Romănulŭ, decembrie 1862 (Anul 6, nr. 335-365)

1862-12-07 / nr. 341-342

H16 ROMANULU 8/26 DECEMBRE. In anulu viitoriu voru trebui neaperatu se figureze ín kasa baniloru atunci kundu se plitesku, daru altu țeva este kasa baniloru și altu țeva este budgetulu, In caré aceste kreannje, kare negreșitu a trebuită se figureze ín sobotelele a­­niloru trebuiji, n’au nici unű amesteku. Amü resutitű buudgetulü anului 1860 și n’amű gisitü íntr’ínsulű nhí o sumi alokati guvernului sau lisate ïn dis­­posiisiunea lui ku skopa d’a impumuta ku dínsa pe partikulari; asemene n’am gisitű ïn ațelă budgete nhí o krean­­jji a Statului provenite din nisse im­­prumuteri prețedingi; de unde darű potü proveni ațele kreannje ale Statu­lui? și kuma a pututu guvernulu se de bani ku imprumuta, kunda era ela însuși nevoită a se împrumuta și a preti a dobîndi pîni la 12 °­ C ? Dom­­nu Ministru ne spune ki a.1,­ia este și trjebue­se­ la kredemü, fiindu ki nea­peratu titlurile a’ielora kreann,e s’afte ín portofoliulu ministeriului seu. Sta­­tulű darű — acesta este constatata prin cuvintele domnului Ministru, — a datű banii ku împrumutare, bani, de kari a­vea ateta trebuindi, íukita era kon­­strînsă a kontrakta datorie, a avuta titlurile de kreanije In portfoliulü seű și a tekutű, kindu Kamera i-a tekutü grea imputare ki s’afite In falimentu! In­țelegemü fórte bine, ki Statulü póte, și de multe ori trebue, se kontrakte datorie, darü nu íin,elegemű, ki Sta­tulü se se împrumute ka se póte și elű la rindu­l lui se împrumute pe alții. Domnulu Ministru nu se multui­­meste numai a trece între veniturile straordinarie kreanițele Statului la unii partikularî a kirora ședinți este în kursulu anului viitoriu, ți mai trece înki și înkisuirea fonduriloru datoriei flotante. Ne mirima, kumu domnu Ministru se mirgineste numai în a~ țea datorii flotante, pe care o kal kulíma aproximativa la 12 milione, și voieste a închide cele­lalte împru­­muturi de 8 și de 5 milione, kițî este învederată ki, ku kifu ar face mai multe datorie, ku atitu ar spori veniturile straordinarie ale Statului. Spre exemplu se admitemu ki krean­­gele Statului se fii de 2,793,529 leî și datoria flotante, în loku de 12 mi­lióne, de 36 milióne, veniturile straor­dinarie ar fi atunți, nu de 14,793,529 lei, ți de 38,793,529 lei, și budge­tulu ar înfițișia în loku d’unu esc se­­dinte de 3,789,860 leî, unu este din­­te de 27,789,860 lei. Ku alte cu­­vinte: ku kitu vomű face mai multe datorie, ku atitu vomu prospera mai bine finanțele nóstre. Kontraritarea de datorie este unu mizloku, și unu miziloku destul­ de trista, spre a acoperi unu deficitu de budgetű, daru nu póte fi nisi o dali unü mizilokü d’a ecilibra unu budgetü, fiindu ki datoriele țe­le fațemă nu suntu unu venitü, din kontra mireskű keltuielele prin plata dobínziloru. Așia daru tre­bue se stergemü din budgetulu anului 1863 ațele 14,793,529 lei și tre­bue se~la kompunemu ín kipulu ur­­mitoriu. Keltuielele ordinarie si straordinare In semn­ de ................................................ 164,612,689 lei 2n­ par. neacoperite de lei . . . . 