Romănulŭ, octombrie 1862 (Anul 6, nr. 274-303)

1862-10-22 / nr. 295

i Trei lune Pe lonii , LUNI și MARȚI VOIESCE FÎÎ VEI PUTE, Va eși in tóte filele afară de Lunia și a doua<J dupö Serbători. Abonarea pentru Bucuresci pe unii anii 128 lei Șese line.............................................. 64 — nu esemplari fi......................... isclințările linia de 30 litere. •. Inserțiuni ți reclama linia 32 - 11 — 24 par leu 3 lei Kr. 205. Anii VI. PIARIU POLITICO, COMERCIALE, LITERARIC. MESWt £ S=» (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Directoriul tpariului: C. A. Rosetti. —>. Gerantu respung etoriü: I. Albescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul parcului d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. 22, 23 Oktombre 1862. LUMINE PATE 0 și vei juni Abonarea pentru districte pe anii...........152 lei Șese lune................................................... 76 | Trei lune.................................................. 38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale flacării lune. Ele se fac d in districte la corespondințile itb riului și prin poște. La Paris la d. Hallegrain, une de l’anciemr comédie, 5, pe trimestru 20 frânes, în Austria la direcțiunile poștali și la agintele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă valută austriacă. „Darea socotelelor“ este o „regulă la care urmeza a fi supuse TOTE stabilimentele de „bine-facere dintr’unu Statu.“ (Raportu alu Minist. Kultoloru catra M. S. Domnulu, 1 Sept confirmatn la 4 Sept.). DEPEȘUL TELEGRAFIEI). (Serviviu partikulariu alü Redaktunii). Spezia 31 Octobre. (Intirziati din causa întreruperii firului.) D-lui Redactorii alți Românului. Doktorule PirogoiT și Patridge au esplorate astăzi rana lui Garibaldi care se afli la artikulațunea Tibio— Astragaliani. Avésti artikulațune este deschisi în partea din întru prin pro jektile karé s’a lokuitű ín osű. Su puraisiunea este buni și pagini abondante. Esploragiunea ranei s’a fi kutű ku mina, fiindü ki vea instrumentale va fi necesarii numai kmdü projektilea va fi mobile; atunvi v.i apuka spre suprefam și se va estra ge îndati. Starea generarului este linte. Se va urma metoda espektativi pint ve se va deslipi o bukat* a o- Nsului prin formarea apresului. Tratamentulű aptuale esve linte. Garibaldi are trebuind* d’o kamera spavios* pentru iern* intr’o klim* kaid* și uskat*. Astăzi generarulu este bine. Vecchi. ALTI DEPES Fb. Spezzia 2 Novembre. Azi dimineiji generaliulu a mișkatü din Intimplare prciorulu ranitü și miskarea s’a fikutu fin, dureri. Mateloți skadreí italiane aü visitatü ín glóte pe Eroü. Vecchi. REVISTA FOLITIOÄ. DIlPIlRIICri DUti UnrjöLl, 22 Brumielu. 3 Brumariu. Ku ferivire publikimü și ku entusiasmu vorü fi uitite de poporulü Rommü depeșiele de mai süsü. ín alti saselea anualu esistingei sale la a avesta trebu prin felurite kirraikimie și guverne, și prin felurite și nekurmate persekutiri firi procese de presi. Akumu are doue : multi provokata de kitre straini și’n contra legii, și kare se va judeca Lunia viitóri* la 29 Okt. s’aktulu kare se’nfinisezi astizi la d.Prokuratoriu, fiindü ki komiserama neiertata krimi d’a zive killenii aveau dreptu a resturna pe unui rege kare a kilkatu konstituțunea și libertițle publice spre a demonstra kistriinii n’au dreptu a se mesteka ïn avésta, fiindu o afacere cu totulu din întru. în ve avesta a pututu supira pe guvernu, ne este peste putingi s’o’ngelegemü. Te felü? Voiesve elü óre se apere pe regii kizui, și kizuiii fiindu k’au kilkatu konstituțunea gépei? voiesve se vedea tronurile ducilorű de Toskana, de Modena, de Parma, regelui Neapolis, regelui Othon, es principelui Serbiei și lui Vodi Bibesku? Apoi atuncî sarvina-i va fi uriașii, și din puntulü de vedere națonale ne míndrimü vizíndü k’avemă ómení kari se simptü în stare a lupta lontra