Romănulŭ, octombrie 1862 (Anul 6, nr. 274-303)

1862-10-18 / nr. 291

956 „Imperatulu respunse la aHéstx epistolx, rugxndu pe Ministrulu seu de esterne a adxsta înturnarea lui de la Biaritz, unde atunci se va înțelege ku dînsulu. Extâva timpui după aiésta Napoleoné III dede konsimpuimîntulă seu pentru publikarea cunoscuteloru dokumente, kari pretutindine în Europa au hansatu o mare sensațiune și au fost d espliate, în împregiurările de faimb, ca o schimbare a politicei imperiale în favorea Italiei. „După ce kurtea se ’ntorse de la Biaritz la Paris, Imperatulu priimi pe domnu Thouvenel cu multx buux-voinix, deși—î deklarx, ka și domnului Nigra, pe care-lii priimise la St. Cloud, kx’n momentulă aktuale nu póte fa*se xnkx nimika; kx Francia trebue s’aștepte ora sa și se manifux status quo, pînx kxndu va putea lucra în ochii Europei întregi k’o libertate de akțiune demnx d’auestx putere. Și domnul Lavalette fi*informat de denisiunea Maiestății Sale, daru de la înturnarea împeratului la Paris konsiliulu ministriloru nu s’ocupase nici o singură orx ku gestiunea italiană. * La începutulu septembnei aiestei a Imperatulu kixmx pe domnu Thouvenel la densulu, spre a-i face kunoskutü kx are intențiunea d’a acepta demisiunea ne-i oferise k’o lunx mai nainte. Domnu Thouvenel merse îndată la Paris, adună colegii lui și le împărteși comunikațiunea Imperatului. In urma diskusiunii destulu de lunge, doi. Fould, Persigny, Roucher, Baroche și Morny trimiserx demisiunile lorü la St. Cloud. Imperatulu kixmx pe domnu Fould* la densula și avu ku elfi o lungă konversațiune. Elfi desluși ministrului de finanție, kx nu-i este ku putințx akumu a urma la Roma o altx politikx și kx trebue s’aștepte ora proprise spre a pune unu sfîrșit difiicultaților la Roma. Eșirea domnului Thouvenel și intrarea domnului Drouin de Lhuys n’ar ave semnifikațiunea unei schimbări de politikx. Tôte demxnukum au fostu. elfi (Imperatulu) regx pe d. Fould a-și retrage demisiunea. Rațiunile se se desvoltă imperatulu, au produsă efectul lorü. Ministrulu de finance se ’ntorse la Paris, konvokx pe kolegii sei kari dedesert demisiunea soră, le fxku kunoskutx între vorbirea lui ku Imperatu, și domnia loră urmarx esemplulu ministrului de finalise, retrăgându-și asemene demisiunile. Astfelü se termină krisea ku singura eșire a domnului Thouvenel, și se póte considera ministeriuîu franseseza definitivă konstituitü astafelu prekumu este asesta a fxkutu asupra bursei de la Paris o bună întipărire. Eakx evenimentele kumu s’aă întîmplată ku opasiunea selei din urma krise ministeriale. D’o kam datx klerikalii sivi cxștigală Viktória, asesta nu póte fi txguduită, dar nu vomă nega kx este fórte cu putință, ba și pe dînșii se-î aștepte, póte în kurîndă o despăgubire. CIele mai mise lukruri, sele de ie urmă fâșii de hainx în alte locuri, suntu păstrate ka niște moște silințe. Vedeți daka tóte museurile uusă bine de aseste ră mășințe ale unei elose gloriose, intrau în Louvre și veni vedea kx fransesii au fostu geloși a păstra acolo, în mărețulă soră edifisiă, pxnx și pantofulă unei regine. Numai la noi nu să păstrezx ffimiliű, pare kx n’am avea trebuințx de nimikű kare sx ne adukx aminte de strălusitulu nostru trebutu. In adevxru... nu ne mai trebue nisi o mxrire trebutx, ne putemă recomanda forte bine ku .. . sea se suntemăL le serve avutului a se gîndi la gloriele trekute kxndö élű are palaturi și plxseri? le serve puternikului unu ornamentă mai multă în țera lui, kîndă