Romănulŭ, octombrie 1862 (Anul 6, nr. 274-303)

1862-10-20 / nr. 293

SÎMBTO VOIESCE Va eși in lolc­­ Jitolc afară de Linia și a doua-t­ dup­ă Sărbătoriă. Abonarea pentru Bucuresci pe mul anii 128 Iei in oâo­­une................................................. 64 — Tri­lane........................................... 32 — Pe lună .....................................oi..... 11 — Unu oamnplarm.................o .......... 24 par su seivitările linia de 30 litere.. ........ 1 leu luneițiuni și reeliwne» lini ® »... m ..... 3 le­­ftr. 293. Anul VI. și VEI PUTE,ROMANOLU Q1ARIU PONTICU, COMERCIALE, LITERARIU. (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Directoriuîil cjiariului: C. A. Rosetti. — Gerantu respung etoriü: I. Albescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul pariului d. C. D. Aricescu, Pos. Romăn No. 13. 20 Octombre 1862. £ LUMINE PĂ­ TE ȘI VEI EI, Abonarea pentru districte pe anu...........152 lei Șase lune................................................. 76 — Trei lune................................................... 38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale fie­cării lune. Ele se fac­ în districte la corespondințil isia*­m­ului și prin poște. La l’aris la d. Hallegrain, rue de l’anciemiț Comédie, 5; pe trimestru 20 franci, în Austria la direcțiunile poștali și la agin­­tele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argint, valută austriacă. „Darea socotelelor” este o „regulă la care urmeză a fi su­­­puse TOTE stabilimentele de „bine­ facer­e dintr’unu Statu.“ (Raporta alu Minist. Kultoloru catra M. S. Domnulu, 1 Sept confirmata la 4 Sept.). DEPESIE TELEGRAFICE. * Spezzia, 30 Octobre, 11 ore. D-luî Redactorii alu „Românului Bukurestii. Acum s’a sfîrșită consultațiunea. Dupe o esploragiune uriașii s’a gisită glonțură. Și estragerea se va face kmdă se va gisi de trebuințți. Am­putarea contrazisi. Sinetatea mulți­­mitorii. Garibaldi saluți pe Rominî. Vech­i. REVISTA POLITICA­BUCURESCÎ, 19­31 Brum­ărelu. în sfîrșitu­ nenorocirea nea mare de care s’anuția ki e foarte amenințat! omenirea s’a ’nliturală, și trebue se sperimă ki ’nkurîndă vomă priimi suiri pe deplină asikm­itórie. Invitaț­i de mai mulul Rommi, întrebari mă prin telegrami, în numele loră ș’ală nostru pe demnnițiu adjutante ală generaliului Garibaldi, despre adeverata situațiune și responsulă seu va fi uitită lui feri­cire de toți Rominii. C­onsultarea s’a filiată de kitre tóte celebritățile me­dikale ale Italiei, și resultatulă, pre­­kumă se vede, a fostă gissirea glon­țului și credința ce au mediu­­­bi­lă voră putea estrage limdă voră sokoti auesti estragere trebuitorii. Colone­­lulu Vech­i a bine­voită a priimi rugi­­uiunea ie i-am fi­­ulü d’a ne trans­mite unu buletină despre snnitatea Generaliului, la or­­ie modifikare, ș’astelă Romini! se nu se mai alarme acumu de feluritele suiri aduse prin foile striine, sikuri fiindu ki ne­ a­­vemă și vomă avea suirile cele mai grabnice, cele mai adeverate, și spe­­rifiiu și cele mai fericite. Pe lîngi suire fericiti, depeșia de asti­zi adune Rommiloră și salutarea lui Garibaldi. Avema credința k’alleî Rom­­ni kari vorü simpți pe deplină avea salutare se vor deștepta, se voră realia în okii soră și la timpă voră dovedi k’aü fostă demni de dînsa. Ziariulă Italiană E­s­p­e­r­o, vor­­bindă despre numirea d-lui Drouin de Lhuys spune ki, dupe informiri parti­kul­arie, a kirora autenticitate o póte kiezesiui, avenimîntulă noului ministru are dreptă skopă principale a ’nuepe noue negouiiri ku Austria spre a ajun­ge la vederea Veneției. Ziariulă La France, și care se nu se uite ki are akumu cea mai m­are însemnetate, mai ku semi în gestiunea italiani, asikuri ki politika noului Mi­nistru este d’a lucra asupra guvernu­lui italiană spre a­ lă îndupleca a li­­peda niște pretensiuni contrarie drep­tului gințiloră și intereseloră Franuieî și Europei.