Romănulŭ, decembrie 1862 (Anul 6, nr. 335-365)
1862-12-03 / nr. 337-338
1104 ROMANULUI16 DECEMBRE. Este o poveste în țâri: unu vrajiu, intrindu în kasa unul Rominű, își vîndu beuturile séle, își fiku deskinteiele sele, își dede povețele séle într’una într’alta, și kindu gasdele voiri si’lu mulțumiaski pentru kiți-va kopiî morți și pentru kite-va patimi dobîndite, asű zise ki nu va nici o risplati, are însi o kniuli noui și se rogi, dalii e ku putinți firi supirare, si’i dea voii si’și batx unu kuin în peretele unei kamere din kasa lorű, în kare kuin, si aibi elű dreptulu a’șî pistra kniula lea noux. Aiesta miku lukru se piru fórte neînsemnată gasdeloru și primiri bukurosti propunerea vraciului — kare negreșitu trebuii sí fi fostu grekü. Rominulü sta linistitü în kasa lui și se gindea prea puținu, sau nu se gindia de loku la kuiulu vraciului bitută în perete. Intr’o nópte, aude bitindu la porti, deskide, era vraciula ku kuiula din perete. — fie kați pe asia vreme ilü întrebi Rominula? — Nimikü, respunse vraiiulű; am venitű se-mi puiű kíiiula ín kuiulű se am ín kasa d-tale. Rominulű se skirpim in kapü și-Iă lisi sí intre si’și puii kiiiula ’n kuiű. Se duse vraiiulű, și Rominulű își înkise porta. Abia adomfia Rominulü, și vraiiulű bate din noü la pórti. Rominulű erű se skuli și deskise pórta. — He vei supune? întrebi pe vraiiu. — Nimikü, respunse vraiiulű, am venitű se-mi iaű kiiiula din kuiű. Acesta se opera în tóte nopțile; vrajiula neadormită pusese gindurea Rominului se i kotropeski kasa nut mai multă nici mai puțină. Unü astüfelu de kuiű a bitutü in kasa nóstri kilugirulu Nifon, și de n’omü țipa afars kitü mai kuríndü afelü kuiű bitutü în peretele kasei nóstre, vomu fi siliți Intr’o zi se lisima kasa întregi kilugirului greku, și mai vírtosu d’omu mai veni ni ki o dati ku dinsulu la judekata invasiuniloru kare s’a pronunțiatu o dati ki uelu puțină Kamera ln kare s’a birutu kuiulű este a kilugirului greku. In timpulu lui Iustinian, trei filosofi greci din Atena, veniseri ku mare pompa și fanii literarii în Konstantinopole. Ei își ridéu, își ridéu și de iei verzi și de iei albaștrii din bietulu imperiu în dekadinți; pe cei verzi — partitula naționale — ii trata de nebuni, de deșiubiați, de barbari kari țină la naționalitate ș. i..; pe cei albaștri — partitulű străinilorű, partitula gresita — îi trata de imbeiili, de ne abili ki n’au pututu se sfirșieski mai kuríndű ku partitura națională și se greiéski ku desevirșire imperiulu romanű. rídén și kiarü de numele de Romanü se mai păstra guvernulu Konstantinopoleí și kiara de kiite-va litere romane se mai remiseseri ín alfabetulu gresitű, și Romanii în stingerea lorii naționale, ba se se apere de sarkasmele korupțilord filosofi Greii kari dominau salonulu desfrínatei impiritese Teodora și lericulu imbroboditului Impiratu Iustinian, se rușinaă ki nu síiti vorbi numai greiește, ki nu suntu conformați întru tóte maniereloru, obiceiuriloru și karakteriului greku, și ki nu s’au efasatu ku totulu ka Romani spre a tini numai ka Greii. Ivirea în kapitalea nostri a arestora din urmă trei Greko-Slavi, karijoku unu asia mare rolu în afacerile romane și în iieriurile superiore ale soaietiții Bukuresailoru, trni rekiami necontenitü pe aiei trei filosofi Great ai Atenei veniți in Konstantinopole. Ași ii prea lungă într’ună artiklu ka se ajungă prin asemenea dedukții la cea a ne voiu se zisă. S’o kurmă dară ka se fiă kumă am figiduită: scurtă, limpede și ho 1i rîzulati ne credă că despre acestă ordină ală patriarhului kitn Ministru sen bisericesku din Rominia: Guvernulu Petersburgului kare, are teză kuvîntulă se fu superată pe rebelii Greai și mai ku semi pe ingrații kilugiri greai kari propagi în tote pirțile ku atita