Romănulŭ, noiembrie 1862 (Anul 6, nr. 304-334)
1862-11-22 / nr. 326-327
fiSSft' .Jäffl JOUÍ, VINERI VOIESCE sr VEI PUTE, Va eși in Uite filele afară de Linia și a doua ji după Sărbători. Abonarea pentru Bucuresci pe itafiană 128 lei Scaeune......................... ........ 64 — Trei lune ......................................... 32 — JL’e lună......................................... H — Pr5 exemplariu.................o......... 24 par Insclințările linia de 30 litere.. e....... 1 hă Inserțiuni și reclamă linia................. 3 lei Nr. 326 321. Amil VI. 1 a -(ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Directoriul tipariului: C. A. Rosetti. — Gerantă respuinsetoriu: M. Caludescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul pianului d. C. P. Aricescu, Pas. Roman No. 13. 22. 23 Noembre 1862. LUMII STE P^-TE £ ȘI VEI FI, Abonarea pentru districte pe snă........152 lei Șase lune........................................... 76 — Trei lune.......................................... 38 — pSAHIÜ POLITICI, COMERCIALE, LITERARII). Abonamentele începu la 1 si 16 ale fiecarii lune. Ele se facű In districte la corespondințile iad riulul și prin poște. La .Paris la d. Hallegrain, rue de l'anoienm Comédie, 5; pe trimestru 20 frânei. în Austria la direcțiunile poștale și la agințele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă valută austriacă. REVISTA POLITICĂ. IUCURESCU, 22 f”iu- Monitoriulu de astizi 22 Noembre publiki unu ziariu ală Consiliului de Miniștri prin care, în considerarea reclamațiunilor ivite din partea patriarhului contra abusurilor și unor egumeni, se otiresce ka banii arenteloră moșieloră monastiriloră zise închinate se se verse în Kassa Tesaurului publika. Vomă publika mine acestă ziariu, asupra kiruta ne reservimă a reveni. Fikuimă kunoskutö în No. trekutü arestarea redaktoriului Reformei, ordinați și esekutați de di. Președinte ală Kurții Apelative Kriminale, fikurikü kunoskuto ki nejudekatu și neosinditü, zisulü redaktoriu fu arestată și trimisă la temniți, și nimine nu ne-a date pin’akumü alte esplikiri în privința acestei ciudate neauzite și feluri cu grave procederî. Pin’akuma libertatea cetiuimiloru era loviți numai de poliții, akumu éki ne lisați și’n disposițiunea Președintelui Kurții Apel. Kriminale, însi unde mergemu ku acestă progresă în loviri? și do. deputați suferi-voră ka o asemene gravi lovire celei mai sacre libertinî se se faki în sfera d-loră și mici în falsa dumnialoră, firika se ridice vocea loră cea puternii în favorea legiloră ș’a omului? Este peste puținul ka doi. deputat se nu vezi ki p’o asemene kale nu mai este dreptate, nu mai este niii luată societate, ki eșimă de suptă skutulă legiloră și întrunii suptă voinua omului, suptă voinia celui mai tare, suptă voinia ori kui va avea disposițiunea sa kui va dorobanuî. Este peste putințji ka domnii deputați se nu vezi ki ’n asemeni cestiunî nu trebue se se okupe de cestiunî de partite sau de indivizi, ci de societatea ai kiri-a suntă represintanți; este peste putinți se nu vezi ki p’o asemenea kale suntă deconsiderațî în ochii Europei și perciuui la societate și se nu ceri îndati socoteli guvernului d’acestă faptă neauzită mici, se nu proteste, kumă protestimă noi, și se nu ceri cuvenita satisfacere a justiției, prekumă n’o putemă cere noi, prekumă nu trebue s’o ceremă noi, ci numai d-loră, legalii noștrii represintanțî. Asceptimă dar, ne uitimă, și kredemă ki tóti sjera, în acesta ka în tóte, se uiți azi mai multă de kitu ori kindă la represintanîi seî. Aritarimă în No. trebuie limbagiulă folcloră engless și francesî în privința candidaturei unui principe englese la tronul Greciei. Aritarimă apoi ki renumitulă Times a schimbată eari limbagiulă seu, și korespondințele nóstre telegrafice ne spuseri ki se crede ki însum și guvernul englese ar fi modificată opiniunea sa d’a mai susține acea candidaturi. Akumă se mai urmimu ku espunerea sciiitoră în acesti cestiune, deși ele sunt anterior de celeră transmise prin telegrame. Astăfelu organulă lordului Palmerston, Morning Post, de la 26 Nov, zice: „Raki principele Alfred nu priimesce alegerea în Grecia, a tunci se va alege Ducele de Leuchtenberg, represintantele agresiunii, „în masă, kmdă principele Alfred va „priimi alegerea. Englitera va cede „insulele Ioniane.