va refusa meritulă iei ministeriului și-IÜ va atribui lui Cialdini.41. Cu tóte acestea, de trebue se crede că o depoșire din Torino 13 Septembre, generaliulă Cialdini ar fi departe de a fi pentru amnistii; elu qere din contra progesuilă, pentru ai amnistii ar constitui, după plierea sea, mă reă președinte pentru disciplina militarii. Ori kumă însi nimică nu pare otrîtă positivă în privința agesta. „Notați însi ki ku tóte acestea, adauge corespondintele de mai susă , se vede prea bine la Torino k’oră se fii oblegați a intra pe calea partitei aceyiunii și a schimba ku totulă politika lire Frangia, daki asti putere va minßind atitudinea sea actuale. *Se kontrazigere! A prekuperi contra lui Garibaldi împregiuririle amnistiei în arunul ă luară alu zilei în care, dupi toti prevederea , vor fi nevoiți a primi moștenirea polițistei ilustrului kaptivă! ..D. Thouvenel di în agestă momentă o înalți lekßiune de kuviiißii konsiliariloriî Maiestirii Sele Italiano. El este fórte degisă a-șî da demisiunea daki statu-quo va fi inmpinuta nedefinită. A și insqrinpiatii despre agosta pe cine se kuvine. Daka întormirile mele suntă esakte, D. Thouvenel are și arise d’a-și vedea dimisiunea priimiti. Astafeliu este situați’mea, gelă puginu pin’akumu.41" In timpulă rimbă ministerială italiană merge astăfeliă și o viindu p’ună femmă nesigură, ilustrulu generaliă,— care din parte-í doreste din toti inimi a fi judecată, — scrie mai multor amig’ influmnti din Sigilia rugindu-i sa și pun tóte puterile spre a opri o miskare revoluționarii în acea institi, unde stimă ki agitarea urmezi. Pe d’alti parte elă anuntii unui amikfi ki voieste a da esplikiri. Se pretinde k’agele esplikiri n’ară fi kompromißitorie numai pentru guvernulă Italiană. Daki tregemă din Italia în Oriinte, vedemuki și agi sitaațiunea nu este mai puțină furtunosi. O korespondinßii a Independințieî se crede bine informați asikunndă ki resclußiunile konferinßiei din Konstantinopole n’au servită de kită a provoca o estremi fermentare nu numai în Serbia ci și în aerele vecine. Voindă a menagia pe Parti și pe Serbia, a întemtată forte pe acesta, firi a mulțimi pe dealalti. Se asiguri, în adeveră, ki proiektulă d-lui de Moustier n’a fostă supscrisă de pleni putin piari de kită ku reserva fikuti de d. Labanoff d’a referi guvernului seu, și k’o protestare din partea Divanului kontra lovirilor, date dreptului de suzeranitate qe a fostă formulată în 1853. Apoi skrisoaiele din Belgradă arîti, după kumă ne spune la Presse, ki konfervi piele n’aă fikură de kită a înterîta pe Sîrbi. Avere de la Pórts numai vederea celor a doue getipiue de la Ujitza și Sokol, și a-i permite d’a lirgi rizorulă militariă ală fortireßei de la Belgradă este, în realitate, a asigura Turciloră tóte avantagiele situațiunii. Prințipele Michaele este tare ourîtă a respinge o asemene transakpiune ; ș’apoî ar fi constrîns a refusa de toti poporațiunea, kare nu ințelege kumă diplomații pretindă a agrava kondițiunile okupirii militarie. Nouele esese komise la Ujuza aă reîndouită mmia, și Sîrbiloră li s’a urîtă cu protestiri totă deșerte și ku qergeliri qe n’adună alte rezultate de kită amnistia fapteloră de] violingii neîncetatu repegito. „Kită despre Muntenegru, zige p korespondinții din Paris, stirile sunt konfuse și kontraziki tórie. Așia pe limdă se zice ki Principele Nikolae a primită condițiunile lui Omer-Pașia, pe d’alti parte se afirmi ki konferinßia din Konstantinopole fenme însirginati akumă a regula basilepigii. Se adauge kiară ki, în o întrunire pinuii la 6 Septembre, Rusia, suspinuti de Frangia ar fi denegată kategoriqe drepturi de suzeranitate de Porta voieste a-șî aroga asupra Muntenegrului. Aqeste doue puteri, susținute azi și de Austria, ară fi