34,649,443 „ 23 Kuma voma pute acoperi ațestă deficitu? prin contraritare de alte da­­torie ? Dara acesta va împoviva bud­getulu celtuielelor a anilor­ viitori prin plata dobânziloru și prin urmare de­­fmtulű va deveni din anii în anii mai mare și nu vomű mai fi în stare nici o date a ne pliti datoriele. Domnu Ministru de finanțe ne va obiecta, póte, ki amu kalkulatu veni­turile Statului dupi konstauirile ak­­tuale, era nu dupi evaluațiunile fi­­kute de dumnialui. De­și kredemű ki singurulu mizileküi d’a nu se ami­­gi pe sine, d’a nu-și face ilusiuni, este de a lua de normi konstatirile, totu voimit a fațe pli­iere domnului Miniștrii de finanțe, și adoptemu pen­­tr’unu minutu ki evaluaipunile dom­nii sale pentru anulu 1863 se vor­ realisa în tokmaí, fin nici o reduk­­ijiune, firi nici o­remișiigi; se ve­­demu daru kare va fi atunci budge­­tulu anului 1863. Reltnțele Statului in suma de lei 164,612,689 par.22 Veniturile dupe evaziapiunile d-lui ministru. ... „ 153,609,020 „ — Defigi­k „ 11,003,669 par. 22 Pentru acoperirea acestui deficit, ne propune domnu ministru, precumű am vezuta, înșisuirea de kreange și contrakitare de datorie pînă la o sumă, de 9,847,888 lei, daki ne vomu lua dupi evaluatiunea paginii 8, sau de 14,793,529, daki vom­ preferi eva­­luagiunea paginii 10. Se nu uitimu ki atestu definito de 11 milióne se va repeți în toți anii și ki vomu fi nevoiti a kontrak­­ta pentru acoperirea lui în topi anii alte datorie noue, firi a pute pluti pe tele vechie. Nu numai ateta, de­finită va krește dimpreună ku datoria Statului prin creșterea dobínzilor­. Daki pentru acoperirea difi­itului a­­nului 1863 va trebui se kontraktirna o datorii de 11 milione, deficitul­ a­­nului 1864 va fi de 12,104,036 lei și datoria Statului va fi kreskuta la 23 milione, deficitul­ anului 1865 va fi de 13,314,440 lei și datoria Statului de 36 milióne, în anulă 1866 vomu are unul deficitu de 14,645,884 lei și o datorii de 51 milióne și asia înainte. Lisimu pe domnu ministru a continua asestu komptu și va gisi ki dupi zece ani, adici la 1873, vomu fi ajunsă la unu deficitu anuale de 28,540,682 lei și la o datorii pu­­bliki de 202 milione. Daki akumu nu ne afirmil în falimentu, nu póte fi kontestatu ki kalea propuși de d. ministru ne dute de sikuru la area fatale katastrofi. Ne unimű desevîrșitu ku te zițe domnu ministru despre zemișii­e și creditele neîntrebuinți­ate ale trekutuluî kari nu se potu trece in budgetulu anului viitoriu, daru nu ne unimti de loku ku ideiele emise de domnialui la sfirșitulu espunerii motivelorű. D. ministru zițe: „îmi plațe a crede in­­„ki, domniloru, ki ațesti espunere „va arunca în spiritele domniei-vóstre „o mare parte a konvilniuniloru mele, „și ki ven,í rekunósse ki de la vo­­„tarea unui budget” bine așezată a­­„tîrni desevîrșita m­rganisare a finan­­­ uci­iru serei, și daki pe d’o parte „consolidarea administrațiunii ne împin­ge silită a mări cheltuielele, era pe „d’aiti parte suntemu datori a asicurd­ „venituriloru o sporire proporționale, și „prin urmare nu putemu piși într’unu „sensu sau în altulu pe calea reduc­­țiuniloru esagerate, daki voimu se nu „kompromitemu întregulu nostru sis­temă administrativă și finanțiariO.