“ Pe d’altă parte organul lordului Russell Daily News, zice: „Este datoria nóstri a nu înkufragia pe Greci la alegerea principelui Alfred. Acestă alegere ar fi ,în contra intereseloru Greciloră, ka „și în contra intereseloră Englitezei.“ De la Viena afirmă și guvernul Austriei a vîndută guvernului Sfaturilor unite ale Americei Septentrionale, din fabricele sale de 80,000, pusei kari s’aă și trimisă la Washington. Prețulă kaikulată pe kostulă produkțiunii k’ună adaosă de 15 ° C, s’afipsată la 25 fiorini pentru fiikare puski, kare face o sumi totale de done milióne fiorini. Pentru efectuarea acestei kumperiri guvernulă Staturilor unite trimisese uărginte într’adinsu la Viena. De se fii acesti inkurkituri și kontrazicere a foielor englesen’o scimă și nu ne vomă încerka a o gici. Oricine înși vede ki Englitera pipne opiniunea publiki prin foiele sale, arunki în publikă ideiele pentru și kontra, fiiesce prin acesta pe celelalte puteri a deklara ki mințină stîpulirile coprinse în tratatură fikută la fondarea noului regată ală Greciei, proveki în favorea manifestările grecilor, ceaa ce-i di o mare autoritate morale și-și reservi apoi dreptul d’a face dupe kumă voră sfitui-o interesele zilei. Acesta se numeșce diplomațjii și astăfelu se condukă trebile de kiri guvernele cele inteliginți. Spre completarea acestoră scrii se pune că luptătihii publikului și urmitoaiele însemnate linie din ziariulă guvernamîntalele Constitutionnel, de la 26 Noembre. Elă aduce aminte, într’ună articlu sup scrisă de domnul Symatiac, ki Francia n’ar ave nici o rațiune d’a refusa propunerea Engliterei d’a renoi ingagiamentele celoră trei puteri în privința Greciei. Situațiunea Franciei, zice artikiulă, este cu totulă limuriti. Suirea principelui Alfred pe tronul Greciei n’ar retema întru nimică pe Francia. Grecia este liberi a-șî alege pe domnitoriulă seu. Relațiunile nóstre cu Englitera suntă atită de kordiaiî, în riită nu vomă sîmpți nici o neplicere pentru alegerea principelui Alfred. Puterea cea mare, care ar trebui se susțin dinastia în Grecia, se va afla în facil a doue difikulluî. Ar trebui saă a închide pe noulu rege în cericulă limitei oră, prin kari ar trebui si perzi popolaritatea, sau a înkuragia ambițiunea Greciei și prin acesta s’ar deschide forțele cestiunii orientale atită de temuți. Aceste grele nedumiriri vor resulta pentru Englitera din triumfal principelui Alfred. Ar fi o nedreptate a nu voi a le vede; ziariulă „Times“ Ie a înțeleșii fórte bine.“ Sfîrșimu revista nóstri de astizi rekommdindu citirea ku luare aminte a unui artiklu din Debats în privința regelui sau a regiloru kizuți ș’a ridea, kici numai prin luarea aminte se potă înțelege finețele ș’alusiunile Torino, 26 Nombre, 7 ore sera, în ședința kamerei de astizi domnu Ratazzi a ’ncepută aperarea sa, a zisă ki ministerială scă represinti majoritatea, ki n’a kontraktată ku nimene mai din’ainte îndatoriri obligitorii, ki kontopirea armiei sudului cu armia regulare ar fi slăbită puterea insurecționale ș’ar fi prevenită desordine, și guvernul ar fi avută dreptulă a disolve asociațiunile ș’a proclama starea de asediu. Brigantismulă s’a împuținată, spre a dovedi acesta a înfițișată ună raportă destinată a se discuta în ședinți sekreti a komitetului. Acestă raportă cerki a dovedi, ki deputații arestați au fostă prinși asupra faptului (fragrante