Romănulŭ, octombrie 1862 (Anul 6, nr. 274-303)
1862-10-10 / nr. 283
MEREUftI. VOIESOE SI VEI PUTE, Va eși iu luie dilele afară de Lunia și a doua<ji după Serbătăriă. Abonarea pentru Bucuresci pe u&ă anii 128 lei Sene line................................................ 64 — Trei line....................... 32 — Pe lună................................ ......... 11 — Unu esemplarit.......... ......... 24 par Inseiințările linia de 30 litere............... 1 leu Inserțiunî și reclanse linia »...«.......... 3 leu SRS. Hr. 283. Anal VI. ȘIARKI POLITICO, COMERCIALE, LITERARIUI. (ARTICLELE TERMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Directoriulu pariului: C. A. Rosetti. — Gerantü respun^etoriü: I. Albescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul pariului d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. 10 Oktombre 1862. LUMINNȚEIpU TEM ȘI VEI FI: Abonarea pentru districte pe ană.............152 lei Șese lune.................................................... 76 — Trei lune..................................................... 38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale flăcarii lune. Ele se fac în districte la corespondința ^sa» rului și prin poște. La Paris la d. Hallegrain, rue de l'ancientt' ooruédie, 4; pe trimestru 20 franci. în Austria la direcțiunile poștale și la agințele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă valută austriacă. „Darea socoteleiorii este o „regulă la care urmeza a ű surise TOTE stabilimentele da inefacere dintr’unu Statu.“ (Raportu ala Minist Kultelorneatra M. S. Domnulu, 1 Sept confirmata la 4 Sept). -■gr----------------------------------------------------------- . . ------------------ DEPEȘIE TELEGRAFICE. Serviciulu particularii alu „Românului“] Paris, 20 Oktobre. Monitorul publike numirile lui Latour d’Auvergne de ambasadorii la Roma, a lui Talleyrand de ministru la Berlin, și a lui Sartiges la Turino in iokula d-lui Benedetti. O giricularii a ministrului Drouin de Shuyskitri aginția diplomației franțesi zine. Politika Imperalului aretati în skrisoria de la 20 Maiti nu este schimbati. Elü va urma a consacra tóte silințiele sele la operea de împrinuire, întreprinși în privinția Italiei. REVISTA POLITICA. BUCURESCÎ, yai Brumarelu. Suntü vre 15 zile de kindu s’a reprodusă în ayeste koióne nisne depește publikate de ziariuiu Reforma, inși suptă gea mai deplini reserve. „Ziariuiu Reforma, zisenma, publiki „trei depește se ar fi adresata Dom„nitoriuiu d-loru T. Balșiu, G. Ghika „și N. Dorian, în privința uneltirilorü „ye s’ar fi fikîndu în Iași kontra in„stituțiunilor politice și legilorii țerei, „înainte d'a ne pronunția asupra acestorü fapte kredemii de kuviinți ka Monitoriul a se vin se inarme sau „se konfirme anele de pește, kigi fap„telene ele denoți., fiindu, kaum zine „Miria Sa, akte de trădare, nu ku„tezimți a vorbi despre dînsele ’nainte „d’a le vede konfinnale ofgiale.44 Este dovediți ki noi din ziua d’iiuu n’aiuu krezutu ki depeștele publikate de Reforma suntü adeverate, nu numai Hindiki Reforma uitase a publika și supsccrierea Ministrului, conforma artistului 15 alu Konvențiunii, ni unki bind ki ne venea ku greu a krede ki nisne birbagi at'btu de susu puși și mai ku semi nisne ostiani, generări și kari mki parti pe epolete infra Miliei Sale, se korniți akte de REBELI și TRT>~ DT>T0R1.u Reservam nóstri, nekredința nósta este dovedita akumu k’a fostu temeiniki prin tinerea assoluti a Monitoriului, și mai întemeiați nici prin faptulü k’anesti omeni suntu nici nea a ne au fostu și nini ministerium de resbelü, nini ministerium publikü n’a trimisă ’naintea justiției nisne ómeni akusați și dovediți mici, „fir’a mai inkipe îndoieli,14 k’au kornisu acte de rebeliune și de tridare. Ar fi fostă în adeverit forte durerosa a vedé ki nisne sitianí se dau ïn judekati, și se ținu ín ínkisórii preventivi in timpu de 9 lune, unde suntu mici unii khinuiți pini urmezi martea, și toți ruinați, p’o simpli presupunere a guvernului k’ar fi voitü