“ S’au filintu zine, fóia d-luî Lagueronnero destule învericirî la Ro­ma și nu este dreptă ca numai Roma se falii konfesiunî și Tormnulă nu. Totă zisa fóii a mai spusă ki noulă Amba­­sadoră ală Franuiei, d. de Sartiges, va avea misiune d’a propune d­lui Rattazzi și colegiloră sei a renuntața nn provi­­soriă­ții pentru totă­deauna la pose­­derea Romei. I­n­d­e­p­e­n­d­i­n­ț­a, re­­produkmdă acesta, ziue ki a Ie „im­­,,pune acéști rușine dupi­ne aă fostă „conduși pe timpulă de bitilii de la ,,Asprom­onte, s’auesta kmdă viuâța „patriotului Italiei este în perikiu, ar ,,fi mai multă de kilă ar putea îndura ,,a loră demnitate. La o asemene pro­punere nu suntă de­rată doue res­­­ punsuri prin putinți, sau ruperea re­­„lațiuniloru diplomatice între ambele „țere, sau retragerea kabinetului de „mici guverni Italia și’n­lokuirea lui „prin ómeni politici, de se voră gisi, „kari se konsimpti a skoborî țara țoră „pin’ la aud­ă gradă, khiar sfirimmdă „tute instituijiunile și suplinîndule ku „regimele săbiei. Se se bage bine „de sémi, k’asemene propunere ar „repune în gestiune toti desvoltarea „istorieii a peninsulei, de la Villafranca „și pîn’akumă , uhitatatea în sfîrșită, „și tóte voturile Parlamentului ne aă „konsa­crat-o.“ Dup’avesta, In­dependința ur­­mindă argumentarea p’avestă terîmă a­­ra­ti ki politika aptuslel'u ministru ală Franuieî se va lovi de dlone greutiți în lobă de una. „Italia­n va respunde „printr’unu n­o­n possum­us nu­mai pu­ți­nă energikă de­bită ală sfanțului ,­scaună și, din acelă îndouitu refuso, „va naște una din acele soluțiunî ne­­„previzute ne impună evenemintele, „krimă numai suntă d’ajunsă kombi­­„nicile politinei.“ Despre Grecia n’avemă nici uici o suite noui; tată ne mai afirmă este ki pe lingi krima în mare a kizată guvernulă regelui Orion, prin închide­­rea sk0lelor­ de la Nauplia , elă a mai komisă și krima deskhiderii skri­­sori eloră. Ună tribunale a respinsă a­­cești infami uerere și guvernulă a des­tituită pe președintele acelui tribunale. Atunci națiunea a destituită la in­­dulă iei pe Rege și dreptatea s­a în­destulată. Lucrurile inși în orivite pa­re și înțepă a se complika din noă precuma se va vedea mai la vale du­pe suirile de publikistă din Serbia și din Russia. Și în tote acestea ne fa­­uem­ă noi? Despre situațiunea în Serbia ui­­timă în ziariul­ „­Wanderer“ urmito­­rele cuvinte semnifikitare: „Resulta­­tură kunoskulă aiu konferințelor­ de la Konstantinopole pare a nu fi satisfi­­cată pe nimeni în Serbia. Organele oficióse ale guvernului Serbiei, precumă s. e., „Vidovdan“ se sileskă a discul­­pa politika guvernului și a arama spe­ranțele partitei naționale pen­tru ună timpă mai proprie. Foiele indipen­­dințî ale Serbiei inși la și a se uiți printre rînduri superarea foră de re­sultatură neașteptată, ș’anesta mai de­slușită de mită póte fi plikată guver­nului Serbeskă. Nu numai la Belgrad, ci în toti Serbia, se ridici viersuri, bari­feră convocarea unei skupurie (Adunirî naționale), ș’aueste viersuri ajungă ki otită mai tari și mai gene­rali ku Iută guvernulă întirzie l­on­­­voltarea Adunirii. In genere se re­simte ku amară și guvernulă, înain­tea închețirii konferinț­eloră, n’a con­­sultată opirciunea poporului. Dalii nu­vela ziariului „Serbski Dnevnik“ este esoku­, atunci guvernulă, înțelegindă gresela sa, voiesue a reintra in cur­­sulă opiniunii naționale. A trimisă la Konstantinopole o noti, în care notifikii înaltei Porț­i, ki de misiunile konferințeloră și firmanulă Sultanului a fostă primite î­n Serbia cu nemulțu­mire și In­ spiritele nu suntă de lokă