delicto), elu afirmi ki situațiunea aktuale a țerei ar fi mai buni. D. Ratazzi termini zikindă ki se supune decisiunii parlamentului, dar rekomandi Kamerei a pistra konstituțiunea, dinastia și ordinea. — Gazeta oficiali a muncii ki generaliulă Franzini a risipită o bandă de 80 briganțî. — Torino, 26 Noembre. Noptea. în Camera deputaților, d. Ratazzi a vorbită în totă kursulă ședinței asupra politicei interne, zikmndă și skopulă ministeriului a fostă o împiciuire a tutorii puteriloru națiunii, spre a dobîndi scopurile iei cele mari, dar și împiciuirea nu împlini nici de sumă abdicarea autorității guvernului. Kridă Garibaldi a voită a s’ardika asupra legiloră, a trebuită se fie kombitată. D. Ratazzi krede k’a filiată tetestnă mare serviciu, konstatindă înaintea Europei, ki ’n Italia guvernală a putută triumfa asupra revoluțiunii. Dupe acesta a vorbită despre kontopirea armiei Sudului, despre disolverea societății de emancipare (società emancipatrice) ș’a kombitată abusirile adversarilor ă sei. Cuvîntul ă seă a fostă primită cu aplause. Mine va vorbi ministrul de esterne asupra politicei esterne. — Torino 26 Noembre, în ședința de ieri a camerei domnu Nicotera a zisă, ki d. Ratazzi îl însărcinase a întrebuința înrîurirea sa asupra strigei pentru kiderea ministeriului Rikasoli;ki i-a dată ascultare, fiindă ki Ratazzi îi figiduise ki va sevîrși armarea naționali prin Garibaldiani și ki va reorganisa radikala administrațiunea interni. Dupe acesti alusare, domnu Nikotera a aperată bonduita lui Garibaldi spre liberarea Romei și a atacat pe domna Cialdini pentru cruzimele comise în contra Garibaldianilor, în urma katastrofei de la Aspromonte, în sfîrșită a cerută, kikamera și pue pe ministeriă în stare de abusațiune. Generalul Cugia a disputată evenimentele în Sicilia în timpulu șederei sale akolo ș’a aritată mai ku semi, ki tóté popolațiunea akrezută la o înțelegere sekretă între Garibaldi și guvern ku atită mai multă, ku kită în timpul acesta s’au deschirkatu la mai multe ponturi ale Siciliei arme destinate pentru garda naționali. — Domnu Kairoli a akusată pe ministeriă pentru tóte relele kari íntristezi Italia, s’a invitată kamera la o koaliciune în contra ministeriului. — London 26 Noembre. Ziariulă „Morning Star“ de astizî anuncii: în konsiliulu Ministriloră s’a luată decisiunea a mikșora budgetulă cheltuieliloru pentru anulă viitoriu ku doue milióne livre sterling!. — Kassel 26 Noembre. Lokotenintele-mareșală, Kavaleru de Schmerling a sosită aici ieri sori ku konvoce skipari din pena miiestri a redakțiunii acelui ziariă. iură espresă ș’a cerută îndati o audienți la principele elektoră. Gazeta dimineței (Morgenzeitung) de astizi a fostă konfiskati. Le journal des Débats, într’un artiklu în privinția Greciei, după ce spune, în cite-va cuvinte, ka jrakterială revoluțiunii Grece, vine la alegerile ce se prepari pentru Adunarea konstituitorii si nekunoskîndă niici noua lege elektorală a Greciei și krezîndări aceste alegeri se vor face totă după legea vechii, zice: „Alegerile se vor face în virtutea aceleiași sisteme elektorale ce da regelui Othon acele triste kamere a khorii orbi docilitate și korupisiune era atakati ku atita skomotu. Revouuțiunea s’a fikutű deci numai contra persónei lui Othon. Era intrinsula, atari de legea sea elektoralé ce se manijine, de conciționarii sei ce nu se destituiesku, de teritorială turkă ce nu se ataki, de monarhii ce nu se transformi nici se restorni, unii nu seă cu care displicea Greciloră. Elă a kiZută pentru acesta. Melokă mare trebuia se ginelă în Grecia, și celokă ijiea elă în adeveră în opiniunea greciloră, deorece ei aă crezută de trebuingii a dirige contra lui singură toti silinnia unei revolte unanime, și de órece n’aă krezută a kumpira pré skumpă esiliulă seă ku pregiulă unuia din acele interemnetată de una