Romănulŭ, decembrie 1862 (Anul 6, nr. 335-365)
1862-12-07 / nr. 341-342
H16 ROMANULU 8/26 DECEMBRE. In anulu viitoriu voru trebui neaperatu se figureze ín kasa baniloru atunci kundu se plitesku, daru altu țeva este kasa baniloru și altu țeva este budgetulu, In caré aceste kreannje, kare negreșitu a trebuită se figureze ín sobotelele aniloru trebuiji, n’au nici unű amesteku. Amü resutitű buudgetulü anului 1860 și n’amű gisitü íntr’ínsulű nhí o sumi alokati guvernului sau lisate ïn disposiisiunea lui ku skopa d’a impumuta ku dínsa pe partikulari; asemene n’am gisitű ïn ațelă budgete nhí o kreanjji a Statului provenite din nisse imprumuteri prețedingi; de unde darű potü proveni ațele kreannje ale Statului? și kuma a pututu guvernulu se de bani ku imprumuta, kunda era ela însuși nevoită a se împrumuta și a preti a dobîndi pîni la 12 ° C ? Domnu Ministru ne spune ki a.1,ia este și trjebuese la kredemü, fiindu ki neaperatu titlurile a’ielora kreann,e s’afte ín portofoliulu ministeriului seu. Statulű darű — acesta este constatata prin cuvintele domnului Ministru, — a datű banii ku împrumutare, bani, de kari avea ateta trebuindi, íukita era konstrînsă a kontrakta datorie, a avuta titlurile de kreanije In portfoliulü seű și a tekutű, kindu Kamera i-a tekutü grea imputare ki s’afite In falimentu! Ințelegemü fórte bine, ki Statulü póte, și de multe ori trebue, se kontrakte datorie, darü nu íin,elegemű, ki Statulü se se împrumute ka se póte și elű la rindul lui se împrumute pe alții. Domnulu Ministru nu se multuimeste numai a trece între veniturile straordinarie kreanițele Statului la unii partikularî a kirora ședinți este în kursulu anului viitoriu, ți mai trece înki și înkisuirea fonduriloru datoriei flotante. Ne mirima, kumu domnu Ministru se mirgineste numai în a~ țea datorii flotante, pe care o kal kulíma aproximativa la 12 milione, și voieste a închide celelalte împrumuturi de 8 și de 5 milione, kițî este învederată ki, ku kifu ar face mai multe datorie, ku atitu ar spori veniturile straordinarie ale Statului. Spre exemplu se admitemu ki kreangele Statului se fii de 2,793,529 leî și datoria flotante, în loku de 12 milióne, de 36 milióne, veniturile straordinarie ar fi atunți, nu de 14,793,529 lei, ți de 38,793,529 lei, și budgetulu ar înfițișia în loku d’unu esc sedinte de 3,789,860 leî, unu este dinte de 27,789,860 lei. Ku alte cuvinte: ku kitu vomű face mai multe datorie, ku atitu vomu prospera mai bine finanțele nóstre. Kontraritarea de datorie este unu mizloku, și unu miziloku destul de trista, spre a acoperi unu deficitu de budgetű, daru nu póte fi nisi o dali unü mizilokü d’a ecilibra unu budgetü, fiindu ki datoriele țele fațemă nu suntu unu venitü, din kontra mireskű keltuielele prin plata dobínziloru. Așia daru trebue se stergemü din budgetulu anului 1863 ațele 14,793,529 lei și trebue se~la kompunemu ín kipulu urmitoriu. Keltuielele ordinarie si straordinare In semn de ................................................ 164,612,689 lei 2n par. neacoperite de lei . . . . 34,649,443 „ 23 Kuma voma pute acoperi ațestă deficitu? prin contraritare de alte datorie ? Dara acesta va împoviva budgetulu celtuielelor a anilor viitori prin plata dobânziloru și prin urmare defmtulű va deveni din anii în anii mai mare și nu vomű mai fi în stare nici o date a ne pliti datoriele. Domnu Ministru de finanțe ne va obiecta, póte, ki amu kalkulatu veniturile Statului dupi konstauirile aktuale, era nu dupi evaluațiunile fikute de dumnialui. Deși kredemű ki singurulu mizileküi d’a nu se amigi pe sine, d’a nu-și face ilusiuni, este de a lua de normi konstatirile, totu voimit a fațe pliiere domnului Miniștrii de finanțe, și adoptemu pentr’unu minutu ki evaluaipunile domnii sale pentru anulu 1863 se vor realisa în tokmaí, fin nici o redukijiune, firi nici oremișiigi; se vedemu daru kare va fi atunci budgetulu anului 1863. Reltnțele Statului in suma de lei 164,612,689 par.22 Veniturile dupe evaziapiunile d-lui ministru. ... „ 