frenesii numele prinarului englesu și defaimi numele prinaiului rusă, karinimiknnießkü într’o zi totu ce credea acestă kabinetu kia edifikată în Oriinte intr’ună sekolă și jumetate, kabinetulu de la Petersburg avînduși nevoii póte se gisiaski neva bani gata în visturia Rommieî de primi van5 a poruncită vreunei regele a Sultanului se îndemne pe Maiestatea sea Otomani se porunacki, cu amenințiri Patriarhului Kristianiloru, aducindu-i mai intîiă aminte de împregiuirile martiriului Patriarhu grecă de la 1820 care sar fi trezită, prekumu se zise, sintă fin kapu pe sub mare în porturile Russiei, se porunaiaski Patriarhului aktuală ală Kristianiloru ka se skne ministrului seu, ka ună mare grimitike aki marei biserici, se opréski banii ae íeű kilugirii greai din țen pe anulă acesta, ka nu kumva se se cheltuiéski in sensulă politiaei englese, spre a se cheltui, póte la timpu, în sensulă politiaei slavone.1 sau skeletulă afacerei golă, dupi plierea mea. Vrei akumu, dle Direktoru ală Romínului, se kritikă, ka Rommnă, rolul ă ku care s’a investită guvernulă Rommieî in acési afacere slavoni? Guvernul aktuală a mai atakatu și elű niki o dați, și forte greu, în acesti gestiune, autonomia țerei. Cleea ce s’a întîmplată astizi nnși nu s’a mai întîmplată nisi o dați; și tokmai astizi ziku, kindă avemă totă dreptulă se tereme ka autonomia țerei se se faki a fi mai multă respektati. Guvernul ă, a dată prin acești umile supunere, la acea encyclică patriarhiaéski, kare nu póte fi altă-ceva debită una firmană deghisată, emanată și elă dintr’ună uriașă, o lovituri teribile independinței Statului nostru. Prin acești umilinți a guvernului, se umilește națiunea kiară, și se kreasină precedentă, de kare, diplomațiile și mai vîrtosă diplomația muskiloski se va folosi in diferite sensuri, kmdă va fi timpulă și trebuința, spre a isbi independința administrațiunei nóstre și antenefalia bisericei nóstre. A veni una ordinii d’a dreptulu de la Patriarhia Konstantinopoleíín Ministeriulü Kulteloru din Rominia, miliarii de arși fi spiritulu aielui ordinu ori kitu in folosulu nostru; și Ministrulu Kulteloru a ziditn dati pe aielfi ordinu unu referată ha sekretaru de Statü la Departamentulü Kulteloru; a supune aiesta referată Konsiliului de Miniștri, și Konsiliu de Miniștri a aproba motivul și forma acestui referata; a se inkeea ziariu alu Konsiliului de Miniștrii are o asemenea origini; a nu se gisi unu singura ministru care si proteste contra acestei flagrante kilkirt a demnitției și autonomiei nóstre. O negreșită și Rușii n’au butezatü si faki atita în Grecia prin patriarhulu Konstantinopolei la 1850, kindu au ru iniatu, prin lovitura diplomației lorii, kapula bietului Coríiotachy. Vestitulű Temes nu conținea nimicü de asemenea. A se primi una ordinű d’a dreptulu de la Patriarchii In Ministeriulu Kulteloru, firi ka aieste ordinu si trebi mai inteiű lesü putinu prin biurourile Kiriarchiei bisericesti a țerei; firi ka mai inteiű aiesta ordinű si se vazi si si se esamine de Mitro, politulu țerei, este mai multu de kita a se constata ki biserika țerei Rominesti este legați, este supusi biseriiei Konstantinopolii; este a se constata ki kiarű Statului Rominii este supusa d’a dreptulu biseriiei celei mari a Orientului. Nu, negreșită ki d. Ministru alű Kulteloru n’a pututu si înțelegi de odată toti veninulu omoritorii se coprindea acea encyclică patriarhii eski; kiti negreșită, kutezimű a afirma de sine-ne, ki daki ar fi înțelesu, nu ar fi urmatu asta-felu. Negreșită ki kompletulu Consiliului de Miniștri, nu a înțelesO ín aiesti gestiune altaieva de kita ki bunitatea prea sintului Patriarchui și nemulțumirea le’ a okasionatu pururile kutarű-va egumeni abusivi, ne a datu prilegiulu si vedemü și noi