unorü stmvé de kari s’a sdro)itü unü kirdü de ómení, din vei mai renumiții aí Europei. Aveste omagini ínsi akordate mindrieí națonale, se ne permiül a krede ki, orí kitü de uriași vorü fi, nu vorü putea reda tronurile regilorü kizujjí, și nu svimü daki inșii ei, și kiarü Vodi Bibesku s’ar mai simpț în stare a le mai priimi. Voiesve se kombati kredinga nóstri k’avésta este o afavere ku totulü din întru și ki striinii n’aü dreptü a se mesleka? Avésta este érü peste putinji’B; și, spre a fi și mai bine krezuț, se favemü indati kunoskutü ki foiele stnine ne adukü asti-zí opiniupea nóstri, și kiarü proprielo nóstre kuvinte repețte de dinsele, și inki de vele mai renumite. Astü-felü spre esemplu renumitulü §i uriasiulü T im e s susțne , dovedesve ki isgonirea regelui Othon este ku totulü justifikati: elü rekunósve, ka și noi, Gre vii dreptulű d’a-și alege guvermmintulü ve-î konvine și deklari k’alegerea Ele nilorü va fi ratifikali de kitre Europa. Times mai zive, vea-a ve ve-amü fostü zisü și noi, ki „speran- Ijele Greviei d’o întindere a terîmului depindă de la’ngelépla purtare a poporului. Pe kitü se va areta turburitoriü, Europa se va opune.“ Organulü Lordului Russel, Daily- News inkuviingézi Revoluüiunea eleni ș’adaoge ki presinga flotei englese, este o garangi ki prinvipiulü ne ’ntervenirii va fi respektatü. Ziariulu din Paris, Opinion Nationale (28 Okt.) zice: „Sperima ki grevii nu voru demini speranțjele ve avemu despre a lorti îngelepciune. Ei au lucratü în deplinitatea drepturiloru loru, IMPLINESKU 0 DATORIT) NAIJIONALE, și nu voru compromite, prin alte imprudinte kau si ve are simpatiele tótei Europei liberale.“ Pentru ve are guvernulu Imperatului Napoleoné nu zise ki ziariulu Opinion Nationale fare apela la Revoluține, zikmdü ki Elenii „IMPLINESKU 0 DATORIT) NAȚIONALE? Nu vomü respunde la avesta și mergemü ’nainle în culegerea opiniunilor emise de forele striine, și kari tóte konsfingeskü zisele nóstre. Independinga (27 Okt.) zive de fostul Rege ki voia: „se koteski, se falsifire sau se sfișie libertale în folosula prejudeiciiloră, se lucreze contra simptminteloră naturali ale poporului seu, kontra instincteloru sale, contra trebuinjțeloru sale morali. Nu era unu Rege despotit, vi unu Rege neinteliginte și reü sfituitu. Kiderea lui darü n’are nimiku kare se ne faki se ne minuna.“ Totu avemu ziariu zive și puterile striine potu lua prekauțuni, daru „ele nu potü merge la unu amestika direptu în vele din întru.“ Spre deplina limurire a publikului atitü în privința velorii întîmplate în Grevia kita și ’n privinga ne ’ngelesoi loviri vene di guvernulu nostru, se reproduvemu avi o kolóni din revista politiki a ziariului din Paris Opinion Nationale. ..Pe kinda regele Othon kilitoria însoțtă de regina, mișcarea insurekionale s’a ’ntinsit în ’ntrega Grevii s’armata a fikutu kausi komune *iu poporulu. „Athena nu putea se remiti linisiiti în mijlokulü esplosiunii universale a simplimîntului nationale. Revoluisiunea a isbuknita în avela orasiu în noptea de la 22 spre 23 și osvirea s’a ’nfriijita ku vetiusiniî. „Guvernulu provisoriu a proklamatuciderea regelui ș’a dinastiei sale. „O adunare naționale va fi konvokati. „Intusiasmulu este în kulme, și revoluțiunea,jdupe tóte aparinjjele, nu va costa opikituri de singe, fiindu ki regele a fostu lissata d’odati și de poporu și de armați. „Regele Othon a deplinitu in seklulu alu XIX idealele tiraniei ce se mai póte stabili astizi in mizilekulu popóreloru passionate pentru libertate, tiranii bastardi, eservitindu-se d’odati prin amigire și prin korupgiune prin sistematika violinjii a regiloru ve kieze și veskil drepturile velujiunilorü și prin abusurile pe jumetate ’nveluite ale puterii brutale, kindu se crede principsü a terorisa poporațiunile. „Sdrobindü, printr’o lupți eroiki, jugulu uritü alü Turciei, Grevii voiseri, și