153,609,020 „ — Defigik „ 11,003,669 par. 22 Pentru acoperirea acestui deficit, ne propune domnu ministru, precumű am vezuta, înșisuirea de kreange și contrakitare de datorie pînă la o sumă, de 9,847,888 lei, daki ne vomu lua dupi evaluatiunea paginii 8, sau de 14,793,529, daki vom preferi evaluagiunea paginii 10. Se nu uitimu ki atestu definito de 11 milióne se va repeți în toți anii și ki vomu fi nevoiti a kontrakta pentru acoperirea lui în topi anii alte datorie noue, firi a pute pluti pe tele vechie. Nu numai ateta, definită va krește dimpreună ku datoria Statului prin creșterea dobínzilor. Daki pentru acoperirea difiitului anului 1863 va trebui se kontraktirna o datorii de 11 milione, deficitul anului 1864 va fi de 12,104,036 lei și datoria Statului va fi kreskuta la 23 milione, deficitul anului 1865 va fi de 13,314,440 lei și datoria Statului de 36 milióne, în anulă 1866 vomu are unul deficitu de 14,645,884 lei și o datorii de 51 milióne și asia înainte. Lisimu pe domnu ministru a continua asestu komptu și va gisi ki dupi zece ani, adici la 1873, vomu fi ajunsă la unu deficitu anuale de 28,540,682 lei și la o datorii publiki de 202 milione. Daki akumu nu ne afirmil în falimentu, nu póte fi kontestatu ki kalea propuși de d. ministru ne dute de sikuru la area fatale katastrofi. Ne unimű desevîrșitu ku te zițe domnu ministru despre zemișiie și creditele neîntrebuințiate ale trekutuluî kari nu se potu trece in budgetulu anului viitoriu, daru nu ne unimti de loku ku ideiele emise de domnialui la sfirșitulu espunerii motivelorű. D. ministru zițe: „îmi plațe a crede in„ki, domniloru, ki ațesti espunere „va arunca în spiritele domniei-vóstre „o mare parte a konvilniuniloru mele, „și ki ven,í rekunósse ki de la vo„tarea unui budget” bine așezată a„tîrni desevîrșita mrganisare a finan uciiru serei, și daki pe d’o parte „consolidarea administrațiunii ne împinge silită a mări cheltuielele, era pe „d’aiti parte suntemu datori a asicurd „venituriloru o sporire proporționale, și „prin urmare nu putemu piși într’unu „sensu sau în altulu pe calea reducțiuniloru esagerate, daki voimu se nu „kompromitemu întregulu nostru sistemă administrativă și finanțiariO.“ DiferimO de plierea domnului ministru și pe limba dumnelui vo’este a proporționa veniturile ku keltuielele, noi din kontra voimű a proporționa cheltuielele dupi venituri, adici voimű a lua de base veniturile și a mirgini cheltuielele în tericulă acestor venituri. Voima a respinge ku kitti va fi ku putinei tóte cheltuielele neprodukitorie, și într’acestea numerímii și pe cele kuratü administrative, și din kontra dorimű a da o mai mare întindere cheltuieleloru produkitórie, prekumu suntu îmbunetigirea mizr0țelor de komunikagiune, kanalisarea râuriloru, k’unű kuvíntu tóté kite au de skopü înflorirea și progresulu industriei, agriculturei și komerțiului, tóte, kite produki Statului unű adeveratu folosit, fii materiale, fii morale. Nu vomu kirti daki Statulu va împoviva budgetulu cheltuielilor, pentru întinderea instrucțiunii publice, pentru organisarea unei gardie naționale, pentru kii ferate ștl.; daru voma kombate totu d’auna unű budgetu de cheltuiele din kari nu resulti de kita imulßirea functionarilor și kresterea apantamentelor. Klasile produkitório au fostu In trebutu forte nedreptujite; kredemű ki a sositu ïn fine timpulu ka guvernulu se le ínterzi țelă puțină o parte din țe au contribuitü. Vedemű, ki din țe în țendurile lorți se destindă, junimea priiseșțe din zi in zi profesiunile de komerțță și de industrii și alergi la bariera de funkționari publicî. Statul nu va pute împiega atenți funkționari, kiiji au îmbințiși atu area karién. Pe d’o parte darű se ’mpuținezi puterile produkitórie și pe d’alti parte, trebuințele Statului kreskü necontenitil printr’oarmii de funkționari și de viitori pensionari; urmarea naturale nu pate fi alta de kita ruina Statului și kreațiunea unui proletariate Ne eterni se nu fimțireu înțeleși, înțelegemă, și ațesta orice omul cu