elă are pietre frumóse la horana sa și trepte aurite suptă pisórele sale? La se s’adusemă în țera nóstră osemintele unui istorikă mare, kîndu avemă atîția ziditori de frase pompose pline cu ignoranți» și ironie? De se esilatură să nu fie uitată în grupa esiliului seu, ba astăfelă Romanii sx nu potx vx*rsa o la krimx și sx dea uă suspină aseluia kare’și a a dată viața și ferisirea pentru națiunea lui? Nu! nu vei vedea lobulă nașseni tale, sxrmanx ferxnx! Națiunea’ți va respunde: Trxeșse unde poți, pierî unde vei rxdea. lie s’a fxkută pentru marea bxtxlix de la Exlugxrenî? Unde e monumentulu kare sa ridikatu urmași^ în suvenirea acestei frumóse biruințe? lie s’a fxkută pentru ruinile Tîrgovișteî? — Nu s’a pusă acolo măliară mă gazdă de unele ka să împedisc intrarea viteloru. Astă-zi vchiulă palatu alu Domniloră Ronix ni este schimbată in potkovica unui țigană. Timpul ă a ruinată, Romanii aă insultată. lIc spektaklă ! Nu-mi am propusă, domnulă meă, ba să fakă asi trista descriere a agoniei nóstre naționale, nu ka si ari prea multe de zisă. Mă voi mulțumi numai a zise kx peste totă se a strălusită. Românii aă trasă o linie de intunerică și de uitare. Skopulű asestei skrisorí este de a va aminti sea se urmezi: Ați skrisă mi se pare, kxndă-va, seva în jurnalul ă d-strx despre esilanții morți în străinătate, sereați ku multă kuvîntu ka asele soră să se adukă în mijlokul ă asestui poporă Română pentru care ei ’și aă perdută viața și ferisirea. A fostă frumósoasca pornire a inimiî d-tale, darx sererea se fx kurxțî nu se reînoi de mai multe ori; krezurîți póte kx era de ajunsă a zise unui poporă: „mergi de-ți kulege din streinătate asele eroiloră și martiriloră zei“? ar fi fostă de dorită să fie așadarx din nenorosire națiunea fxku și de astx datx. Nu se fxku nimikű. latx dovezi de naționalitate, — niște óse sfinte arunkate ka niste gunóe; iatx România și fii ei. Ere din dud se asémxnx ku fiika Romanx kare treku ku barulă peste cadavrul tatălui ei? Dintr’insa sx se tragx óre națiunea Romanx? Ei bine se mai e desperată de latină asemenea popică? Kare e progresele kxndru fapta de susă i ne dovedește kx suntemă in dekaden- ța barbariei, în condițiile soareloră sarbatese? Dérè să ne grăbimă a ne lua ochii de la asestx rase tristă și înfiorxtóre. ... Eredă, domnulă meă, kx nu vei întreprinde în deșertă de a mai repeți și de astx dată aduserea aseloră ase în țarx. Spune, domnulă meă, kx aseștî martiri nuseră multă în comparație cu sease ei a dată fetei loră. O dată aduși în țerx, bzndă o mînă, ună kuțită și ună sioriană voră săpa kxteva kuvinte pe piatra mormîntului lor. Romînii vor fi deslegați fiindu kx o voră — de recunoștința se datoreză acestoră mari omeni. La se sx ne okupămă de sei morți, se va zise de unii kariî voră a înlătura cu totulă ori se simptimîntă de iubire naționale, kxndă avemă destule de făcută pentru sei vii? — Tokmai fiindă kx nu faceți nimică pentru sei vii, pentru kx frumosulă nume ală strămoșilor voștri n’a rămasă de kîtă ună suveniră, pentru kx vx sinusideți în datinile vóstre, in monumentele vóstre, în omenii karii v’a învățată și înviată, tokmai pentru asestea aduseți în pămîntură vostru aseste ase, la a karoră vedere vă veți îmbxrbata póte, îngropate asi, ele voră spăla asestă pămîntă de multe nekurxțenii, iar mirosul ă loră se va ridika în asestă aeră plină de miasme ka o temîe bine fxkxtare. I. Domnule. Ka rixtă o epokxe mai sxrakx de fapte gloriose, ku atîtu cele mai mise