lin­is­uite. Nu kunasuenun­î­ isi dalii avea notifikare a fostă însoțiiti de nisue uereri positive kitre guver­nul­ tur­­eskü. — Torino, 24 Oktobre. Ziariul­ „Opinione“ denunțe skomotele respîn­­dite prin unele ziarie atingitóre de in­trarea în ministeriă a lui Farini, Min­­ghetti și alți, și asikun ki ministe­rială se va înfigîșa înaintea Parlamen­tului în compunerea sa actuale. — Petersburg, 25 Oktobre, Zia­­ariuiu tVansesă d’aiuî ku data de as­­slizi publiki korespondinga între Lor­­dul­ Russel și principele Gottschakoff, atingitorii de Muntenegru și de situa­­țiunea generale a Turuiei. Lordul­ Russel kombate opiniunea Rusiei atin­­gitorii de pauea turko-muntenegrini și espliki pentru ue Englifera refusi conlukrarea sa la proiektele kari­nă de skopă a disolve legiturile de su­punere (obedienți) Intre Turuia. Prin­cipele Gottschakoff, în responsur ă seă, demunstri konduita neonesti (malhon­­nele) a Turuiei­nitre Muntenegrulă. Pistrarea imperiului turceskă este im­portanță pentru Rusia, dar principiul c euibrului europeană cere o sistemi de guvernă imprutuitare în privința kre­­stiniloră. In fine kritiki konduita tur­­uileră în Brzegovina, Muntenegru și Belgrad. — Kakutta, 22 Singapole 19, Hong Kong, 10 Septembre. Turburirile la Tibetă kontinm. lung B­­hadar voie­­ste a da ajutoră lui Settiah Raye, da­­ki guvernul­ kinesă va da trupe fu­gitului Dalai Lama. Principele Kung și amiralul­ Hope au avută atacuri de h­oleri. Cholera care devastase pro­­vinciile septentrionale ale Rinei, s’a mai potolită. In contra mohamedani­­lor, insur­ginți la Shensi s’aă trimisă trupe imperiale. O mili despărțire de trupe englesi a fost s­pri­ni de Teapingii kari ameninți Shanghai. Ska­­dra britanicii la Shanghai perde mulți ómeni prin morburi și prin deserțiu­­ne. La 13 August, s’a încheiată între Portugalia și China ună tratată, prin care se vede Portugaliei peninsula Makao. Generarulu Stavely a plecată la lapană ku skopă d’a lua mesurî spre aperarea ambasadei Britanice. Monastirile Ilisc Brăn­covenescT. (Vezi No 275.) VIII. Amă zisă bi d. Grigorie Bibesku, a despuiată monastiri și skituri ue nu erau nici filmte de neî­ ue se investi­­seri cu numele de Brankoveanu, nici înzestrate de aceștia. Și ka și nu n­­mie bmuele de rea voinții și asupri­re din partene­riai în acestă timpă skurtu kiară, timpulă de la publikarea acestor­ articole prin la publikarea ra­portului komisiunei care trebuii si fii și numiți akumă de kitre guvernă, iar unulă singură din aceste așezăminte zise Brikovenestii, subă o usieri cer­cetare numai și—î fală istoria : sau M­o­■­­nastirea dintr’una lemnă. Acésti monastire a fostă zidiți kumă amă mai spus-o de Matei Vodi zisă Bassaraba; dară biserikuța din­tr’una lemnă era fikuti cu multă mai înainte de dînsulă. Despre acésti bi­­serikuți este o lungi tradițiune. Mai pe urmi s’a dotată monastirea de a­­nestă Matei Vodi și de urmașii lui, mai cu semi de familia Kantakuzini­­lor­, și de o mulțime de pioși orto­­docși, cu moșii, altareturi, mobile, ser­­viciîuri de basi, bijuterii, rase și oda­­re de biserici, bani și altele. Radu Goleskulă tatilă Dinikului și moșulă frați­loră Golesuî de aslizi, a adunată tóte tablele de argintă cu insl­ripții, atîrnate ka voturi la imensa ikeni a Mai­ei Domnului, la minunata ikóni ko­­losali gisiți în kopauială seculariă din care s’a­figată biserika primitivi în­­tregi și care a dată acestui stabili— mentă numele de pórti asti­zi. Fór­­te reu a fikută Radu Golesku și pri­veze istoria moravurilor­ romine de atitea dokumente, dar a fikut-o por­nită de pietate. Imbrikitura cea grea de argintă masivă a ikónei este de Radu Golesku. Dalta kadrulă ne­amu trasă aces­­tora articolă ar permite-o, ar fi forte kuriosă și înșiră