a turbura ordinea publiki, și niște generări, dovediri de rebeli și triditori, nu suntü nici atinși mikari și-și pistrezi epoletele lor, și nici epolete onorate și ku infra Miriei Sale Domnitoriului. Din noronire însă acesta n’a fostă și depe șiele publikate de ziariuiü Reforma,! rernine konstatatü, și ku ferinire kon- i stntatu k’aü fostü apokrifé. j Ku anesti okasiune s’adunemu aminte publikuluî ki Ministeriulu publikü a deklaratü în fagi a Kurții Kriminale ș’a națiunii, și nu numai a deklaratu ura dovedită ki fostulu Prokuratoria, d. Ion Deșliu, a violată legile, a kinuitü ómenii și nnki au filiații akte oficiali minuinose, și pîn’akumu nu vederem ka Monitoriulu se fi aruingiatu darea in judekati a d-lui I. Deșliu. Dre guvernulu nu vede ki konstatinduse asemeni vioiiri ale legii, fikute de kitri una înaltă funkgionariu, konstatindu- se k’au mersu pri’ a frauda legea și societatea fikindu akte oficiali minuinóse, și tóte acestea constatindu-se oficiale de kuri unü represintante ale Guvernului, ’naintea unui înalții tribunale și’n fasta națiune vitrege, ș’anele krimi apoi remiindü nepedepsite, este a dekreta peirea întregei souietigî. Nu vede Guvernulu ki daki Elü nu s’arîti gelosü pentru respektulu legiloru, le di prin acésta lovire de mórie? Si nu suie ki unde * nu se respekti legile nu mai este o societate ni o deplini și generale peire? Nu suie în sfîrșitu ki daki se dovedeste ki una înaltă funkgionariu a mersu pri’a fane kiarü plastografie și mirturiri minuiunóse și funkgionarîu lu auelu a dovediții oficiale nu se pedepseste, toți funkgionarii vor fi împinși, prin acestii esemplu, a viola tóte legile, siguri Hindu ki kiarü kiudü nu isbuteskü ei vomi fi okrotigî de kitri guvernă, askunsi supui mantia sa, ka se skape de lovirea legiloru? Proteslimu daru mklodati kontra acestei loviri de morte ne s’arü da somentigi daki asemeni krimi dovedite oficiale arű remme nepedepsite, și konjurimu pe guvernă, în numele tutorii întereseloră neloru mai vitali și mai •» sabre ale națiunii, a publika, kttu mai kurîndu, prin Monitoriu mesurele, ne negreșită a luată în favorea respectului legiloru. Testiunea italiani se kompliki din ne vine în defavorea aneloru kari aspiri la deplina unitate a Italiei și opiniunile sustjimite de Redaktoriului Senatoriu, d. de La Gueronniere, in ziarium La France ica pe toti ziua o putere noui și mai ofiniale. Astifel, schimbirile ne ne anungii astizi de peși a noștri, și mai cu semi retragerea d-lui Benedetti suntü tóte în desfavorea Italiei. Kitü despre politika ne anungit d. Drouin de Lhuys, și karézine ki este indikati prin epistola Imperatului de la 20 Mait, kitri d. Thouvenel, s’adunema aminte k’anea epistoliespunea nenesitatea unei politine de impriiuire și o propunea pe urmitoaiele basi: Papa va lisase baz b bariera care la desparte de Italia, și Italia va da trebui uniósele garange pentru independinta Papei, Italia se se ’«datoreze a rekunosne kitri Frannia Statuii Papale , și Papa , prisindu traditiunea politici urma , se rekunosti privilegiele muninipali tigitorü ș’ale provin Iuneî, asta felu habilu eie se s’admi[ nistre de sinele. Anestea suntu opiniunile emise în epistola Maiestigii Sale de la 20 Mait și togi sniü ki Papa a zisu și zile „Nou possumus44 și ki ilalia la nnduluiei nu póte trii firi kapitalea iei nea naturale. Akuma daru kiuda Imperatulu Napoleone afirmi din nou avesti politiki s’a afirmi dupi noulü refusu alü Papei d’a o priimi, este învederată ki Papa va prinde și mai multi inimi spre a repegi renumitulü sen „nu putemă44 și ki itatja va suferi și mai tare ridicindu-i-se speranga ne avea ki refusulu Papei și periklele Italiei vorü fâne pe Imperatulu Napoleone a perde nbdarea ș’a nu mai susține pe nelu kare voiesne elfi însuși a se perde. sen a inși ne pare și mai grava este ki ziariulü La France, dupi ne a triumfată în anesti gestiune, urmezi a combate unitatea Italiei, ș’a susține retrunkiarea iei și’nodarea anelorü trunkiurî kumn amuzinea—și skate nineva dingii