amănunte ale unui trebutű strxlusitu devină materiali neprețuite, podobe mărețe, pentru națiunea se în presinte nu numarx in rîndurile sale nisi virtuți, nisi artî, nisi eroismulu in luptă, nisi triumfală în martiră. A In alte părți o spatx, o petrx, o panx kiară face admirarea unui poporă întregu. O strențx de multe ori e totă așa de veneratx ka și o koronx regale, kxsî asea strenix e viux, ea a vorbit odată viktoria unui poporű kare se bătea pentru viața și libertatea lui: asea strennix e unu stindariu! a ROMANULU 18/ OCTOMBRE » "tA* • Biserica catolică in Romania: resipitsi« ks Ankssib n’ars fi fostu logodna k Ibi Xrists! . ..“ • (Urecha-Cioflic. T. 1.) I. Una din gravele sestiuni reservate soluțțiunii înțelepte a guvernamientului naționale și liberale, de karele țera simpte inkx lipsa, este și asea a regulării relațiuniloru biserisei katolise, mai aleșii de dinkóse de Milkova, faux ku Guvernămíntulu Românii. Se ssie kxtu de importante pentru orise Guvernamentu e buna si normalea legăturx între ele și autoritățile religiose. Ku kxtu mai importante trebue se fix regulata așezare a relațiunilorü în guvernamentulu nostru și Biserika katolikx, care numerx între fiii sei sulletessi, pre o însemnată mulțime de lokuitorî sxtiani, mai alesu în județele Bakxa, Romanii și Huși, și kari lokuitorî în mare parte sunt de o origine alta dekxta a marii majoritățî a țerei! Unele din efemerele guvernămînte liberali denainte de 24 Ianuarie, îșî întorseră atențiunea și assupra asestei sestiuni, se constatară cu lesnire daunele kari resulte pentru țaix, mai alesu din următórele două fapte: a) Din propaganda anti-naționale se se fase prin sate de preoți katolisi de națiune unguri; b) Din pernisia sa protegere se-șî arogx asupra katolisiloru din Prinsipate, aginția austriacă. Ne propunem a se desbatema și noi înaintea publikului, după puterile nóstre, aséstă sestiune. II. Dakx relegea a fostu pentru unele națiuni obezile cu kare tiraniile ținutx îngenunchiate în decursulu sekleloru, relegea însă a păstratu pentru multe din ele, aselii totale de simptiminte și distinkțiuni, kare sirkunskriu o naționalitate. Relegea nóstră, relege de pase și de frxuix, a fostu multu timpu kivotulü selü sxntü și unikü alü Romxnismuluî. Relegea katolikx a fxkutü și ea același servițiu la mai multe popore. Acesta este unul din avantagele relegiuniĭ. Ea însă are și o parte mai puținu avantagiose și V kare, fatalminte, aduse perturbate în însușî esistinția naționale, la asigurarea și desvelirea kxriia sinkronise kontribuesse. Comunitatea de kredințix între națiuni, nasse ku lesnire simpatie între ele. Aseste simpatie ne dederx de khronomix de la strămoșî de o parte: Hestiunea Monastirilor zise închinate, pretinsa supremație a Patriarhului de Konstantinopole asupra Kiriarhiei Romane, lesniciasa invasiune a țerei și a tronului iei de extre fanarioți, amestekulu Russieî în afacerile nóstre etc. De altă parte aceleașî kategorie de simpatie, tindü a înstrăina de feix anima a kxtoruva sute de mii de lokuitorî, a-i alipi de Ungaria, Austria etc. și în fine sérix a justifika pretinsa autoritate și amestekulu Austriei în interesele religiose katolice din Prinsipata. Și kumu prin se mizîloku neamikulu askunsu alü ginții române lukrezix, spre realisarea dauneloru naturali, prin urma simpatielorü katolisismului ? Prin Preoți. Asestî kondukxtorî sulletessi se se trimitu prin satele katolise din țdix suntu mai toți magiarî înforiați și urîtori cu deosebire