Romănulŭ, octombrie 1862 (Anul 6, nr. 274-303)
1862-10-20 / nr. 293
SÎMBTO VOIESCE Va eși in lolc Jitolc afară de Linia și a doua-t după Sărbătoriă. Abonarea pentru Bucuresci pe mul anii 128 Iei in oâoune................................................. 64 — Trilane........................................... 32 — Pe lună .....................................oi..... 11 — Unu oamnplarm.................o .......... 24 par su seivitările linia de 30 litere.. ........ 1 leu luneițiuni și reeliwne» lini ® »... m ..... 3 leftr. 293. Anul VI. și VEI PUTE,ROMANOLU Q1ARIU PONTICU, COMERCIALE, LITERARIU. (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Directoriuîil cjiariului: C. A. Rosetti. — Gerantu respung etoriü: I. Albescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul pariului d. C. D. Aricescu, Pos. Romăn No. 13. 20 Octombre 1862. £ LUMINE PĂ TE ȘI VEI EI, Abonarea pentru districte pe anu...........152 lei Șase lune................................................. 76 — Trei lune................................................... 38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale fiecării lune. Ele se fac în districte la corespondințil isia*mului și prin poște. La l’aris la d. Hallegrain, rue de l’anciemiț Comédie, 5; pe trimestru 20 franci, în Austria la direcțiunile poștali și la agintele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argint, valută austriacă. „Darea socotelelor” este o „regulă la care urmeză a fi supuse TOTE stabilimentele de „bine facere dintr’unu Statu.“ (Raporta alu Minist. Kultoloru catra M. S. Domnulu, 1 Sept confirmata la 4 Sept.). DEPESIE TELEGRAFICE. * Spezzia, 30 Octobre, 11 ore. D-luî Redactorii alu „Românului Bukurestii. Acum s’a sfîrșită consultațiunea. Dupe o esploragiune uriașii s’a gisită glonțură. Și estragerea se va face kmdă se va gisi de trebuințți. Amputarea contrazisi. Sinetatea mulțimitorii. Garibaldi saluți pe Rominî. Vechi. REVISTA POLITICABUCURESCÎ, 1931 Brumărelu. în sfîrșitu nenorocirea nea mare de care s’anuția ki e foarte amenințat! omenirea s’a ’nliturală, și trebue se sperimă ki ’nkurîndă vomă priimi suiri pe deplină asikmitórie. Invitați de mai mulul Rommi, întrebari mă prin telegrami, în numele loră ș’ală nostru pe demnnițiu adjutante ală generaliului Garibaldi, despre adeverata situațiune și responsulă seu va fi uitită lui fericire de toți Rominii. Consultarea s’a filiată de kitre tóte celebritățile medikale ale Italiei, și resultatulă, prekumă se vede, a fostă gissirea glonțului și credința ce au mediubilă voră putea estrage limdă voră sokoti auesti estragere trebuitorii. Colonelulu Vechi a binevoită a priimi rugiuiunea ie i-am fiulü d’a ne transmite unu buletină despre snnitatea Generaliului, la orie modifikare, ș’astelă Romini! se nu se mai alarme acumu de feluritele suiri aduse prin foile striine, sikuri fiindu ki ne avemă și vomă avea suirile cele mai grabnice, cele mai adeverate, și sperifiiu și cele mai fericite. Pe lîngi suire fericiti, depeșia de astizi adune Rommiloră și salutarea lui Garibaldi. Avema credința k’alleî Romni kari vorü simpți pe deplină avea salutare se vor deștepta, se voră realia în okii soră și la timpă voră dovedi k’aü fostă demni de dînsa. Ziariulă Italiană Espero, vorbindă despre numirea d-lui Drouin de Lhuys spune ki, dupe informiri partikularie, a kirora autenticitate o póte kiezesiui, avenimîntulă noului ministru are dreptă skopă principale a ’nuepe noue negouiiri ku Austria spre a ajunge la vederea Veneției. Ziariulă La France, și care se nu se uite ki are akumu cea mai mare însemnetate, mai ku semi în gestiunea italiani, asikuri ki politika noului Ministru este d’a lucra asupra guvernului italiană spre a lă îndupleca a lipeda niște pretensiuni contrarie dreptului gințiloră și intereseloră Franuieî și Europei.