minte o înțelege, ki mațina Statului nu póte funkționa firi funkționari; nu póte fi dară gestiune despre utilitatea și necesitatea funkționarilorO publicî, kari trebueskü a fi retribuiri de Statu ; amu dori inii se fii mai bine retribuiri de kitű suntu astizi, daru nu ințelegemű pentru ce se faki zețe ómeni serviciulu ce li-ar pute sevîrși unu omu? Se se dé aselui omu apantamente de 2 sau de 4, totu va fi unu mare avantagiu pentru Statu. Se se simplifice lucririle, se se desființeze multe scrieri deșerte, se se ’ntroduki în kanțelarie maține de kopiata, kare vorű skuti d’o multime de kopisti. K’unű kuvĭnta suntemú konvinșî ki s’ar pute introduce o multime de reforme și de ekonomie in tote ramurile administrative, kari, fin se suferi serviciulu, ar pute reduse forte multű cheltuielele Statului. Și tokmai in redukriunea cheltuieleloru, darű nu in adrogirea venituiloru, care nu póte fi nisi o date sikan, kredemu ki se póte gisi adeveratulű esilibru al budgetului. Winterhaider. lora primărie Romino-Israilite decrse, din Iași, rugindu-vi, sa bine-voinii a însera uimitoriele rinduri în stimabilulö ziuriu alu domniei-vóstre. La 1860 luna lalia s’a înfiintatu aise o skóli primarii Romano-Israeliti conformu regulamentului skolariu. Organisajțiunea ei este întokmiti a lupi instrukisiunea legiloru esistente întru asemenea, jertfinduse tóte îngrijirile pentru limba rominika limba principale în care se predau obiectele dupi otirîrea § 421 din Regulamentuld Organika. Mizi-lesele pekuniare pentru susjjinerea acestui așezămîntu se trage din tabla kimei kușiere , dupi sererea epitropiei komunitisjei israelite de arse, inkuviiurati de înaltele ministerie de culte și de interne. — Ku tóte greutisiile țele mari se komitetulü skolariu, rinduitu de inaltulu ministeriu, a avutu ku instalarea profesoriloru, ku tóti indeíerinija iskati isi și kõié a inseputü a fi plikuti si presiosi populariunei israelite, inkita intr’unu timpe asia de skurtü se simtji nevoii de a se miri numerulü alatorüi skolí. Inkurageatii pe de o parte de ocrotirea promisi de Inaltulu Ministeriu de Kulte, kare intr'unul din ofisiile sele zisp: „Komitetulu (skolariü) fie sigurü, ki intru kitu spiri— tulu edukatiiunei Romano-Israelite va fi aselü alü datoriei, alü respektului și alüi iubire! kitre patrie, nisi unu guvernü, ori care fie izolarea sa, nu va face nici o daunare progresului aseloru skoliu — kare pe de alti parte insurageatü de susesulu, ku care era încoronati sirguinuia sea pentru progresă și sivilisatiune, komitetulü ’și-afisatu toti atenuiunea asupra inaiutireî asestui așezimîntu, astafelu, în kitu avemü akumu o skóli centrali și trei skoli filiale deplină organisate, în care mai multă de 500 de audingi kapiti o instrukțiune regulată sistematiki conformu spiritului legiloru și trebuin Ițeloru florei. Pe lingi kipitarea lumineloru salutarie și neapirate fiorului omu, 150 din menționații studenti kapiti pe totă anulă imbukiminte, inhiluiminte și kirpile nesesarte — predomnind aise o opiniune komum: kum kiaseste skoli meriți de a fi puse totu într’o linii cu celelalte skoli publise primărie. — Komitetulu pusese in proieptulă seü infiintarea unei skoli israelite de fete, inși resoluțiunea konsiliului domnisoră miniștri din 3 iulia anulă kurente, publikați prin fóța publikajjiu— nilorü oficiale No. 155 alungitorie de autonomia komunitijjei israelite a resturnată esistinga acestora skoli pini în fundamentă. în asea resoluțiune se zise între altele: „Ian într’aceea se priveșse kulturu și așeziminte de bine-faseri, guvernulu se înseteze a se mai amesteka in viitoriu de asemene interesu.