de Români. Asestora nu le skapx opasiune, karea arü pute, prin propaganda magiarx, slabi de nu kiarü rumpe ku desevîrșire, sekularele legature și simpatie ale lorü kxtrx ldrx, kxtrx România. Suntü sate în bare limba magiarx disparuse ku totulu, kxsi lokuitorii lor( se romanisaseră pe deplinul) în aseste sate fu, în sesti dupe urmx ani, sea mai aktivx și neadormitx propagandx, astafeliü astăzi (Ministeriu îu de Kulte suptü d-nu Kogxlnisianu a konstatatu faptulu) antiromxnismulu lux pe alokuré așia proporțiuni, în kxta pxrințiî sxtiani își retraseră pre kopii de la skólele romanessi se se înființaseră, și în care guvernamentulu regulase ka lekțiunile de relege se le ținx însuși preotulu respektivu. Asestă fiindü efektulü -vezutii alü hikruluí, se serkxmü akumü a ne sui și mai la sorgintea lui. III. Sorgintea reale a zeului este, după socotinția nóstrx, mai susü de kxtü în conduita preoțimii sxtiane katolise; ea este în însășî presederea după kare de kxtüva timpu se okupă Episkopatele acestui kultü. In adeverü, ku unü episkopa dovedita simpatika Româniloru, asemeni permisióse propagande ale preoților ti n’arü puté avé loku, pe însuși kuvíntulü aselu a kx nu numai ar fi împedikate, dar în kx kx și la alegerea și numirea preoților și de sate, nu ar mai fi consideratü de primii meritu romanofobia și protekțiunea austriakx. După aselasiu raționamentfi flogikü urmézx kx unü Episkopai strxinü și ku antipatix pentru țdrx, nu póte fi de kxtü xntíiulü Aginte alü desnaționalisxriî acelora sute de mii de vekî fii adoptați ai României. Asesta se pare kx au înțelesu-o de timpuriu Domnii noștri, kxsi xnkx de la Lasku Vodx se găsesku urme de stxruinția pusx spre a păstra terei unu binefakatoriu amesteku în afacerile și interesele Katolisismului din ea, și chiarü deosebitulu dreptu de partoșix la alegerea și denumirea Episkopiloru, mai intens la Episkopatulu de Siretu, și apoi după desființiarea acestuia la Episkopia de Bakxa.2) 1 2 1 2 Nu vomu verveta ve pi.rtv.și’L, întru avesta, fjera romani, în vele (sűntem timpuri ale înfiripării katolivismului în piriple unde astăzi stt Prinvipatului României,1) pentru ki pote neamu edifika teoria nóstră pe ipotese, daru deja de pe la anii 1370 avemu sumre positive despre limitele avestei plitiste. Episkopatulu katolikü de Seret îlu înființjise ku ale sale spese unu domnii Rorm.nü, Lasku, ku permiterea și aprobarea papei Urbanu alu V-le (permisa et adprobatione Urbani V, zive Benkö). Acesti aprili te o dede numitului Papa prin frarh(?5a sa Bula ,,NobiliiSivi r“ din 24 Aiscustă/1370, kitriUara* fV$$fc//4Totüa^tWdfc^iiă mand# L^fpeî Urbanii Aijre întîrire*kp • ti episkopii noului skaunu pre konfesor. Kula Elisabetei de Ungaria, Andrea^ Iastozembrievocitatus Vasile din Ord. Min. Convent.2) Din aseste, fxrx a merge mai departe, apare Ixmuritü kx domnii noștri și-au luat dreptul de presintare a kandidațiloru la episkopatele katolise spre întărirea Papilor si, și în fine kx ei au avutu direptü amestekü ín afacerile religióse katolise, bankx kx au susținută asestü kultü ku propriele mijlase ale țerei. Și nu konkidemü numai pe unü taptü isolatu, pe aselü de mai süsü sitatü din domnia Iui Lasku, s’aü mai gxsitü domni, domnií sei prevezetori de trebile interiórie ale țerei, karií aü pusü ín lukrare drepturile lorü fațx ku biserika katolikx. Intre dokumitele se avnnü ferisirea a aduna în restunea mea escursiune în Spania, aflam unele noue dovezi despre aceea se sprijina. Eakx unulü din