o dati ku ochii noștri! aiestű milionu de galbeni se iau pe totui anulu kilugirii greii din țera nóstri, si’lu pipiimű ku minele nóstre, si’la numerimă noi, de doue ori, la primire și a eșire; și aiésti idee ’i-a surisit și s’a gribitü a întreea kitü mai kuríndű unu ziariu hotbitorű. Si presupunemu totu ie a putută gísi mai bună și mai folositorii guvernulu in aiésti afaiere: si presupuneam ki o dati intrați banii aieștia în visturii n’au si mai ési de unde au intrată. Se presupunemu ka miniștrii actuali și au zisă așa: Noi ne supunemu ordinului Patriarhului ka si oprimă banii invistiirii. Ku aiesta ne are timű supuși, umiliți, smeriți kuma se kuvine s* ini miniștrii aiestei țeri. luima ku atesta binecuvîntarea Patriarhului și ertarea de pekate; și pe urmi kindu o veni ordinulă Patriarhului și se liberese din Visturii aiești bani, ie știi? pote ki p’atunii si fii la ministeri leva de onieați de aieia roșii kari si puii piciorulu în praga și si ziki, numai dimă banii din Visturii. Pe urmi, noi miniștrii actuali, amü lisatü în referată și în ziarul nostru kite va vorbe pe kari alți miniștrii, ba areia se amu zisă mai susu, potu si le tiimiiéski íntr’unű senso forte patriotikű, și si tragi folósele se voru voi dintr’i’nsele. Darü unu guvernu, unui guvernu seriosu alți unei țeri autonomi, ale unui Statü iese bukuri de o administrațiune indipendinti ín Intrulü seü, ti este ertatü si ziki ka jidanulű, eu nu me prindü pi ainstitu saü neiinstitü, eu me prindu pe kișligă. Se ziki ka kokolulu, zimi kumü. ’mi ’i ziie, Injurime, trage-mi palme, numai di-mi di-mi parale. Guvernulu unui Statu constitutionala autonoma, și cu o administrațiune liberi și indipendinte; guvernulu unui Statu care a luatu prin corpurile sale legislative densiunea: a termina afilierea monastirilorű zise incinate in Intrula seu și numai prin elü însuși, este permisa aielui guvernu si ziki ka fanariotulu, ipa esipa, h . . . tin paroanunu ? — Eu kredu ki nu si am míogierea a krede ki Kamera nu va începe seanțele sele fina iere o sokoteli d-lor Miniștrii de urmarea d-loru ín aiesti festiune, firi. a insista si se pun pe biuroulu adunirii totu dosariulu aiestei afaceri, și toti lucrarea se a fikutu intr’aiçsla d. Negri. Sperű ki Kamera va sere, seamte tenante, d-lorű miniștri unü skurtu proekta de lege pentru luarea definitivi, a aiestorű monastiri din minele Greiilorű. Considerantele se voru presecta legea suntu fikute de fostile obstesti aduniri dupi vremi ale țerei, de fostile guvernuri, de guvernulu din Balta Liman kiara, de komisarii puterilorű garante, de publicistií Rominí, de națiunea Romini. Kamera póte, seante tenante, si trimiti o komisiune a sea din preum ku Ministrulu Kulteloru si constate la faia locului In lentrulu Bukurestiloru starea în care se afli monastirea Mihai Vodi, care se surpi; starea în care se afli monastire Stavropoleos in ruim; starea in care se afla monastirea Sf. loan formindu pripistii in lentrulu kapitale y starea în care se afla monastirea Stelea rasi cu desevirșire de pe feiia pimintului etc. etc. și îndati se voteze firirea mai miki sirupuli, și mki constrînsi de constiința sea, luarea imediați a aiestorű monastiri pimîntene din mina kilugiriloru greii. Trebuii si mai arita și starea politiki din afari, kita ne este defavorabile în aceste momente, ba si faiema nu atita, nu bea se putemü feie și kiara în zilele iele mai nefaste pentru noi? Astăzi, prin posițiunea ie ne a fikuta Napoleon III și trattatulu din Paris, prin posițiunea ie ni se taie prin principiala așezată de neintervenire, prin art. 8 din konvențiune se opreste oricare intervenire fiin înnoirea tuturoru puterilor garante; astizÎ, amu pute nu numai se desrobimű ku desevirșire aiesti a liniea