“ S’au filintu zine, fóia d-luî Lagueronnero destule învericirî la Roma și nu este dreptă ca numai Roma se falii konfesiunî și Tormnulă nu. Totă zisa fóii a mai spusă ki noulă Ambasadoră ală Franuiei, d. de Sartiges, va avea misiune d’a propune dlui Rattazzi și colegiloră sei a renuntața nn provisoriății pentru totădeauna la posederea Romei. Independința, reprodukmdă acesta, ziue ki a Ie „im,,pune acéști rușine dupine aă fostă „conduși pe timpulă de bitilii de la ,,Aspromonte, s’auesta kmdă viuâța „patriotului Italiei este în perikiu, ar ,,fi mai multă de kilă ar putea îndura ,,a loră demnitate. La o asemene propunere nu suntă derată doue res punsuri prin putinți, sau ruperea re„lațiuniloru diplomatice între ambele „țere, sau retragerea kabinetului de „mici guverni Italia și’nlokuirea lui „prin ómeni politici, de se voră gisi, „kari se konsimpti a skoborî țara țoră „pin’ la audă gradă, khiar sfirimmdă „tute instituijiunile și suplinîndule ku „regimele săbiei. Se se bage bine „de sémi, k’asemene propunere ar „repune în gestiune toti desvoltarea „istorieii a peninsulei, de la Villafranca „și pîn’akumă , uhitatatea în sfîrșită, „și tóte voturile Parlamentului ne aă „konsacrat-o.“ Dup’avesta, Independința urmindă argumentarea p’avestă terîmă arati ki politika aptuslel'u ministru ală Franuieî se va lovi de dlone greutiți în lobă de una. „Italian va respunde „printr’unu non possumus numai puțină energikă debită ală sfanțului ,scaună și, din acelă îndouitu refuso, „va naște una din acele soluțiunî ne„previzute ne impună evenemintele, „krimă numai suntă d’ajunsă kombi„nicile politinei.“ Despre Grecia n’avemă nici uici o suite noui; tată ne mai afirmă este ki pe lingi krima în mare a kizată guvernulă regelui Orion, prin închiderea sk0lelor de la Nauplia , elă a mai komisă și krima deskhiderii skrisori eloră. Ună tribunale a respinsă acești infami uerere și guvernulă a destituită pe președintele acelui tribunale. Atunci națiunea a destituită la indulă iei pe Rege și dreptatea sa îndestulată. Lucrurile inși în orivite pare și înțepă a se complika din noă precuma se va vedea mai la vale dupe suirile de publikistă din Serbia și din Russia. Și în tote acestea ne fauemă noi? Despre situațiunea în Serbia uitimă în ziariul „Wanderer“ urmitorele cuvinte semnifikitare: „Resultatură kunoskulă aiu konferințelor de la Konstantinopole pare a nu fi satisficată pe nimeni în Serbia. Organele oficióse ale guvernului Serbiei, precumă s. e., „Vidovdan“ se sileskă a disculpa politika guvernului și a arama speranțele partitei naționale pentru ună timpă mai proprie. Foiele indipendințî ale Serbiei inși la și a se uiți printre rînduri superarea foră de resultatură neașteptată, ș’anesta mai deslușită de mită póte fi plikată guvernului Serbeskă. Nu numai la Belgrad, ci în toti Serbia, se ridici viersuri, bariferă convocarea unei skupurie (Adunirî naționale), ș’aueste viersuri ajungă ki otită mai tari și mai generali ku Iută guvernulă întirzie lonvoltarea Adunirii. In genere se resimte ku amară și guvernulă, înaintea închețirii konferințeloră, n’a consultată opirciunea poporului. Dalii nuvela ziariului „Serbski Dnevnik“ este esoku, atunci guvernulă, înțelegindă gresela sa, voiesue a reintra in cursulă opiniunii naționale. A trimisă la Konstantinopole o noti, în care notifikii înaltei Porți, ki de misiunile konferințeloră și firmanulă Sultanului a fostă primite în Serbia cu nemulțumire și In spiritele nu suntă de lokă