“ DiferimO de plierea domnului mi­nistru și pe limba dumnelui vo’este a proporționa veniturile ku keltuiele­le, noi din kontra voimű a proporțio­­na cheltuielele dupi venituri, adici voimű a lua de base veniturile și a mirgini cheltuielele în tericulă acestor­ venituri. Voima a respinge ku kitti va fi ku putinei tóte cheltuielele neprodukitorie, și într’acestea numerímii și pe cele kuratü administrative, și din kontra dorimű a da o mai mare întindere cheltuieleloru produkitórie, prekumu suntu îmbunetigirea mizr0țelor­ de komunikagiune, kanalisarea râuriloru, k’unű kuvíntu tóté kite au de skopü înflorirea și progresulu industriei, a­­griculturei și komerțiului, tóte, kite produki Statului unű adeveratu folosit, fii materiale, fii morale. Nu vomu kirti daki Statulu va împoviva bud­getulu cheltuielilor, pentru întinderea instrucțiunii publice, pentru organisa­­rea unei gardie naționale, pentru kii ferate ștl.; daru voma kombate totu d’auna unű budgetu de cheltuiele din kari nu resulti de kita imulßirea func­­t­ionarilor­ și kresterea apantamentelor. Klasile produkitório au fostu In trebutu forte nedreptu­jite; kredemű ki a sositu ïn fine timpulu ka guver­nulu se le ínterzi țelă puțină o par­te din țe au contribuitü. Vedemű, ki din țe în țe­­ndurile lorți se de­stindă, junimea priiseșțe din zi in zi profesiunile de komerțță și de in­dustrii și alergi la bariera de funk­­ționari publicî. Statul­ nu va pute împiega atenți funk­ționari, kiiji au îm­­bințiși atu area karién. Pe d’o parte darű se ’mpuținezi puterile produki­­tórie și pe d’alti parte, trebuințele Statului kreskü necontenitil printr’o­armii de funkționari și de viitori pen­sionari; urmarea naturale nu pate fi alta de kita ruina Statului și kreațiu­­nea unui proletariate Ne e­terni se nu fimți­reu în­țeleși, înțelegemă, și ațesta ori­ce omu­l cu minte o înțelege, ki mațina Sta­tului nu póte funkționa firi funkțio­­nari; nu póte fi dară gestiune despre utilitatea și necesitatea funkționarilorO publicî, kari trebueskü a fi retribuiri de Statu ; amu dori inii se fii mai bine retribuiri de kitű suntu astizi, daru nu ințelegemű pentru ce se faki zețe ómeni serviciulu ce li-ar pute sevîrși unu omu? Se se dé aselui omu apantamente de 2 sau de 4, totu va fi unu mare avantagiu pentru Statu. Se se simplifice lucririle, se se des­­ființeze multe scrieri deșerte, se se ’ntroduki în kanțelarie maține de ko­­piata, kare vorű skuti d’o multime de kopisti. K’unű kuvĭnta suntemú kon­­vinșî ki s’ar pute introduce o multi­me de reforme și de ekonomie in tote ramurile administrative, kari, fin se suferi serviciulu, ar pute reduse forte multű cheltuielele Statului. Și tokmai in redukriunea cheltuieleloru, darű nu in adrogirea venituiloru, care nu póte fi nisi o date sikan, kredemu ki se póte gisi adeveratulű esilibru al­ bud­getului. Winterhaider. lora primărie Romino-Israilite de­crse, din Iași, rugindu-vi, sa bine-voinii a însera uimitoriele rinduri în stimabilulö ziuriu alu domniei-vóstre. La 1860 luna lalia s’a înfiintatu aise o skóli primarii Romano-Israe­­liti conformu regulamentului skolariu. Organisajțiunea ei este întokmiti a lupi instrukisiunea legiloru esistente întru asemenea, jertfinduse tóte îngrijirile pentru limba romini­ka limba princi­­pale în care se predau obiectele dupi otirîrea § 421 din Regulamentuld Or­­ganika. Mizi-lesele pekuniare pen­tru susjjinerea acestui așezămîntu se trage din tabla kimei kușiere , dupi sererea epitropiei komunitisjei israe­lite