Romănulŭ, noiembrie 1862 (Anul 6, nr. 304-334)

1862-11-22 / nr. 326-327

fiSSft' .Jäffl JOUÍ, VINERI VOIESCE sr VEI PUTE, Va eși in Uite filele afară de Linia și a doua­­ ji după Sărbători­. Abonarea pentru Bucuresci pe itafi­ană 128 lei Scae­­une......................... ........ 64 — Trei lune ......................................... 32 — JL’e lună......................................... H — Pr5 exemplariu.................o......... 24 par Insclințările linia de 30 litere.. e....... 1 h­ă Inserțiuni și reclamă linia................. 3 lei Nr. 326 321. Amil VI. 1 a -(ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Directoriul ti­­pariului: C. A. Rosetti. — Gerantă respuinsetoriu: M. Caludescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul pianului d. C. P. Aricescu, Pas. Roman No. 13. 22. 23 Noembre 1862. LUMII STE P^-TE £ ȘI VEI FI, Abonarea pentru districte pe snă­........152 lei Șase lune........................................... 76 — Trei lune.......................................... 38 — pSAHIÜ POLITICI­, COMERCIALE, LITERARII). Abonamentele începu la 1 si 16 ale fie­carii lune. Ele se facű In districte la corespondințil­e iad riulul și prin poște. La .Paris la d. Hallegrain, rue de l'anoienm Comédie, 5; pe trimestru 20 frânei. în Austria la direcțiunile poștale și la agin­­țele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă valută austriacă. REVISTA POLITICĂ. I­UCURESCU, 22 f”iu- Monitoriulu de astizi 22 Noembre publiki unu ziariu ală Consiliului de Miniștri prin care, în considerarea re­­clamațiunilor­ ivite din partea patriar­hului contra abusurilor și unor­ egumeni, se otiresce ka banii arenteloră mo­­șieloră monastiriloră zise închinate se se verse în Kassa Tesaurului publika. Vomă publika mine acestă ziariu, a­­supra kiruta ne reservimă a reveni. Fikuimă kunoskutö în No. tre­­kutü arestarea redaktoriului Re­for­mei, ordinați și esekutați de di. Pre­ședinte ală Kurții Apelative Kriminale, fikurik­ü kunoskuto ki nejudekatu și neosinditü, zisulü redaktoriu fu ares­tată și trimisă la temniți, și nimine nu ne-a date pin’akumü alte esplikiri în privința acestei ciudate neauzite și feluri cu grave procederî. Pin’akuma libertatea cetiuimiloru era loviți nu­mai de poliții, akumu éki­ ne lisați și’n disposițiunea Președintelui Kurții Apel. Kriminale, însi unde mergemu ku acestă progresă în loviri? și do. deputați suferi-voră ka o asemene gravi lovire celei mai sacre libertinî se se faki în sfera d-loră și mici în falsa dumnialoră, firi­ka se ridice vocea loră cea puternii în favo­­rea legiloră ș’a omului? Este peste puținul ka doi. deputat se nu ve­­zi ki p’o asemene kale nu mai es­te dreptate, nu mai este ni­ii luată so­cietate, ki eșimă de suptă skutulă le­giloră și întrunii suptă voinua omului, suptă voinia celui mai tare, suptă vo­inia ori kui va ave­­a disposițiunea sa ku­i­ va dorobanuî. Este peste putin­­țji ka domnii deputați se nu vezi ki ’n asemeni cestiunî nu trebue se se oku­pe de cestiunî de partite sau de indi­vizi, ci de societatea ai kir­i-a suntă represintanți; este peste putinți se nu vezi ki p’o asemenea kale suntă de­­considerațî în ochii Europei și perciuui la societate și se nu ceri îndati so­­coteli guvernului d’acestă faptă nea­uzită mici, se nu proteste, kumă pro­­testimă noi, și se nu ceri cuvenita satisfacere a justiției, prekumă n’o pu­­temă cere noi, prekumă nu trebue s’o ceremă noi, ci numai d-loră, le­galii noștrii represintanțî. Asceptimă dar, ne uitimă, și kredemă ki tóti sjera, în acesta ka în tóte, se uiți azi mai multă de kitu ori kindă la re­­presintanîi seî. Aritarimă în No. trebuie limba­­giulă folcloră engless și francesî în privința candidaturei unui principe en­­glese la tronul­ Greciei. Aritarimă apoi ki renumitulă Times a schim­­bată eari limbagiulă seu, și korespon­­dințele nóstre telegrafice ne spuseri ki se crede ki însum și guvernul­ en­­glese ar fi modificată opiniunea sa d’a mai susține acea candidaturi. Akumă se mai urmimu ku espunerea sciiitoră în acesti cestiune, de­și ele sunt­ anterior de celeră transmise prin tele­grame. Astă­felu organulă lordului Pal­merston, Morning­ Post, de la 26 Nov, zice: „Raki principele Alfred nu priimesce alegerea în Grecia, a­­­ tunci se va alege Ducele de Leuch­­­tenberg, represintantele agresiunii, „în masă, kmdă principele Alfred va „priimi alegerea. Englitera va cede „insulele Ioniane.