partea a Rominiei de sub tirania a 15 gresi; aieste frumóse și mireție stabilimente naționale; aieste edificiurî din timpulu civilisațiunei romine, ajunse in minele loru în desevîrșiti ruini, dar amil pute.... 0! amar este si nu poți spune ce ai pute si feti! Amară este se te vezi constrínsu de presiunea administrativi, firi ka, ielii puțină se te simți resplitita de dînsa prin fapte naționale! Amar este se te vezi strivită firic si ai mi - karu mîngierea ki iei ie te strivesku în întru nă înhai o atitudine orecare în falia sriinismului, și-ți represinti în afari numele ku demnitate. 0! strivi tű, de kitre iei ie se striveskü de ielű de pe urmi kipraru alű unui konsulü! Strivită de kitre iei se priimestă în genulie porunnile Patriarhului de la Stambul!— Rizi și petreki și oricare va pofti in aiesti posițiune. Astizi Tumiia este nevoiți si faki Te-i vomü dikta noi; astizi [iubinu dobindi indipendința. Astizi Russia e nevoiți si ne akorde leeale-i vomă iere, astizi putemă redobîndi Basarsbia. Astizi Austria e siliți de interesulü ei se ne faki kurte, astizi putemu redobindi terîmulă ie ne este kilkata pe la fruntarie, putemă dobîndi una tratată de vămi cu dînsa mai eiitabilă, putemu regula trecerea și retreierea mokaniloră ku unii profită pre kare alű statului și alți proprietarilor, ale kirorii moșii se bîntue de koborîrea la balti și de urcarea la munte a milióneloru de vite austriace. He faiemű noi astizi? Siltimă de bukurii, și suntemu mîndrii ki amu isbutitü prin dibaiii se numerimă de doue ori banii se iau din țân kilugirii greii și ki în noroiulű ie o si ne bine, pe mini din aste doue nimeritori o si gisimi și kiteva molekule de aură. Si ne Iii de bme. Bravo guvern!— Și de vei taie bravo și tu kameri representativi, elektivi, legislativi, bravo națiune, bravo soiietate, bravo poporü, bravo nobleți, bravo inleliginii'fi- Esti mulțimito ku atita din parte-mi, skumpe konfrate alți mea ? Poți iere de la una bieta particulară, firi si te mustre kngetulă, mai multă de kita atita? Spune-mi-o și suntű gata s’o fakă. Akuma dimi voe se ierű și că la rindulu mea de la amikulü mea politika, representante alți kapitalei Rominiei în kamera legislativi, ieea ie kredu ki trebuii si faki elti, leea ie krezü ki este datoră se faki din aiésta sestiune... Animile nóstre, inteligințile nóstre se înțelegă fin seși vorbiaski; și asti dati me abită a-ți prescri rolulu in kamen, felü puțină ka se nume akuzi de indiskrețiune, precumu mai akusatü de provokatură în frumósele d- tale trei epistole prin kari mi-ai respunsfi, sau nu-mi ai respunsu, la iele șepte îm trebirile’ți ama fi kutű. Cesar Bolliac. A ! Dupi informările nóstre partikularie și pe kari stiruimă a le crede destulă de bune, d. Bolliak se înșeli aai în aprețuirea sea. Patriarhulu a fostu împinsă de pîrghii cu totulu altele de ael.e ne presupune d-lum, între kari este lesne de înțelesu, ki nea de ki petenii este instinctulă de conservare ală Sultanului, pe care la noi aer ne putea n’aă salută, ba se nu zicemă n’aă voită, mai alu înțelege mai a profita de elu. Not. Red. BULETINULU FINANCIALE. Vicinlă radicală alu bugetului pe 1860, în expunerea motivelor proiectului de lege pentru budgetulu eseriijiului 1863 avemă nefericirea se konstatimîi o amestekuri de veniturile și cheltuielele komunale cu veniturile și cheltuielele Statului. Acesti amestekituri este, dupi noi, sminteala radikali a budgetului se s’adresata de kitri aktualul ministru de finanțe. In adeviru, daki vomü kiuta in trekutü, ku skopu de a lua înviijiniinte despre aceea ie trebue se faiema în viitoriu, vomü videa si kauza nemultțumiriloru kontribuabiloru, kauza desordiniioru despiriatu în care au kirutu finanțele nóstre, taie în amestekutura interese-