ș’a-și pune algii giindu-i legagî prin teluri în lokü d’a fi puși în gingii și fergî de mina naturei, prekumü suntu dingii nei naturali. Situagiunea daru este fórte gravi , ș’o rekomandimü anelorü kari au pututu și potü a kontopi anoste doue Prinnipate ale nóstre, a le ferie unulu ku altulu și ’au fikutu-o mki , pe kindu totulu era in favorea nóstri. London, 13 Okt. Ziariul Times de astăzi scrie: Cardinalele Wiseman a adresată preoplorü katolinx la London o niricularii, prin kare-i inviți a merge la anele uliniare și kurgi lokuite de serani Irlandesi și a-î konsilia se nu turbure panea publiki și se nu faci nici unü felu de demonstragiunî. — New york, 2 Oktobre. Kongresulü konfederagiloru a adoptată o nouă lege de konskripijime, kare koprinde pe toți birbagii in etate de 35 pini la 40 ani. Se zine ki guvernulü konfederagiloru are intențiunea d’a emancipa 400,000 negri și d’a-l arma. — Newyork, 4 Oktobre. Se aștepti o bitilti între generaliulü Buell și konfederagii lungi Louisville. Kongresulu staturilor meridionali a desaprobat forte tare problamațiunea de emancipare a președintelui Lincoln și a propușit represalie spre a putu dobîndi retragerea sau animarea esecutirii acestei mesuje. Asemenea s’astepti obitiul între generălii Mac Clellan și Lee. Președintele Lincoln a trebut în revista armia de la Potomac. De la 1 Noembre nu mai este permisă duanei (vimei) de la Newyork a înregistra fakture stnine daci nu vor fi insoțite de nertifikate consularie ale lokului stninü de imbiikare. — Leipzig, 13 Oktobre. Adunarea de ori a Sassonilorü din partita „Germania mare,44 provocati de domnii Schaffrath și Wittke, a luat denisiunea d’a trimite la adunarea de la Francfost urmitoria declaragiune. Definitiva reorganisagiune a Germaniei, de la care se nu se esclude nici o parte a teritoriului federativă și nici nu-i pate fi permisă a se esclude, nu este, după legiuirea de alegere a imperiului, ku putingi de kitü printr’o adunare nagionale. — Francfort, 12 Oktobre. Noptea. Gazeta poștei (Postzeitung) alungit ki din causa alegerilorü pentru corpula legislativă, kari suntü a se face la 27, adunarea „Germania mare44 a fost animati la 28 Oktobre. Gazeta komergiului de la Frankfurt konstati ki, intr’ o diskusiune partikularii d’ aprópe •rinti spre zece membri ai parlamentului, atingitorii de gestiunea germani, a domnitü cea mai completi uniti a opiniunilor”. — Munich, 13 Oktobre. Togi austriagii s’au konstituitü intr’una klubü. Domnu Winterstein a fostu alesǎ de președinte. Ședinga de astizî (a klubului) a ginutü gingi ore. — în korespondinga Scharf gitimü despre asesta: Șapte zeci și douí austriaxi s’au konstituitü astizî intr’una klubü, kare intr’o ședingi ye a durata gingi ore, a luato resolugiuni in contra tratatului de komeniu franko-prusiana și pentru intrarea Austriei cu tóte staturile sale în asogiagiunea duaniarii. D. Szabel a formulată anessarea la asogiagiunea duaniarii. Apoi s’a numită una komitatu, kare are a provoka diskusiunî ku delegagii acelorü staturi kari doresku o unire duaniarii ku Austria. — Calkcuta, 8 Septembre și Singapore, 6 Septembre. Pedro Phoung, kipetenia rebelilor si la Tonquin, strinepotu alü vechiei familii regelui, a adunat- oarmii de peste 100,000 ómeni și înki 40,000 de femeie înarmate. El este de religiune katoliki și a kutropita pini akuma trei plrgi din patru ale gerei. — Hongkong, 27 Sept. Orașiulu Ward-Lei în provinvia Tsinghu se afli încongiurata de Taipingî. — Japan, 6 Augusta. La Yokuhama și la Yeddo domnește linisyea; ambasatele britanici și frangese reunind la Yokohama, prin kindu vor fi reparate lokuingele lorü la Yeddo. De la Shanghai a plecat o despirgire de trupe englesi și frangesi spre proteligiunea lagagiunilor. — Nuvelele despre simtatea lui Garibaldi suntü érisí mai bune. Bitrinulü doktoriü Ripari, kare, de și a fost și elü amnestiatü n’a pirisitü Varignano yi a remasü lingi generariulü seü, deklan in ziariuiü „Nationalités44 ki kúra rinei merge regulată și ki este de previzutü