linisuite. Nu kunasuenunî isi dalii avea notifikare a fostă însoțiiti de nisue uereri positive kitre guvernul tureskü. — Torino, 24 Oktobre. Ziariul „Opinione“ denunțe skomotele respîndite prin unele ziarie atingitóre de intrarea în ministeriă a lui Farini, Minghetti și alți, și asikun ki ministerială se va înfigîșa înaintea Parlamentului în compunerea sa actuale. — Petersburg, 25 Oktobre, Ziaariuiu tVansesă d’aiuî ku data de asslizi publiki korespondinga între Lordul Russel și principele Gottschakoff, atingitorii de Muntenegru și de situațiunea generale a Turuiei. Lordul Russel kombate opiniunea Rusiei atingitorii de pauea turko-muntenegrini și espliki pentru ue Englifera refusi conlukrarea sa la proiektele karină de skopă a disolve legiturile de supunere (obedienți) Intre Turuia. Principele Gottschakoff, în responsur ă seă, demunstri konduita neonesti (malhonnele) a Turuieinitre Muntenegrulă. Pistrarea imperiului turceskă este importanță pentru Rusia, dar principiul c euibrului europeană cere o sistemi de guvernă imprutuitare în privința krestiniloră. In fine kritiki konduita turuileră în Brzegovina, Muntenegru și Belgrad. — Kakutta, 22 Singapole 19, Hong Kong, 10 Septembre. Turburirile la Tibetă kontinm. lung Bhadar voieste a da ajutoră lui Settiah Raye, daki guvernul kinesă va da trupe fugitului Dalai Lama. Principele Kung și amiralul Hope au avută atacuri de holeri. Cholera care devastase provinciile septentrionale ale Rinei, s’a mai potolită. In contra mohamedanilor, insurginți la Shensi s’aă trimisă trupe imperiale. O mili despărțire de trupe englesi a fost sprini de Teapingii kari ameninți Shanghai. Skadra britanicii la Shanghai perde mulți ómeni prin morburi și prin deserțiune. La 13 August, s’a încheiată între Portugalia și China ună tratată, prin care se vede Portugaliei peninsula Makao. Generarulu Stavely a plecată la lapană ku skopă d’a lua mesurî spre aperarea ambasadei Britanice. Monastirile Ilisc BrăncovenescT. (Vezi No 275.) VIII. Amă zisă bi d. Grigorie Bibesku, a despuiată monastiri și skituri ue nu erau nici filmte de neî ue se investiseri cu numele de Brankoveanu, nici înzestrate de aceștia. Și ka și nu nmie bmuele de rea voinții și asuprire din parteneriai în acestă timpă skurtu kiară, timpulă de la publikarea acestor articole prin la publikarea raportului komisiunei care trebuii si fii și numiți akumă de kitre guvernă, iar unulă singură din aceste așezăminte zise Brikovenestii, subă o usieri cercetare numai și—î fală istoria : sau Mo■nastirea dintr’una lemnă. Acésti monastire a fostă zidiți kumă amă mai spus-o de Matei Vodi zisă Bassaraba; dară biserikuța dintr’una lemnă era fikuti cu multă mai înainte de dînsulă. Despre acésti biserikuți este o lungi tradițiune. Mai pe urmi s’a dotată monastirea de anestă Matei Vodi și de urmașii lui, mai cu semi de familia Kantakuzinilor, și de o mulțime de pioși ortodocși, cu moșii, altareturi, mobile, serviciîuri de basi, bijuterii, rase și odare de biserici, bani și altele. Radu Goleskulă tatilă Dinikului și moșulă frațiloră Golesuî de aslizi, a adunată tóte tablele de argintă cu inslripții, atîrnate ka voturi la imensa ikeni a Maiei Domnului, la minunata ikóni kolosali gisiți în kopauială seculariă din care s’afigată biserika primitivi întregi și care a dată acestui stabili— mentă numele de pórti astizi. Fórte reu a fikută Radu Golesku și priveze istoria moravurilor romine de atitea dokumente, dar a fikut-o pornită de pietate. Imbrikitura cea grea de argintă masivă a ikónei este de Radu Golesku. Dalta kadrulă neamu trasă acestora articolă ar permite-o, ar fi forte kuriosă și înșiră au so listi