Romănulŭ, ianuarie 1863 (Anul 7)
1863-01-14
ROMANIUT % ÎANBAHIÎI: puținO taîi, maî puținii indipendințî, i mai puținii autonomi de kitu supli guvernule separatistă, asolutu monarhiku și dependințe alu lui Ioniți Sturza, domnulu Moldovei din anulurm.ntuireî 1826. Ziua de 21 Oktobre 1858, are meritulu de a fi inaugurații în Romiuiea o sistemi regularii de guvernanare, o sistemi parlamentarie, konstituționale. Konvențiunea, promulgați de Europa în acea zi, rebmiosie, prin art. 2 perfecta suveranitate interiorii, și esteriorii a Rominiei. Priimitivule fruple alű renasterii autonomiei nos itre au fostű gloriósele voturi din 5 și 24 Ianuarie. Unii guverne naționale, unii guvernű aklamatű de poporu, recunoscuta de Europa se ridici pe temeliele acestorű voturi. Rominia era era amiipati de ukasuri și firmane. Intri în esercițiulO plenariu și nepreskriptibile alű antiiilorű drepturi de viații și de morte, de paie și de resbelu recunoscute de capitulațiuni. Hristu vorbise bolnavului. Astăzi viki, elű nu are de kitű a-și lua patura și a merge. Lumea niki este în așteptare. Ea n’au desperatü ku desăvîrșire. Ku totulű altüfelü, ku totulű în alte kon dițiuni, era guvernulu lui Ioniți Sturza. Toza fiindű ku desevîrșire subjugăti de Turci și de Muskali, domnulű átârna de la grația țarului și a sultanului. Ela nu eșra din urna unui korpű legisletivű rominű. Nu en aklamatú de poporű. Nu era konstitu ționale. Nu era autonoma. Nu era recunoscuta de Europa. Țera n’avea nici regime parlamentariu nici reglementariu. Era asta în Europa. Martea în lokula vieței. Sklavia ín lokula libertiții. Dependinția în lokula independinței. Eat deosebirea dintre 1826 și 1863. O deosebire de la țeră pîni la pimíntu. Și cu tóte avantagiele în posesiunea khora ne afirma, daki este ka votulu unanimil și autonomii ie au fikutu kamera elektivi în ședinția din 22 Deiembre 1862 se remin ne luata in considerațiune, ne pusti in lukrare, atunci o repetime și toti lumea o va zise ku noi, astizi suptu regime konstituționale, suntemii mai puținii geloși de independinția și autonomia noștri naționale, debilü în timpulu lui Ionuți Sturza, domnii numiții prin firmanți, era nu aleșii de națiune. Inici odati de este ca speranțele se pune națiunea în votulű dîn 22 Decembre, se remin înșelate, atunie, nimicű mai dreptu, mai sfintu, mai profetiki de kitu bea ie zise betrimulu Aleksandru Hildiu": „în privirea năstră de astăzi, porile de pe mormîntulu strămoșiloru suntă mai prospete și mai frumosu se desvălescu și mîngîiă vieța omenescă de câtu florie în locași alu celoru ce trăiescu astăzi. In totu kasulu, noi nu credemu a termina mai bine kapitulu de falii, de kitai propunindu una toasta pentru aduierea amînte a zilei de 10 Ianuariu 1826. Se triieski memoria lui Ionuți Sturza voevod. Se triieski toți iei ie se lupta pentru patrie și libertate. Se triiaski Rominia uniti și suverani, kare sperima ki în fine va învinge pe zeuvoitorii sei, cu tóte peditele se i se punu! I. Mariu. Domnule Redactoriu! Ați publikatu în ziariulă se redidigeți suptu titlu de Rektifikarea unui faptu zișii kurioșu, și în formi de skrisorii, adresați d-vestri personale, injurie nedemne, sub semnale de o personi alu kiruia nume nu s’a vizuti figuridă în relatarea supta titlu Unii faptu kuriosii, și care nu a tratată, pre kitu amu vizutü, de kit despre mandatulu Președintelui și de rolulu ie ajutată politica în împregiurarea aieia. Nume puin pe terimulü autoriuluĭ a ieloru injurie, d. Pantei Ghika, pe kare nulă kunoskă de kita ka Președinte la Tribunalele Dimbovița, și ka redaktoriu alu ziariului Pikali. Ministeriulu publikü este dtitoria a-și faie datorii și a cere aplicarea artikleloru previzute în lege. Printr’acesta viu a rektifika numai și a face si se simți butezarea cu care se spune publikuluî niste neadeeirurî atitu de mari. Prin petițiunea teama adresată, d-luî Președinte, de la moșia unde mi aflamii