de arse, inkuviiurati de înaltele ministerie de culte și de interne. — Ku tóte greutisiile țele mari se ko­­mitetulü skolariu, rinduitu de inaltulu ministeriu, a avutu ku instalarea pro­­fesoriloru, ku tóti indeíerinija iskati isi și kõié a inseputü a fi plikuti si presiosi populariunei israelite, inkita intr’unu timpe asia de skurtü se simtji nevoii de a se miri numerulü ala­­torüi skolí. Inkurageatii pe de o parte de ocrotirea promisi de Inaltulu Mi­nisteriu de Kulte, kare intr'unul­ din ofisiile sele zisp: „Komitetulu (sko­lariü) fie sigurü, ki intru kitu spiri— tulu edukatiiunei Romano-Israelite va fi aselü alü datoriei, alü respektului și alüi iubire! kitre patrie, nisi unu gu­­vernü, ori care fie izolarea sa, nu va face nici o daunare progresului ase­­loru skoliu —­ kare pe de alti parte insurageatü de susesulu, ku care era încoronati sirguinuia sea pentru pro­gresă și sivilisatiune, komitetulü ’și-a­fisatu toti atenuiunea asupra inaiutireî asestui așezimîntu, asta­felu, în kitu a­­vemü akumu o skóli centrali și trei skoli filiale deplină organisate, în care mai multă de 500 de audingi kapiti o instrukțiune regulată sistematiki con­formu spiritului legiloru și trebuin­ Ițeloru florei. Pe lingi kipitarea lu­­mineloru salutarie și neapirate fio­­ru­­­lui omu, 150 din menționații studenti kapiti pe totă anulă imbukiminte, inhiluiminte și kirpile nesesarte — predomnind aise o opiniune komum: kum ki­aseste skoli meriți de a fi puse totu într’o linii cu cele­lalte skoli publise primărie. — Komitetulu pusese in proieptulă seü infiintarea unei skoli israelite de fete, inși resoluțiunea konsiliului dom­­nisoră miniștri din 3 iulia anulă ku­­rente, publikați prin fóța publikajjiu— nilorü oficiale No. 155 alungitorie de autonomia komunitijjei israelite a res­­turnată esistinga acestora skoli pini în fundamentă. în asea resoluțiune se zise între altele: „Ian într’aceea se priveșse kulturu și așeziminte de bine-faseri, guvernulu se înseteze a se mai amesteka in viitoriu de ase­mene interesu.“ — Asesti recoluzi­­une se interpretezi , póte ku erere, dară mai în genere , ki Guvernulu nu se va mai amesteka la adikarea tal­­sei, kare prin akumu s’a datu prin o lisitatiune sub intervenirea și egida guvernului. Daki a,sésta arü fi adevirali, a­­poi ku finitulu anului kurente arü in­­séta mizílósele susßinerii skólelorü ro­mano israelite și a ospitalului israilitü de aise, neavindü altü fondü dekitü asea taksi. Eu nu voia si interpeleza men­ționata resolutsiune; nu voiu si ser­­setezü intru kitti vre­ unii din comuni­­tatea d’aiue se interesezi; ku taksa kir­­nii kusiere se înseteze; nu voiu in fine se konstata ki ku dirimarea acestora skoli, junimea israelite de aise va fi neglijeati si replicati in corumperea moravurilorű; ki sei o suti pini la o suti doui­zeci de pa­­sieniji din ospitalulu israelitü de aise voru fi espuși unei profunde miserii, și ki alte institute de chirie-faseri, kare tragu venitulu loru totu din zisa taksi se vor t­rimisi odati cu desfi­intarea acesteia, voiü numai a sprijini singurulu faktu, ki instrucțiunea și eduka­jiunea suntű­m­isele fundamente­­, pe care se reazimi ferisirea și pros­peritatea intregilor­ generațiuni, însi edukagiunea pote prospera numai prin skólele publise, și în fine, ki skalele publise rommo israilite nu pot­ fi re­­trase înapoi in respektul­ asesta. „îngrijijim­­ de instrukijiunea ju­­nimei, și vei fi kipita buni setifjeni și supuși kredincioși!