“ Pe d’altă parte organul­ lordu­lui Russell Daily­ News, zice: „Este datoria nóstri a nu înku­­fragia pe Greci la alegerea princi­pelui Alfred. Acestă alegere ar fi ,­în contra intereseloru Greciloră, ka „și în contra intereseloră Englitezei.“ De la Viena afirmă și guvernul­ Austriei a vîndută guvernului Sfaturi­­lor­ unite ale Americei Septentrionale, din fabricele sale de 80,000, pusei kari s’aă și trimisă la Washington. Pre­­țulă kaikulată pe kostulă produkțiunii k’ună adaosă de 15 °­ C, s’a­fipsată la 25 fiorini pentru fii­kare puski, kare face o sum­i totale de done milióne fiorini. Pentru efectuarea acestei kum­­periri guvernulă Staturilor­ unite tri­misese u­ă­rginte într’adinsu la Viena. De se fii acesti inkurkituri și kontrazicere a foielor­ englese­n’o scimă și nu ne vomă încerka a o gici. Ori­cine înși vede ki Englitera pipn­e opiniunea publiki prin foiele sale, a­­runki în publikă ideiele pentru și kon­tra, fiiesce prin acesta pe cele­lalte puteri a deklara ki mințină stîpuli­­rile coprinse în tratatură fikută la fon­darea noului regată ală Greciei, pro­­veki în favore­a manifestările greci­lor­, cea­a ce-i di o mare autoritate morale și-și reservi apoi dreptul­ d’a face dupe kumă voră sfitui-o intere­sele zilei. Acesta se numeșce diplo­­mațj­ii și astăfelu se condukă trebile de ki­ri guvernele cele inteliginți. Spre completarea acestoră scrii se pune că luptă­tihii publikului și urmitoaiele în­semnate linie din ziariulă guverna­­mîntale­le Const­itutionnel, de la 26 Noembre. Elă aduce aminte, în­­tr’ună articlu sup­ scrisă de domnul­ Symatiac, ki Francia n’ar ave nici o rațiune d’a refusa propunerea Englite­­rei d’a renoi ingagiamentele celoră trei puteri în privința Greciei. Situațiunea Franciei, zice artikiulă, este cu totulă limuriti. Suirea principelui Alfred pe tronul­ Greciei n’ar retema întru ni­­mică pe Francia. Grecia este liberi a-șî alege pe domnitoriulă seu. Relațiunile nóstre cu Englitera suntă atită de kor­­diaiî, în riită nu vomă sîmpți nici o neplicere pentru alegerea principelui Alfred. Puterea cea mare, care ar tre­bui se susțin­ dinastia în Grecia, se va afla în facil a doue difikullu­î. Ar tre­bui saă a închide pe noulu rege în cericulă limitei oră, prin kari ar trebui si perzi popolaritatea, sau a înkuragia ambițiunea Greciei și prin acesta s’ar deschide forțele cestiunii orientale atită de temuți. Aceste grele nedumiriri vor­ resulta pentru Englitera din trium­­fal­ principelui Alfred. Ar fi o ne­dreptate a nu voi a le vede; ziariulă „Times“ Ie a înțeleșii fórte bine.“ Sfîrșimu revista nóstri de asti­zi rekommdindu citirea ku luare aminte a unui artiklu din Debats în privin­ța regelui sau a regiloru kizuți ș’a ridea, kici numai prin luarea aminte se potă înțelege finețele ș’alusiunile Torino, 26 Nombre, 7 ore sera, în ședința kamerei de astizi domnu Ratazzi a ’ncepută aperarea sa, a zisă ki ministerială scă represinti majori­tatea, ki n’a kontraktată ku nimene mai din’ainte îndatoriri obligitorii, ki kontopirea armiei sudului cu armia re­gulare ar fi slăbită puterea insurec­­ționale ș’ar fi prevenită desordine, și guvernul­ ar fi avută dreptulă a di­­solve asociațiunile ș’a proclama sta­rea de asediu. Brigantismulă s’a îm­puținată, spre a dovedi acesta a în­­fițișată ună raportă destinată a se discuta în ședinți sekreti a komitetu­­lui. Acestă raportă cerki a dovedi, ki deputații arestați au fostă prinși asupra faptului (fragrante