ueamă sub mini de tóte argintiriile, auririile, petririile, inele, brinele, koli, eurî, ueriei etc. ku kari pioșii, în diferiți timpi, alergau la maika Domnului spre a dobîndi ku aceste skule și tariflikuri, afekțiunea și protecțiunea sea. Dar ka și mi țiu strinsă în vericulă ne ’mi amu trasă, spusă numai ki în anulă 1805, trebindă Grigorie zisă Brinkoveanu, de kurindă însurată împreună cu nevasta sea, și mergi pe la moșiile séle de peste Oltă, ka și arate spuiei séle întinsele domeniuri, omenimea și kastelurile peste kari luna și frumósa Moldovenki devenia kastelani, priimindă mma celui mai bogată boiirü din s éra Rominoskiki; pe la 1805 Grigorie Brinkoveanu ku soția sea în kareti auriți, cu o lungi suiți într’mășiră de butui și radvanuri, încongiurată de o kilirime de ispravnițî, zapuii, dorobițime, panduri, vînitori, douî uiohodari Domnelui, edeklii și iuioglani ai kurței séle, de arniuți și bulukbași îmuiați în firă, aă masă o nópte la monastirea dintr’unu lemn, deveniți skitu de maiui ku kițiva ani mai înainte. Pompa și puterea bouruluî luăm vizulu maiueloru. Viindă seara starița Epifania sa vorbi ku boiirii, — dintr’una într’alta le spusă legenda bisericei, de uine s’a zidită monastirea, kumă kasa este firi ocrotire și kumă speri pe viitoră protekțiunea boiiruluî, ale biruirii le a îndreptată Maîica Domnului spre lokașiulă ei ka si asigureze și si feri uéski acestă sintă lokasiă. « Boiirnlă se îndrepți kire bels sea spun kare askulta și privia ku la kamile pietiței în ochi pe kuviósa stariți și ku kurtezia galanți a timpulu zise: .,D’aui inainte, acésta te rog si fii treba domniei télé, Siftiko. Mamele din acestă slută voră avea deschise ușele nóstre și voră spune domnie télé tóté pisurile loră și trebuințele kasei, și domnia ta îmi vei spune mie kundă îmi vei găsi vreme ka și ială uele kuviinuióse pentru maîia Domnului. “ Astă felă s’a întîmplată d’a fiku kunosuinții auesti biseriki, întemeeati de mai bine de patru sekule póte auesti monastire de trei sekuli neprotegiati de nimeni, ku velă din urmi boiira zisă Brinkoveanu. Astfelulncepută protekțiunea sea asupra acestei avute kasekare, în mai puțină di sése zeci de ani, ajunse si se risipésti ku desevîrșire. sau puterei destruktóre a protekțiuneil — Auésti întîlnire a Monastirei dintr’ui lemnă ku Brinkoveanu are multi aseminare ku întîlnirea Rommiei ku Petru alu Rusiei. Si fimă drepți însi. Nici zisuli Brinkoveanu, nici souia sea n’aă fikură nici mă ră monastirei. El s’at mulțumită numai și fairi bine acestei kase firi și o vaterie întru nimikă bită autriită Grigorie Brikoveanu și viduva sea skimonahia Brikoveanka, nu au adusă nici o păgubi kase ue au protegează, din kontra, dupi bun figiduiseristariței Epifania, ușile lori au fostă deschise spre fauere de bini ori kindă monastirea a avută vre-uni pisă; și, spre onórea memoriei lor, maiuele din avestă lokastă, risipite ș firi asilu astizi, povestestă o anekdoti Pe kindă era juni Sistika Brinkovenka, îi adusese maiuele de la monastirea dintr’una lemnă kastane die picturile din pregiură și mici obiecte lucrate de kilughițe. Intindă Branccoveanu în apartamentulu soției séle și vezindu aceste daruri, îi zise: „Sil„tiko, și nu primestii nici o dați de „la o monastire altă de kită ipsomi, „antidoron care se tilmiuește împotriva darului; adelii, uei avuți, „kumu a vrută Dumnezeu si fimă noi, „fakă daruri la biseriki, si biserika le „di împotriva darului loră anafori. — „Atitui póte intra de la biserici inka „sa nostn.“ — Aceste kumóse maiui asiguri ki uine se atinge de averile bisericiloră pentru împartere folosă, di peste dînsiî boala nea rea epilipsi#