aseste dokuminte, elű este o instrucțiune diplomatikă dată de cardinalele Borghezi, ministru al Papei Pavel alü V-le, la anii 1606, Extrx monsignor Simonetti, episkopii de Sologno, destinata a fi muuziü în Polonia din partea Pr. Stnției sale. „Álla Provincia di „Moldavia, delta ín „Polonia Valachia, „potre auche V. S „applicar P animo „perche se bene il „Principe é del rito „greco, é perö ben „affecto alli catto„lici latini, come „era su firatello Hie„remia al quäle egli „e successor et hora vha fatto instanza che nse dea ü vescovado „di quella Provincia, val P-re Asseg no del„Vordine dei Conven„luali di san Francisco, „Extre provinsia „Moldovei, numită „în Polonia Vata„chia, vei putea ”. „Ta a Intorse aten„țiuneau kxsi de și Prinsipele Simion 3) e de ritulu grekü, e însă fórte iubitoriu de katolisii latini, kumu era fratele seu leremia, keruia i-a urmatu, și AKUMU A FTRUTU STRUMI|IA SE REDEA EPISCOPATUL ABELEI PROVINZE P-lui, AR 1 'Xnki din seklulu trekutu Benkö în Mirkovia, konstatt la g XLII (lupi „Schedhasmate Geographico-historico-saurini an. 1747 edito.“ kuniki suntu sate magiare „horum lingua cum Valachica mixta est.“ si mai la vale: „quorum incolae lingua utuntur, Valachica sermone hand mediocriteriam temperata.“ pag. IO. T. posterior. 2) In Kommia, dupi kum descrie Benko în „Milcovia sive antiqui episcopatus Milcoviensis epplanatio“ (Viennae 1781) tomus posterior, furt următorele archidiate seu episcopate: „In Moldavia florebant tres, videlicet: „Milko„viensis, Srcthiensis et Moldavanensisîn Bessa„rabia, quac olim tertia Moldáviáé parserat: „Ne„steralbensis;“ in Valachia Transalpina: V e„ranozensis,“ Dupi Sulzer, karoli iskiulB a strib itutB în nt'rx la finea secolului als XII-le si începutulă aelui als XIII-le (1235) ku Eula Kramiskam ínnepitdrii „cum qui recipit Prophetam si nomine Prophetae“. — După acesta Bulli ar mina kit primi apostoli aî katolicismului în pirgile vóstre se fit fostă mineri î-Konventua 11. Unu forte înversiatu istoriku Spaniolu, d. lose Mana de Egu sau ui aitu, dupi, dokuminte, kit tulit din seklulu alu IV-le katold iismulu se predikt în prijjile Daciei: „En la teccera decada (Siglo IV) et o bi„spo de Cordova, es 1r amado por Constantino el Grand« a la meva Corte „del Imperio, y Como Legado del Su„mo Pontifice S. Silvestre, ocupa el „Jugar pre eminente cu el primer Conciliu general, y Otros obispos tambiea „espanoles, reporvula iîadia. . .Memoria descriptiva de los Codices notables de Espana. Memorialele inserisei Katolise, publikate în A tetten 1u 11 om t nii (Juliu — Augustu 1861) admite si elu ka puntu de prevedere alu katoliaismuluĭ in port, Bulla lui Grigoriu IX-le mai susu ■litatt. llelu tntelu skaunu episkopale katoliku, dupt kronikarî, memorialele katoliku, Sulzer fu la „ Seretu “ înlivijiiatu fiindu „suptu auspitiere lui Lasku Vodt“ (vezi Milkovia pag. 20 T. post.) si kiaru dupt a lui skrumjit, ktui „scripsit ad „Urbanum V. Papam, quatenus în epis haereditati» „eivitate Seret (a fluvio sic nuncupats vocitata), e„piscopalem constituenet Cathedram, quam sufficien„tissime detaverat.“ (Baron ad au. 1370. Koriatkuwicz. Waduig Annual. Ord. minor.)— Din causa invasiuniloru si a depradtriloru, skaunulu episkopale de la Seret s’au sirtmutatu la Baktu: „acepi„skopi Seretenses,— post modum Bakovienses apellami începere.“ Dlugossu, Hist. Polon. T. 12. Pag. 47 lit. D. si 112 1. B. Cronicar lib. 15, pag. 243.—memor. Bis. catolice. Ateneu — Rom. Iuliu 1861, Simion Movili.