atunci, lamă încunoștiințată și că eramă dominlcată în Distriktulă Rimnikulü-Sirata, unde imi pliteskădirile kitre Stată și-mi eseriiteză drepturile mele politiie^ și amilierută se nu fiă sustrasă de la firestiî mei judekitori unde lokueskă aiei moștiinî și unde s’aă petrekută kiară împregiririle seamă adusă ka esemple în seria de artikle: Despre felulă de administrare de la 1832 și pîni la 1859, și pentru care amă fostă tras în judekati. Amă fikută cererea alesta inki, pentru ki akolo amă mizlóiele de apirare pe care legea și Ministériulü publika le garantézi akusatului în materie penali mai cu osebire și kindu juriulu lipsește. A doua j ltațiune a fostă terminațioiară în ziua în care se efectua alegerea unui deputată în kolegiulă proprietarilor mari din Distriktulă Rimnikulă-Stratu, și o mamă eseriitată atestă dreptă politika, precuma și vede din dovada Prefekturei lokale seamă trimisu-o îndati și care trebue si fie în dosariă. A treia litațiune ’mi-a venită în urma a doue alte litațiunî din partea Membrului aielui Tribunale, prin care eram kiimați în falia lokului pentru alegerrea de otarie de moșie kiară în zilele ’ aielea și a trebuită se respecteză pe aieste din urmi ka venite cu multă mai ’nainte de kita lea din Bukurești. Pentru constatarea basului acestuia este în dosară aktulă Membriloră komunalî karii aă ierietată piesele se teamă pusă în vedere. Celelalte în kunosiiințiri se mi s’afikată de Membrii komunalî venindumî ku o zi sau ku kiteva ore numai înainte termenului serută de d-lă Prokuratoriă, ’mi-a fostă imposibile a fi următoriă, lipsindu-mi timpulă regulată de lege pentru depirtarea de zeie postii. La tóte aiele litațiunî și înkunoștiințirî amă respinsă nemizluiită, pretindă impuțiința mea de a se da kursulă cerută acestoră profese, și cerînd a se regula timpulă neiesariă trecerii unoră asemenea litațiunî prin filiera autorităților respektivi. în dosariulă d-luî Prokuratorii trebue se fii tóte respunsurile mele adresate oficiale Membriloră komunalî și însuși dlui Președinte. Autoriulă injurielorü, cu tóte acestea, a iertată se indukci în eróre publikulă întregă abusindă de kompunerea ie ați avută d’a-i deschide koiónele ziariului se redigeați. Si ka se vi konvingeți pîni unde autoriulă skrisoriei adresate d-vóstre, s’nespusă, în ie a zisă, tragă atențiunea d-vóstre asupra croprinderii mandatului dată de d. Președinte și pe care Tați publikată dupi cererea directoriuluî Poliției, reutindu-să a se vedeți ki întrinsulă nu se zice nici de huină ka se fiă ținută suptu aresta, prekumü pretinde autoriulă skrisoriei, ni kci autoriHție aveaă a mi duie la interogatoriul. d-luî Prokuratoriă numai, ilea-a ir a și fikută Poliția firi se albi okasiunea d’a fi indulginte, de óre ie că nu amă fikută nici rea mai mikb opunere. Teoria, ki unu akusată pentru delikte de Prost, trebue se fie ținută luptă arestă înaintea unei sentințe și înki ma î ’nainte de a trecere la parkhetulü Ministerium publika, nu póte fi susținuți și profesați de kitti de aiei se subsemnezi injurie și se susțină ku neadeviruri ka aielea a khora golițiune amă are tatuo destulă de limurită pîninii. Pentru a completa iele se mai aveamă de zisă în gestiunea acesta, publika urmitoria petițiune dați d-lui Președinte ală kurții de Kasațiune. Domnule Președintei „Trasă în judekati, pentru delikte de pressi, de litre d-ii A. Platanu și I. Bilițeanu, îndati dupe primirea și înaintea termenului filisată prin nea dintîiă ltațiune, am trimesă de la moșia unde me aflamm, o petițiune d-luî Președinte ală Tribunalului Corekțională de sforă sek llă, prin care îlă încunoștiințamă ki judekitorii mei firestî îi consideră a fi aiei de la Tribunalul Rîmniku-Sirată, unde îmi pliteskă kapitațiunea pentru dominică, patenta pentru întreprinderea de arendi și contribuțiunea foniari pentru proprietățile ieam akolo, și în puterea khora îmi eserseră dreptulă politikă ca proprietară mare la