“ Iași în Noemb. 1862. Șvarț­ă. A Veniturile dupe konstată rile aknuale .... . . 115,169,716 ,, 39 „ Deficits . . . Let 49,442,972 „ 23 „ Pentru acoperi­rea ace­­stui definltu domnu Ministru de finanțe ne­ariti in solsui­­re de kreanjje si contraktare de datorie in sumn. de . . 14,793,529. Remine dar­unu defin­tu Domnule Redaktare! Interesulu se jertfiri skatelniii în genere mi înkaragenzi a atrage aten­­jsiunea domniei-vóstre și asupra skóle­ WEBBSA ESPUNEREA MOTIVELOR asupra PROIECTULUI DE LEGE PENTRU PENSII. Gestiunea pensiunilor­, este o ges­tiune care a preokupatii, mai pe tóte Guvernele, se s’au subsedatii de la a­­nulu 1859, prin urmare ea reklami o grabniki solugiune atita în interesulu publikü, spre a ’mpika justa așteptare, a aseloru se au drepturi constatate la o pensie, și aseloru se suntu pe drum de retragere, kitai și în interesulu fisku­­lui, kisi pensiunile astă­zi, absorbe o sumi în destulă de considerabili, a­­prope de leî, 6,600,000, pentru am­bele pligi a­le Româiei, în kitai nu are nici o proporțiune, cu resursele nóstre Budgetale. Sub-skrisulu preocupata de aceste considerante, și avindu în privire vo­turile emise de Onor. Adunare, în di­ferite ocasii, prin kari s’a serutu, ka: „Guvernulu se infign­eze negreșit . „Proiektulu de lege, relativ la reor­­„ganisagia dreptului de pensii. u Amu formată, alituratulu Proiekt de lege, adoptendu la elaborarea lui, mai multe prinsipii din legea franțesi, și sokalismdule dupi situaijia nósta de astăzi. Acestu Proiektu konginundu kon­­g, firmarea pensiunilor­ înskrise, kondi­­giile țe dau dreptu la pensie, dispo­­sigiile aplicabile la foncțiionari în ser­vicii­ și alte reguli de complabilitate, ve rogii domniloru, se bine-voigí a­ lu lua în deliberare, și a’i da trebuin­ Miósa întrebuințare, ka o gestiune de urgenți, kare numai póte fi primitóre de nici o amintire, kisi dupi unu kal­­kulu de probabilitate, amü venitu la konvikția ki in 36 aní, lisinduse se sub­siste legea asti­zi in vigóre, ve­­nituli totala alti tirei, nu va îndestu­la suma se s’arü seze, pentru a se res­­picti proporționala kressere, a dreptu­­rilor­ dobindite la pensiuni. Ministru Finans. Kantakuzino. PROIECT de LEGE forma­tu DE MINISTERIULU FINANCELORU ASUPRA PENSIILORU. Titlulu 1. Konfirmația Pensiiloru înscrise.­­ Art. 1. Suntu și remînii înscrise în registru datorii publise pensiunele, indemnizațiile dobindite și lichidate îna­intea legei de fasii și a le al­ora ti­tluri au fostu recunoscute valabile, sau au fost­ încuviințate de kamen. Titlul­ II. Condiția dreptului la Pensiune. Art. 2. Funkționarii sau impie­gații piminteni sau strivni retribuiți de kitre Statü și admiși subtü acestu titlu în cadrele Administrative înainte, și de la data promulgiri Legei de fa­sii, vom­ avea dreptu la Pensiune, con­formu disposițiunilor­ Legei de fasii și vom­ suferi, fin nisi o posibilitate de despăgubire pentru lasa de renun­țare la pensiune, sav­ori­se alte kau­­se, popririle mai jos c antate. 1. O poprire de 5 % asupra în­­­­tregului tratamentu. diurne, salarii, sen

Next