puterile europiane krezuseri kile di unü rege devotatu intereseloru avestui nou poporu. Othon n’adusse pe tronu de rittü ideie antipative natiunii, una spiritu imbuibatu de prejudeye katolive ș’o devotare fin margini politive retrograde a Bavariei ș’a Austriei. „ A trebuită, la 1843, o revolutiune singerósi spre ab sili a rekunoste konstitutsiunea votati de Adunarea nationale, s’a ’ntrebuințatu restulu domniei sale spre a koti, a falsifika s’asfișia avea karti (konstitutiiune) kirii-a jurase kredinții. „Konstituțiunea, spre a kiezeșui drepturile veziuiinilor”, ordins ka judekitorii se fii numiții pe vicui. Regele a refusatu ku înkipiuinare d’a se conforma avestei drepte preskrierî ș’a ținutu pin’ akumü în diskresiunea sa, pe magistrațiiî ve-î putea schimba dupe pluku. „Konstitutiunea s’opune ka unu vetiuianu se fii arestatü, judecatü și pedepsită afara din formele lega arbitrariulu a ’nlokuitu legea, ș’o mulțime de vetusiani au fostu intemninaui persekutaui, bituui și kiaru moruii in pedepse, ku violarea origirii legi omenesti. „Libertatea presei și taina scrisorilorű au fosta necontenita violate prescrierea konstitutiunii in privința respunderii ministrilorü a remasurile a morti. Legea kare regulezi alegerile a fostu pe faui și fin pudóre kilkati in piviere: nu este o lege műnivipalere n’a fosta falsifikati si desnaturati spre a permite guvernului o domnire sira kontrola in sínulu konsilieloru komunalí. „Astizi Grevia este ín kapetn ü ribdirií sale, ea voeșve ku ori ve pre üia a reintra în singera punere in lucrare a konstitutiunii ș’a libiliuuii. Tinuí sau sose insure kuiunî kizute n’au desminatu pe Eleni, și nu-i mai remmne regelui Othon de kitti a abdika o putere ve n’ar mai puté s’o eservire nivi ku demnitate, nivi fin periklu kontra voinței unanime a națiunii.“ Spun dar akumu vine-va puté pentru ve guvernulu nostru fave ve n’a fikutü nivi una altă guvernă, pentru ce elü numai s’a sburuita pe noi? Sau krede póte prin avesta se ne falci se nu mai apirama dreptatea, libertatea și constituțiunile ? De va fi asta felü se insoli. Sau krede ki va uvide zirula Romínul ü prin amende și înlusórii? Ei bine și la avesta se înșcli fórte guvernulü, kivi sau suntemu o națiune, ș’atunci ea are destui bani și mizilare spre a pliti, fir’a kontraveni legii, amende — și póte ki astfel in guvernulu va pliti banii ve datoresvo epitropiei orfaniloru — și destui ameni kari se se pres nte ka geranul asta felu in kivü se nu-i ma! Ínkapi tóte pușkirile din ucra, tóte arnotele fostiloru domni kizuiti, și nivi kiarü vea a ve fave akumü intr’adinsu in Iasi, deși n’are bani a ne píiti ve ne este datoria none, bieuiloru partikulari; sau daki nu suntemu o națiune, n’are érü de ve se teme de ziarie, bim ele nu potü avea virtutea d’a deștepta premorții, prekumu n’au avutu și n’au virtutea d’a opri po ómenii de la guvern d’a merge „lankaviü“ ș’a se ritivi. Orizontele politikii se’no urézi in toti Europa. Ziariulü Morning Post, organü alu Lordului Palmerston, zive kid. Rattazi „figiduise lui Garibaldi ajutoriulu guvernului Italiană, dak’ar voi se se pun in capulu insurekttiunii Greviei. Garibaldi Insi a refusatü fiindu ki voia sa mergi la Roma. Originea straini a revolutiunii in Grevia este învederati, fiindu ki Guvernulu provisoriü mediti uni resbelti de surminare. Avesti kutezanusi este inima 1i d’unü vekio inemikü alü Turviei. (Te fave miau, miau?) Englitera Insi are una mare interesă pentru minținerea Imperiului Ottomanü.“ Independința Insi kredeli Guvernulu actuale alu Greviei di destule Idérésié despre inteliginua sa , și d’akamdati se va mulțumi „pe resturnarea dinastiei și pe ciezește pentru viitoru.