“ — Asesti recoluziune se interpretezi , póte ku erere, dară mai în genere , ki Guvernulu nu se va mai amesteka la adikarea talsei, kare prin akumu s’a datu prin o lisitatiune sub intervenirea și egida guvernului. Daki a,sésta arü fi adevirali, apoi ku finitulu anului kurente arü inséta mizílósele susßinerii skólelorü romano israelite și a ospitalului israilitü de aise, neavindü altü fondü dekitü asea taksi. Eu nu voia si interpeleza menționata resolutsiune; nu voiu si sersetezü intru kitti vre unii din comunitatea d’aiue se interesezi; ku taksa kirnii kusiere se înseteze; nu voiu in fine se konstata ki ku dirimarea acestora skoli, junimea israelite de aise va fi neglijeati si replicati in corumperea moravurilorű; ki sei o suti pini la o suti douizeci de pasieniji din ospitalulu israelitü de aise voru fi espuși unei profunde miserii, și ki alte institute de chirie-faseri, kare tragu venitulu loru totu din zisa taksi se vor trimisi odati cu desfiintarea acesteia, voiü numai a sprijini singurulu faktu, ki instrucțiunea și edukajiunea suntűmisele fundamente, pe care se reazimi ferisirea și prosperitatea intregilor generațiuni, însi edukagiunea pote prospera numai prin skólele publise, și în fine, ki skalele publise rommo israilite nu pot fi retrase înapoi in respektul asesta. „îngrijijim de instrukijiunea junimei, și vei fi kipita buni setifjeni și supuși kredincioși!“ Iași în Noemb. 1862. Șvarță. A Veniturile dupe konstată rile aknuale .... . . 115,169,716 ,, 39 „ Deficits . . . Let 49,442,972 „ 23 „ Pentru acoperirea acestui definltu domnu Ministru de finanțe neariti in solsuire de kreanjje si contraktare de datorie in sumn. de . . 14,793,529. Remine darunu defintu Domnule Redaktare! Interesulu se jertfiri skatelniii în genere mi înkaragenzi a atrage atenjsiunea domniei-vóstre și asupra skóle WEBBSA ESPUNEREA MOTIVELOR asupra PROIECTULUI DE LEGE PENTRU PENSII. Gestiunea pensiunilor, este o gestiune care a preokupatii, mai pe tóte Guvernele, se s’au subsedatii de la anulu 1859, prin urmare ea reklami o grabniki solugiune atita în interesulu publikü, spre a ’mpika justa așteptare, a aseloru se au drepturi constatate la o pensie, și aseloru se suntu pe drum de retragere, kitai și în interesulu fiskului, kisi pensiunile astăzi, absorbe o sumi în destulă de considerabili, aprope de leî, 6,600,000, pentru ambele pligi ale Româiei, în kitai nu are nici o proporțiune, cu resursele nóstre Budgetale. Sub-skrisulu preocupata de aceste considerante, și avindu în privire voturile emise de Onor. Adunare, în diferite ocasii, prin kari s’a serutu, ka: „Guvernulu se infigneze negreșit . „Proiektulu de lege, relativ la reor„ganisagia dreptului de pensii. u Amu formată, alituratulu Proiekt de lege, adoptendu la elaborarea lui, mai multe prinsipii din legea franțesi, și sokalismdule dupi situaijia nósta de astăzi. Acestu Proiektu konginundu kong, firmarea pensiunilor înskrise, kondigiile țe dau dreptu la pensie, disposigiile aplicabile la foncțiionari în servicii și alte reguli de complabilitate, ve rogii domniloru, se bine-voigí a lu lua în deliberare, și a’i da trebuin Miósa întrebuințare, ka o gestiune de urgenți, kare numai póte fi primitóre de nici o amintire, kisi dupi unu kalkulu de probabilitate, amü venitu la konvikția ki in 36 aní, lisinduse se subsiste legea astizi in vigóre, venituli totala alti tirei, nu va îndestula suma se s’arü seze, pentru a se respicti proporționala kressere, a drepturilor dobindite la pensiuni. Ministru Finans. Kantakuzino. PROIECT de LEGE formatu DE MINISTERIULU FINANCELORU ASUPRA PENSIILORU. Titlulu 1. Konfirmația Pensiiloru înscrise. Art. 1. Suntu și remînii înscrise în registru datorii publise pensiunele, indemnizațiile dobindite și lichidate înaintea legei de fasii și a le alora titluri au fostu recunoscute valabile, sau au fost încuviințate de kamen. Titlul II. Condiția dreptului la Pensiune. Art. 2. Funkționarii sau impiegații piminteni sau strivni retribuiți de kitre Statü și admiși subtü acestu titlu în cadrele Administrative înainte, și de la data promulgiri Legei de fasii, vom avea dreptu la Pensiune, conformu disposițiunilor Legei de fasii și vom suferi, fin nisi o posibilitate de despăgubire pentru lasa de renunțare la pensiune, savorise alte kause, popririle mai jos c antate. 1. O poprire de 5 % asupra întregului tratamentu. diurne, salarii, sen