delicto), elu afirmi ki situațiunea aktuale a țerei ar fi mai buni. D. Ratazzi termini zikindă ki se supune decisiunii par­lamentului, dar rekomandi Kamerei a pistra konstituțiunea, dinastia și or­dinea. — Gazeta oficiali a muncii ki generaliulă Franzini a risipită o bandă de 80 briganțî. — Torino, 26 Noembre. Noptea. în Camera deputaților, d. Ratazzi a vorbită în totă kursulă ședinței asu­pra politicei interne, zikmndă și sko­­pulă ministeriului a fostă o împiciuire a tutorii puteriloru națiunii, spre a dobîndi sc­opurile iei cele mari, dar și împiciuirea nu împlini nici de sumă abdicarea autorității guvernului. Kridă Garibaldi a voită a s’ardika asupra le­giloră, a trebuită se fie kombitată. D. Ratazzi krede k’a filiată tetes­tnă mare serviciu, konstatindă înaintea Eu­ropei, ki ’n Italia guvernală a putută triumfa asupra revoluțiunii. Dupe a­­cesta a vorbită despre kontopirea ar­miei Sudului, despre disolverea socie­tății de emancipare (società emanci­­patrice) ș’a kombitată abusirile ad­­versarilor ă sei. Cuvîntul ă seă a fostă primită cu aplause. Mine va vorbi ministrul­ de esterne asupra politicei esterne. — Torino 26 Noembre, în ședin­ța de ieri a camerei domnu Nicotera a zisă, ki d. Ratazzi îl­ însărcinase a întrebuința înrîurirea sa asupra strigei pentru kiderea ministeriului Rikasoli;­ki i-a dată ascultare, fiindă ki Ra­tazzi îi figiduise ki va sevîrși arma­rea naționali prin Garibaldiani și ki va reorganisa radikala administrațiunea interni. Dupe acesti alusare, domnu Nikotera a ap­erată bonduita lui Gari­baldi spre liberarea Romei și a atacat pe domna Cialdini pentru cruzimele co­­mise în contra Garibaldianilor, în ur­ma katastrofei de la Aspromonte, în sfîrșită a cerută, ki­kamera și pue pe ministeriă în stare de abusațiune. Ge­­neralul­ Cugia a disputată evenimen­tele în Sicilia în timpulu șederei sale akolo ș’a aritată mai ku semi, ki tó­té popolațiunea a­krezută la o înțele­gere sekretă între Garibaldi și guvern ku atită mai multă, ku kită în timpul acesta s’au deschirkatu la mai multe ponturi ale Siciliei arme destinate pen­tru garda naționali. — Domnu Kairoli a akusată pe ministeriă pentru tóte re­lele kari íntristezi Italia, s’a invitată kamera la o koaliciune în contra minis­teriului. — London 26 Noembre. Ziariulă „Morning­ Star“ de astizî anuncii: în konsiliulu Ministriloră s’a luată decisiu­­nea a mikșora budgetulă cheltuieliloru pentru anulă viitoriu ku doue milióne livre sterling!. — Kassel 26 Noembre. Lokote­­nintele-mareșală, Kavaleru de Schmer­ling a sosită aici ieri sori ku konvo­ce skipari din pena miiestri a redak­­țiunii acelui ziariă. iură espresă ș’a cerută îndati o audi­­enți la principele elektoră. Gazeta di­­mineței (Morgenzeitung) de astizi a­­ fostă konfiskati. Le journal des Débats, în­­tr’un­ artiklu în privinția Greciei, du­­pă ce spune, în cite-va cuvinte, ka­ j­rakterială revoluțiunii Grece, vine la alegerile ce se prepari pentru Aduna­rea konstituitorii si nekunoskîndă ni­­ici noua lege elektorală a Greciei și krezîndă­ri aceste alegeri se vor­ fa­ce totă după legea vechii, zice: „Alegerile se vor­ face în virtu­tea acelei­ași sisteme elektorale ce da regelui Othon acele triste kamere a kh­orii orbi docilitate și korupisiune era atakati ku atita skomotu. Re­vo­­uuțiunea s’a fikutű deci numai con­tra persónei lui Othon. Era intrinsula, atari de legea sea elektoralé ce se manijine, de conciționarii sei ce nu se destituiesku, de teritorială turkă ce nu se ataki, de monarh­ii ce nu se tran­sformi nici se restorni, unii nu se­ă cu care displicea Greciloră. Elă a kiZută pentru acesta. Me­lokă mare trebuia se gin­­elă în Grecia, și ce­lokă iji­ea elă în adeveră în opiniunea greciloră, de­ore­ce ei aă crezută de trebuingii a dirige contra lui singură toti silinnia unei revolte unanime, și de óre­ce n’aă krezută a kumpira pré skumpă esiliulă seă ku pregiulă unui­a din acele interemne­tată de una