“ Despre alegerea principelui foile striine spună ven-a ve din ziua d’fentiiü amu fostu prevezuitü ș’ama fostu spusă noi, în aveste kalóime. „Unii, zice Independinția, se pronunți pentru nepoalii Imperatului Nikolae, ducele de Leuchtenberg, alți pentru alți douile fiiü alu regelui Italiei, Amedeo de Savoia, și alte seie ne vorbesku și de unulți din fii reginei Englitereî. Eaka, adaoge Independința, candidații mai mulgi de stil trebue spre a pune diplomața în alarmi ș’a arma puterile una în contra alteia, de nu vorü avè înțelepciunea a lissa Grovitorii dreptulu d’a-și alege ei inșii omulfi ve vorü krede bună d’a présede la destinurile loru.“ Se crede hi regele Othon s’ar fi dusă la Veneta. Kindu s’a fikuta Revoluțiunea elü ora în provinciele okvidintali ale Statului seu. Revenindu a dată ordine pilotului seü evita d’a debarca la Pireu ș’a aruncată a ankora în mikulfi Golfă alu Salaminei. Akolo korpulu diplomatikü s’a dusă de ’a visitatü ș’astă-seră, ku striinii traindü pini la ora dupe ulmi, înstrainatü a fostă și instrainata va fi, „în vevii verilorü, Aminti.“ Elenii din Konstantinopole au filiutü Guvernului din Athene o adressi de felivitare pe care au trimisu-o ku o deputagiune intr’adinsu. Asemenea adresse primeste Guvernulu națonale din tóté piruile afara póte de la Elenii d’avi, kari fiindü kreskut ku no suntu. îngele pui. în Prusia komitatulu ventrale alü partitei flurale a fikutü unü apelü la poporulü Prusianü deskizindü supskrip Uiuni pentru funkționarii persekularri de guvernă. Avésti prolilamagiune, ve vomu reproduce-o mine, a produsă, dupe mirturirea tutorii feteloru unui mare intusiasraü și listele de supsicrieri s’acopere ku mii de semnitura si mii de mii de lei. 1 ■ Dornnu Bismarck-Schönhausen a plekatü la 15—27 okt. pentru Paris. Kamera Prusiei s’asikura kl va fi konvokati Ia 12 lanuariü. I se va presinta unü noü bugetü și priimirea guvernului ka serviviulü soldagilorü si fu numai pe doui ani, și daka nivi ku asia nu va fi muluimiti, guvernulü va pronunța desolverea iei. Din Torino nivi o alti svnro mai însemnați de kitti dekretulu resesku prin kare konvaki Parlamentulü pentru 6—18 Noembre. Ne’așielimu, mai este o sinie însemnați, de se va adeveri. Se zive ki mulgimindu deputațioră Romani kari au adusu daruri de nunti pentru fiii sa. Regele le ai a fi zisu ki nu se va lisa d’a askulta voinga nagionale ș’a urmiri dobindirea Romei. Sperimü ki d. konsulti nune va deschide unu provesti pentru a vesti sinre ve o dima suptă toti reserva, asteptindu se vin lunia viitorii in care se putemu se í dimü, pe kitai ne voru permite slabele nóstre puteri, o parte din vea-a vei suntemu datori. PROCLAMA SIUNEA Guvernului provisoriu alu Greciei. Athena, 11 Oktombre. Eleni! Rugiuiunile națunii au fost ascultate cu voia Provedinței. Poporul și armia în unanimitate au resturnat dinastia lui Othon, și aă numită guvernă provisoriu pe vetiyenii Bulgaris, Kanaris și Rufos. Președinte D. G. Bulgaris. (Gazeta Bisantis). Corespondingia Bisantidis. Athena 11 Okt. 1862. Prin telegramaț aflată vele întîmplate la noi. Astizî ve dau kiteva ammunte. Mai intein s’a revoltat garnisona din Yoniya (în Arkanania). Insureciunea s’a întinsă treptată în batalionulu lui Rodiu la Patras, în tóte garnisonele golfului Korinteanu și la Missolonghi. Aveste sunre au deskuragiatü pe guvernă care n’avea nicî o încredere în garnisóna Athénei. Eri sora s’a revoltată sitienii de la Mandra eleussina, Megarida, etc. și telegrafulu kizu în numele revoluțiunii, sau a fostă ruptă. în urma guvernulu s’a dekuragiat cu totul și se sfirșia în konsiliuri. Regele și Regina era în kilitorie cu ministrul Kallokos. Spiritele în kapitale s’aprindeau din momentu în momentu mai multă și idea d’o revoluțiune a armatei era mai siguri. Guvernulü în desperare urma ne’nvetatu konsiliurile la ministeriulu de resbelü inkrezînduse numai gendarmerie!. La 2 ore dupe amezizi s’a inchisit ministerele și tóte stabilimentele publice, afara din ministeriulu de resbel, unde miniștrii erau adunagi nekurmatü.