ki se va termina mai bine de kumü previzuseri mediyii. Maiorulü Yecchi, kare asemnnea s’afli nekontenitü lingi Garibaldi, povestesye kumü a priimitü nuvela despre amnistia lui. La 6 Oktobre, diminéga la 10 ore se destépti morbosulü și kmdü ií se fiku raportulü, nu zise nimikü de kitü: „A!44 inkise érisí okií si remase într’o stare de letargii. Matoriulü Vecchi zise asemenea ki nu mai este niyí unü periklu pentru viéga luí Garibaldi; frigurile aü Ínyetatii, apetitulű este bunü digestiunea regulați, k’unü kuvintü tóté mergü bine. Rana intr’adeverü este inki fórte durerósi, daru morbosulü are deplini înkredere în doktorulü Partridge, kari í-a zisü ki dupi treyere de zeye septeminí va puté îmbla. — Dupi ui alti komunikagiune nu póte fi mki vorba d’a transporta pe Garibaldi de la Varignano. Guvernulü a fosta destulü de mirinimosü spre a lisa in disposigiunea luí mikulü apartamentü kare í-a servitü pini akumü de ínkisórii și kare este departe d’a fi lusosü. Axea koiuunikare deminte nuvela ki Garibaldi ar fi protestată in kontra amnistiei, ziye ki a priimitü ayea nuveli ku indiferingi; a yerutü numai spata sa fidele, pe kare o are órisí aliturea ku patulü seü de durere. Pe lingi durerile yele mari ye sufere generariulü din rana luí, a mai venitü dureri rumatismail la umerulü dreptű, kari ilü kondamni la o desevtrsili immobiütate. DOMNULUI DIREPTORU ALU ZIARIULUI ROMANULU. „Domnulu meul „Ama vezutu scrisórea we a binevoitu si’mi adresezi prin stimabilulu ziariu Rommuluku No. 280 Nu potü se’gi mulgumesku, domnulu meu, fiindu ki cuvintele imi lipsesku , spre a esprime ceea ye simtu. Kum? Striinii se’nyorki a kruiifika pe Prometeu, Patria și Naționalitatea , si na monumentele luptei ș’ale pentru Lumini , Dreptate si suferinței Libertate, îți adunî aminte și de Teatrulu Romma și-ți dai dorulu într’unu suspină?... însi nu putea si fie altuielu!... Teatrulü a fostü, kumü al zisü, niskulü din credința , din adorarea poporiloru pentru divinitate ; Teatrulü fu templulu Omenirii; fu Lumina kare risipi noptea umiditare; skinteca care aprinde fokula sakru în peptula omului, și dete puterea d’a bugeta liberă, d’a vorbi,’d’a lukra. Teatrulü reprezinți Mirirea și Riderea unui Popor . ! Și d’aven-a ela este mare kind Națiunea este tare și liberi: mikț și umilită, kind Naiiiun et a fostă striviți, și kind unü omt in mijlokulu agestei lupte krinyene, unde se lupți peptü la pepta lumini ku intunerekulu, libertatea ku sklavia realiarea ^naționali ku destrugerea învechiti și putredi, a sugrumitorilori sei; kind agestü omu vine si vorbeaski de Teatru, a fikutu aceea și au fikutu tóte poporele liberi, toți a pintorii libertițiloru, ’și-a împliniți misiunea sa în tine. Atena liberi și mare, privea uni templu în Teatrulu iei; credința religia iei; numai aktoriî avea dreptulu d’a represinta divinitițile în serbirile naționale; autorilorü li s’abordau drepturi și favor! pe care nu le putea dobindi veri kare getițeanu!.. Teatrul cerea templului și autorii aleșii Domnului, aleșii poporului! — Roma ?. . . este destulü și zikü ki Neron kiír , fiyea komediî și juks pe syeni, (nu însi în limbi streini] pentru ki suia bine ki putea si arzi korpulu și oasele romaniloru ; ki putei si fie geea ce a fostu; dar ku kondițiune si se închine in fața aceste credințe, în fața acestui tabernakoli kare pistra sfintele sfinteloru, de undi trebuea si isbukneski odati, sliinteei kare aprinse în lume lumina , dreptatea și libertatea. — Soarele Frangil, Ludovika ai 14 le pe kind mira și înspiimînta lumea de mirirea lui , tot în același momentu, își restringe lumina, și’și asiguri gloria sa prin realiarea teatrului francezü ku dekretule sen de la 1680. Englizera îmmormînti pe aktorulu Garik în Westmiter, lingi regii sei ku o pompi rigalis și gloria Franyii, Napoleone yelu mare, inekata în gregurile Nordului skrio de la Moskua reorganizarea teatrului frangezü, pentru kiswia și repeta: „Teatrulu trebue să formeze ómenii yeî mari, adiki naaiwnile iele man,44 ^ ■ [UNK]