kolegiulă din aielă distinktă. Dupe puțină timpă însi, primesku o abilitațiune ku zi și ori fikisati și în care era adrogată numai ki, cererea se am fikată se respinge, firi si’mî arate motivele legale și se’mi komunite, dupe datorie și încheerea komplektului, și firi Si fiă chemată a me susține în fața adversariloră mnei care să serută strimularea, așa prezuma urma a se tace într’o lestiune prealabili. De atunci și pîni în luna lui Oktobre, s’a întîmplată mai multe kazuri legale pe care le puteți vedea în dosierulă respektivă, și care m’au împedikată a me conforma înkunos simțiriloră primite. în luna lui Deiembre viindă în Bukuresti pentru afacerile mele partikulare, amă luată înkredințiri ki d. Prokurară regulase în kondika sa termenulă de 2 Ianuariă 1863, și ki d. Președinte fikuse lucrarea kuveniti. Eramă pregitită, și asteptamă ziua aiea pentru a me presenta la aielă interogatoriă, stiindă și astăfelă era regula proiedurii, dară în ziua de Duminiki la 23 Decembre, periindă me aflamă în tribuna ziariștiloră în Parlamentă, chemată fiindă afari am fostă întimpinată de direktorul poliției kare me somi în puterea mandatului ce avea și să urmeză la prokuroră pentru a fi predată pe kitanți. M’am supusă forței majore, dară nefiindă d. Prokuroră în momentele acelea akasi, am fostă urmirită de poliție în armură și kiară în ziua Nașterea Domnului, pîin ie am fostă încunostiințată ki poliția, nu șilă kumă își îndeplinise mandatulască. Aceste împrejuriri petrecute astăfelu prekuma avuțiionóre a vi le espune mai susu, m’aă îndemnată a me presenta înaintea președențiî văstre pentru a ve atrage atențiunea atîtă asupra kilkiei de proieduri, kitti și asupra abusului de putere esersată asupri’mî de Președintele acelui tribunală, domnu George Ikonomu, prekumă maî simurită se înțelege din următórele punkturî. I. în bestia relevați de mine, daki adiki, aieste proiese urmezi a fi judecate de aiestă tribunală sau de aceia ală Rîmnikului-Sirată, Intr’acesti kestie prealabili, dupe nici o lege d. Președinte de Uforă nu putea si ia o otrîre firi presența mea și firi ieră puținu a merita anume pentru a susține dreptulă se krezu kiamă, și kare a fostă lăsată în diskrețin<sea adversarilor mei kare erau contra iererei mele. NI. în kîti vreme d.Președinte avea cererea d-luî Prokuroră și încunoștiințarea ki a regulată în kondika sa pentru interogatoriulă meă ziua de 2 Ianuariă și în kîti vreme aea zi nu sosise în ki, și d. Președinte nu a avută o pasiune a se convinge ki că me împotrivesku fici motive legale, a me presanta înaintea d-luî Prokuroră, nu putea și nu era competentă a libera în mîna akusatuorilor, unei mandaturi de volniție în puterea biruia și fiă urmirită de poliție kiară în zilele serbitorilorü nóstre cele mai mari, cîndă nu suntă transportați pe drumuri și ulițe mii kiară osîndiți ku ourîri definitive pentru krime regiale. III. Mandatura liberată de d. Președinte în mina abusatoriloră mei nu e niii de kumă komandată de legea penali, și se 'nțelegeri legiuitorulă și-a pusă în vedere tabloul ă suferințelor și a neajunsurilor ă la care ară fi espusă se îndure akusatură din partea adversarilor sei, karină fireskulă interesă de a prigoni pe felă lăsată în diskrețiunea lor și, prekumă ka probi iotă servi iele urmate cu mine, în temeiulă punturiloră de mai susu, gribeskă a ve ruga, d. Președinte, ka pe de o parte se ktimați în judekatiaielei onor. Kurți pe domnu George Ekonomu pentru kifkarea de proieduri și abusură de putere ie neseriitată ka Președinte, éru pe de alta se regulați, în puterea deslușirilor, date mai susu Intr’aiosti prealabile gestiune, ka serietarea profeseloră, intentate mie pentru delikte de pressi, se se lase judekitoriloră mei firesti de la Rîmniku-Sirată, luindă disposițiuni grabniie, ka pîni la resolverea kasurilorăie pusă în ierietarea acestei înalte curți, se se suspende lucririle profeselor acestora la Tribunalele Korekționale de Inforă secțiunea I-iă. Stefan Sichlianu. Buk. 11. Ianuarie. 