strimptoritarie pentru cele mai mari imperie, șiku mai multă kuvîntă periklose pentru ui națiune mikînte. Este ună lucru ciudată și kama in­­terîiitoriă pentru nesce quasi republi­­kani prekumă sunt­ parlamentarii, d’a bugeta kumă devină poporele din ce în ce mai multă înclinare la cea­ ce se pote ku­ma superstigiunea monar­­chiei! Primulă gradă de idolatrii re­gale este d’a se supune la tóte voin­­ijrile suveranului, numai pentru ki este suverană; dar alți douile gradă este de sigură de a­ lă resturna de pe tronă, nu din kausa releloră legi pe kari pretinde a se rnzima, dară din kausa pirijiloră karakteriului scă personale prin kare n’are fericirea d’a înfiunta mulțimea. Se mirturesce astă­ felia ki karakteriulă seă este totă în gu­vernă, și ki­jjera nu ară pute pro­duce nici ună­omă de stată kapabi­­le d’a neutralisa defectele regelui, nici o sistemi de instituisiuni indestulito­­rii spre a reduce pe rege a nu fi, ku voii firi voii, de­rită esekutoriulu voini fieferă naționali. Othon I, daki are ceva vanitate, se póte mîndri de sucesură ce a dobînditu. Grecii i-au aretată prin o revoluisiune ki nu re­­spiraă de lokă suptă mina sea pu­tințe. Me diferinim­i de principii kasei de Hanovra, remașî multă mai Ger­mani în Englitera debită dînsulă în Grecia, principi antipatici poporului fară mai multă de­bită a fostă elă vre-o dați a lui seă, dară kontra kh­­­oru­ a Englesiî, ku impertininisia loră de ómeni liberi, nu și-au dată nici o dați ostenela d’a ridika o singuri barikati. Ku tóte astea nu este glorii pe kare și n’plitéskL o cineva ku pre­­ijiulă seă; și dați necesitatea în ca­re Grecii au fostă d’a alunga pe Othon trebue se de a înalți ideii de ce se temeaă de la geniulă seă, tre­bue mici se mirturimă ki sartea lui Othon este fikuti spre a desanima personele regali d’a-șî impune acelă aspru sacrificiă ce konsti a merge spre a domni afari din sjera sor. Othon de Bavaria n’avea mai multă de 16 ani kmndă puterile s’apulian a avuta în toti Europa ună princi­pe disponibile care se vorosti a se însircina cu fericirea Greciloră. Se oferi mai intîiă tronul ă Atenii lui Leopold de Saxe-Coburg, astă­zi rege alu Belgiloru; acesta­ a făku ună lu­cru ce nu pre fu bine înițelesă atunci și care trebue se pun­ asu­zî kulmea reputaijiunii sele de înțelepciune: elă refusi. Othon nu fu așta de ințe­­leptă; elă nu se iea nici de kitü a­­caia­a ce învițase pe bancele Univer­­sitiții, simplu kumă e cineva in vîr­­sta cea frumosi, elă priimi. Ar fi putută, ba toți principii din familia sea, se t­iaski la Munich, fin a e­­și nici o dați dintr’însulă. Și ce bu­ni vieți de principe germana ar­ fi fostă! A urma seratele literarie ale curții regelui Ludovikă, a asculta ku komplicere micele versuri pirintesci ce nu suntă din cele mai rele ce s’aă skrisă, a zidi Glyptotheca și Pi­­naco­theca, a asiste la inaugurarea Odeonului, și a lui Walhalla, și a por­­ței Victoriei, și a holosului Bavaria; a disputa cu Korneliu și Kalbach, și a deveni forte tare in principius în materii de estetici și de înalți filosofii. Póte, pe la 1847, celebra komitesi de Mansfeld ar fi venită a arunca ore kare tulburare într’o­esi­­stenții așia de inaimtitórii; dară a­­cesta­a era tocmai momentulă în care regele Othon ficea pentru Greci o certi ku ambasatoriulă Turciei. D. Konstantin Musurus, și kapriciele ba­­litisteloră suntă are multă mai ne­­plikute de suferită de mită ale di­­plomaților:? de n’ar fi voită se fii de kită ună simplu oficiim­ă în ser­­vițiulă Austriei, Othon de Bavaria ar fi dobîndită gradurile sele în cele mai frumose garnisoni din lume, la Vie­­na, la Milano, la Pesta, la Marenta; ar fi astizi feld­zeugmester ku drep­tulă la o bună pensiune de retrage­re. în sobă de asta, a petrecută 30 de ani din vîrsta sea într’unu crișelă ce zice ki e mai posomorită de kit ori­care, și unde i se urla totă atită de multă pe kită pirea de uriciosi, domnia sea. Elă­a înghițită pentru

Next