respinsă cererea unei liii militarie pentru Turcii prin principatu. Dară ară fi admisă în favorea Turciloră , vederea kitoră va distrikte de vale, vedere care ar face mai uși0ro komunikirile loră ku Erțogovina. Ele ară fi cerută în schimb pentru Muntenegru proprietatea definitivă a unui portă pe Adriatiki.44 Aqeste fapte însi suută pîn’ akum no konfirmato miri; ka se arcuimă însi totă qe se zice, le înregistrimă agi suptă reservi pini qe suiri mai positive voră veni a ne areta kumă staă lucrurile. Noue milleliriri s’aă intîmplatu în Turuia, în sandjakulă Marach. Aziz- Pașta profuindă d’amiki ucrti între Armenian și Turul, au mersă cu oștirile sele asupra onșelului Zeitun și au millelirită 400 de indivizi, birbaßi femeie, kopii, a predată și a incendiată o monastire. Le Courrier d’Orient cere darea în judekati a lui Aziz-Pașia pentru acest fapt și pedepsirea lui într’un modă esemplară. Din nefericire suimă kumă se termini serueurile și dirile în judekati în Turcia pentru asemeni fapte; ele dătată de una de resultatu amnistiarea înfameloră violingiene se repetă necontenită. Diskusiunea începuti în kamera prusiani, pentru bugetulă militariă, și modulă în care desbaterea s’a pusă, sugere presei plierea ki agesti dis— kusiune nu se poate termina de mită prin disolusiunea kamereî sau prin retragerea ministeriului. “Disolugiunea kamereî, fiice Indipendința Belgică, este însi resultatul mai probabile ală konfliktuluî; dară ea nu va ave nici una efectă, kiul de sigiură Bora va realege pe represintanții săi actuali. După tóte acestea, între koroni kare voiește și nagiune kare nu voestie, este o lovituri de stată sau o revoluțiune.44 Buletinul legiloră din Paris publiki ună dekretă imperiale, prin care se dă putere komandantelui corpului de speciciune din Messinu a numi el însuși în posturile de ofiuiri vakanți, pini la gradulu de kapă de bataliune sau skadrone inklusive. Acesti mesuri e priviți de ziarie ka nu presemnă ki okupaßiunea Mesikului se va prelungi. Suirile din Amerika ne arîti ki armia sudului începe de kitu va timpă a repurta sunese kontra Uniunii; ea ar fi amenintindä origi deja New-Orleans și kiară Washington. „Daki Nordulu va fi împinsă la estremitate, ziqe 1’tiplin on nationale, elu se va determina, dupi tóte aparin piele, a poklama emanciparea generale a sklavilorö și lumea atunci va ave spektaklulu celeí mai spuimentatórie insurektiuni, de kare istoria se fii conservata suvenirea. Eaki ne voră produqe imbirbiurile date sudului de Europa.44 Astăzi s’a înfiinșatu la Tribunalulu Korepßionale sekßiunea I. D. K. A. Rosetti. In privința procesului ce i-a intentată d. A. Arsake. lnfipi|induse d. C. A. Rosetti, asistată de d. Korneliu Lapati cu tóte aktele prin care erau pregitißi a dovedi uele susținute în „Romanulu”, opintoriul” d. C. A. Rosetti a fostă sililu de respectul legii a espune mai intîă lipsa de aktă de pirațiune din partea d. prokuratoriu și lipsa de lege speciale pentru combaterea actelor, guvernului, lipsi, zise d. Lapati, fikuti în adinsă de legiuitoriă spre a respecta libertatea discusiunii ue este o tradițiune a acestei geri. Atunui d. Prokuratoriu a luată cuvîntulă ș’a uerulă anularea procesului și Trebunalele a dată sentința sa de anulare pe temeiulă art. i. kare ziue ki unde nu este lege speciale nu este dolinită. în momentulu d’a pune suptü tipariu, ziariele germane ne aduka urmitoria depeșii: „Torino, 15 Septembre. Gazeta , ofigiale de astizî deklari ki guvernulă va lisa kursulă liberă justiției. „Dupi ce s’a sivîrșită alte revoluționarie în mai multe provincii, nu „mai renme de kită a numi curtea „judekitorenski, kare se aibi a jude« „ka pe rebeli. Va se ziki tóté proiekfeie de rna nistii kizu. Garibldi și sogii set vorű fi judekagî.