au s­o listi ue­amă sub mini de tóte argintiriile, auri­­riile, petririile, inele, brinele, koli, eurî, ueriei etc. ku kari pioșii, în di­feriți timpi, alergau la maika Domnu­­lui spre a dobîndi ku aceste skule și tariflikuri, afekțiunea și protecțiunea sea. Dar ka și mi țiu strinsă în ver­­iculă ne ’mi amu trasă, spusă numai ki în anulă 1805, trebindă Grigorie zisă Brinkoveanu, de kurindă însurată îm­­preună cu nevasta sea, și mergi pe la moșiile séle de peste Oltă, ka și arate spuiei séle întinsele domeniuri, omenimea și kastelurile peste kari luna și frumósa Moldovenki devenia kaste­­lani, priimindă mma celui mai bogată boiirü din s­ éra Rominoskiki; pe la 1805 Grigorie Brinkoveanu ku soția sea în kareti auriți, cu o lungi sui­ți într’m­ă­șiră de butui și radvanuri, încongiurată de o kilirime de isprav­­nițî, zapuii, dorobițime, panduri, vî­­nitori, douî uiohodari Domnelui, ede­­klii și iuioglani ai kurței séle, de ar­­niuți și bulukbași îmuiați în firă, aă masă o nópte la monastirea dintr’unu lemn, deveniți skitu de maiui ku kiți­­va ani mai înainte. Pompa și puterea bou­ruluî luăm­ vizulu maiueloru. Viindă seara starița Epifania sa vorbi ku boiirii, — dintr’una într’alta le spusă legenda bisericei, de uine s’a zidită monastirea, kumă kasa este firi ocrotire și kumă speri pe viitoră pro­tekțiunea boiiruluî, ale birui­rii le a îndreptată Maîica Domnului spre loka­șiulă ei ka si asigureze și si feri uéski acestă sintă lokasiă. « Boiirnlă se îndrepți ki­re bels sea spun­ kare askulta și privia ku la kamile pietiței în ochi pe kuviósa sta­riți și ku kurtezia galanți a timpulu zise: .,D’aui inainte, acésta te rog si fii treba domniei télé, Siftiko. Mam­­­ele din acestă slută voră avea deschi­se ușele nóstre și voră spune domnie télé tóté pisurile loră și trebuințele kasei, și domnia ta îmi vei spune mie kundă îmi vei găsi vreme ka și ială uele kuviinuióse pentru maîia Dom­nului. “ Astă­ felă s’a întîmplată d’a fiku kunosuinții auesti biseriki, întemeea­­ti de mai bine de patru sekule póte auesti monastire de trei sekuli nepro­tegiati de nimeni, ku velă din urmi boiira zisă Brinkoveanu. Ast­felu­l­­ncepută protekțiunea sea asupra aces­tei avute kase­kare, în mai puțină di sése­ zeci de ani, ajunse si se risipés­ti ku desevîrșire. sau­ puterei destruktóre a protekțiuneil — Auésti întîlnire a Monastirei dintr’u­i lemnă ku Brinkoveanu are multi ase­minare ku întîlnirea Rommiei ku Pe­tru alu Rusiei. Si fimă drepți însi. Nici zisuli Brinkoveanu, nici souia sea n’aă fi­­kură nici m­ă r­ă monastirei. El s’at mulțumită numai și fairi bine acestei kase firi și o vaterie întru nimikă bită au­triită Grigorie Brikoveanu și viduva sea skimonahia Brikovean­ka, nu au adusă nici o păgubi kase ue au protegează, din kontra, dupi bun figiduiserist­ariței Epifania, ușile lori au fostă deschise spre fauere de bini ori­ kindă monastirea a avută vre-uni pisă; și, spre onórea memoriei lor, maiuele din avestă lokastă, risipite ș firi asilu astizi, povestestă o anekdoti Pe kindă era juni Sistika Brin­­kovenka, îi adusese maiuele de la mo­nastirea dintr’una lemnă kastane die picturile din pregiură și mici obiecte lucrate de kilugh­ițe. Intindă Bran­­ccoveanu în apartamentulu soției séle și vezindu aceste daruri, îi zise: „Sil­­„tiko, și nu prim­estii nici o dați de „la o monastire altă de kită ipso­mi, „antidoron care se tilmiuește îm­potriva darului; adelii, uei avuți, „kumu a vrută Dumnezeu si fimă noi, „fakă daruri la biseriki, si biserika le „di împotriva darului loră anafori. — „Atitui póte intra de la biserici inka „sa nostn.“ — Aceste kum­óse maiui asiguri ki uine se atinge de averile bisericiloră pentru împartere folosă, di peste dînsiî boala nea rea epilipsi#

Next