strimptoritarie pentru cele mai mari imperie, șiku mai multă kuvîntă periklose pentru ui națiune mikînte. Este ună lucru ciudată și kama interîiitoriă pentru nesce quasi republikani prekumă sunt parlamentarii, d’a bugeta kumă devină poporele din ce în ce mai multă înclinare la cea ce se pote kuma superstigiunea monarchiei! Primulă gradă de idolatrii regale este d’a se supune la tóte voinijrile suveranului, numai pentru ki este suverană; dar alți douile gradă este de sigură de a lă resturna de pe tronă, nu din kausa releloră legi pe kari pretinde a se rnzima, dară din kausa pirijiloră karakteriului scă personale prin kare n’are fericirea d’a înfiunta mulțimea. Se mirturesce astă felia ki karakteriulă seă este totă în guvernă, și kijjera nu ară pute produce nici unăomă de stată kapabile d’a neutralisa defectele regelui, nici o sistemi de instituisiuni indestulitorii spre a reduce pe rege a nu fi, ku voii firi voii, derită esekutoriulu voini fieferă naționali. Othon I, daki are ceva vanitate, se póte mîndri de sucesură ce a dobînditu. Grecii i-au aretată prin o revoluisiune ki nu respiraă de lokă suptă mina sea putințe. Me diferinimi de principii kasei de Hanovra, remașî multă mai Germani în Englitera debită dînsulă în Grecia, principi antipatici poporului fară mai multă debită a fostă elă vre-o dați a lui seă, dară kontra khoru a Englesiî, ku impertininisia loră de ómeni liberi, nu și-au dată nici o dați ostenela d’a ridika o singuri barikati. Ku tóte astea nu este glorii pe kare și n’plitéskL o cineva ku preijiulă seă; și dați necesitatea în care Grecii au fostă d’a alunga pe Othon trebue se de a înalți ideii de ce se temeaă de la geniulă seă, trebue mici se mirturimă ki sartea lui Othon este fikuti spre a desanima personele regali d’a-șî impune acelă aspru sacrificiă ce konsti a merge spre a domni afari din sjera sor. Othon de Bavaria n’avea mai multă de 16 ani kmndă puterile s’apulian a avuta în toti Europa ună principe disponibile care se vorosti a se însircina cu fericirea Greciloră. Se oferi mai intîiă tronul ă Atenii lui Leopold de Saxe-Coburg, astăzi rege alu Belgiloru; acesta a făku ună lucru ce nu pre fu bine înițelesă atunci și care trebue se pun asuzî kulmea reputaijiunii sele de înțelepciune: elă refusi. Othon nu fu așta de ințeleptă; elă nu se iea nici de kitü acaiaa ce învițase pe bancele Universitiții, simplu kumă e cineva in vîrsta cea frumosi, elă priimi. Ar fi putută, ba toți principii din familia sea, se tiaski la Munich, fin a eși nici o dați dintr’însulă. Și ce buni vieți de principe germana ar fi fostă! A urma seratele literarie ale curții regelui Ludovikă, a asculta ku komplicere micele versuri pirintesci ce nu suntă din cele mai rele ce s’aă skrisă, a zidi Glyptotheca și Pinacotheca, a asiste la inaugurarea Odeonului, și a lui Walhalla, și a porței Victoriei, și a holosului Bavaria; a disputa cu Korneliu și Kalbach, și a deveni forte tare in principius în materii de estetici și de înalți filosofii. Póte, pe la 1847, celebra komitesi de Mansfeld ar fi venită a arunca ore kare tulburare într’oesistenții așia de inaimtitórii; dară acestaa era tocmai momentulă în care regele Othon ficea pentru Greci o certi ku ambasatoriulă Turciei. D. Konstantin Musurus, și kapriciele balitisteloră suntă are multă mai neplikute de suferită de mită ale diplomaților:? de n’ar fi voită se fii de kită ună simplu oficiimă în servițiulă Austriei, Othon de Bavaria ar fi dobîndită gradurile sele în cele mai frumose garnisoni din lume, la Viena, la Milano, la Pesta, la Marenta; ar fi astizi feldzeugmester ku dreptulă la o bună pensiune de retragere. în sobă de asta, a petrecută 30 de ani din vîrsta sea într’unu crișelă ce zice ki e mai posomorită de kit oricare, și unde i se urla totă atită de multă pe kită pirea de uriciosi, domnia sea. Elăa înghițită pentru