1863- D-lui K. A. Rosetti direktoriulă ziariului Rominulă. Amne. Bine-voeste a insera în kolanele ziariului Rominului an aneksata adresa intre membrii komitatului gimnasiului ie este a se klidi în Orașială Ploeșii, pe care necunoscîndu’i personalmente, am crezută mai convenabile a mi adresa la domnialoră prin intermediariulă Vostru. Salutare fraterneli. I. I. Mei ic. Domnilorű membri ai comitatului întocmită pentru clădirea gimnasiului orașiului Ploescî. Domniloră. Mediile mele peruniare nepermițindu’mi astizi ka se subsumă ku o sumi pre mare pentru klidirea gimnasiului se voiți se erijați în Orașul Ploești. Vi propusă, domniloră ka se fakă proestă gimnasiului ku devisu și tóte detailurile de konstrukție, și în timpul ă konstruirii, de îmi va fi prin putinți, se daă totă concursulă meă în persani ori de kite ori va fi nevoe la dirijarea kreațiunii gimnasiului cu cheltuiala mea. M’așî krede forte noroiut de s’ar priimi ofranda mea în natura in kare v’o poi să oferi. In masă de a se admite aiesti propunere, ii rogă domniloră, și’mi adresațî planulă topografică ală terenului pe care voiți se klidițî gimnasială , pentru ca se poaiă pregăti proektură. Priimiți domniloră membri încredințarea considerațiilor mele. 1. 1. Melic. iSafogS Adresă de mulțumire și felicitare a cetățenilor din Ploiesti către Adunare. Domniloră Deputați! ,,Inimile nóstre au tresistată de bucurie , cîndă li s’aă anunțiată prin organele publicitiții, și Parlamentulă Rominiei a pișită în fine a da soluția lea de multă așteptați de dreptatea Națiunii, pentru secularisarea veniturilor, monastiresti zise închinate si d> regularea aceloră șf. locașuri ajunse, spre skiderea Națiuneî nóstre și a memoriei fondatoriloră, ia traficulă striiniloru. — Kîndă Parlamentulă Romîniei, gelosă de drepturile autonomiei Statului nostru, merge pe o asmenea cale de resolvi o lestiune Naționali, judecati cu maturitate și doriți de toti Națiunea, după una timpă atîtă de îndelungată, se se póte spune alta din partea nóștri domniilor n Vóstre, domniloră deputați, dekîtăki bine meritați de la Patrie?! — Mergeți dar, domniloră ’nainte, și vi încredințimă ki Țara este ku domnia vóstri! Nu ne putemă popri de a nu vi de’iiara aceiași bucurie și respectă, se avemă kitre personele d-vóstre, cîndă, dupe promisiunile ie ați dată firii, auzimă ki ați proiectată și’n resolverea gestiunii aceleia pentru Reforma Elektorați, pre niste case naționale și eksemplare în tote statele constituționale. Prin acesta, domniloră, departe de a vi gîndi la posițiunea domniilor noastre, faieți ki Țara si simțirea mai mare dreptate le’i se di și si însete în Națiune luptele și divizirile care nu adună altă debitu slibirea unei națiuni că kiria viitoră este mare, misinea fiindu’i aritati! Pieriită ve’ți îndeplini, d-loră, aleste mari akte, pre ată Tarra astepti ku neribdare de la domnia nostri a vedea realisate și tóte cele-lalte akte prin care se organisi, se ïncorporesi și se întireste o națiune în prevederea unui viitor să aprópe, dorită și nedorită. Siițî dforă kîtă Țara aspiri după realisarea acestoră dorințe, mai ku semi de patru ani ínkóio, binevoiți dar a vi faie datoria pini în kapită prin fapte naționale! Așa presentulă și posteritatea voră fi favorabile pentru domnia vostri !! Ploesti Ianuariu 1863. (Armezi 150 sub-semnituri) Kurs de stiințe comerciale în limba francese. Ama onore de a încunoștiința pe onorabilulü publika komercialü și pe domnii amploiați ai ministeriloru, ki vom începe kuríndü unü kursă nouă al stiințelor komerciale cele mai trebuinicese, precum: Kontabilitatea în dublu și în simple, Arithmetikt, dreptă și corespondinți komerciale. Acestă bursă se va da de două ori pe Siptimîni sera în limba franțese, la skali primari de Roșii, Kurtea Akademiei, unde dau de mai multe lune ună asemenea bursă în limba romini snă, dupe dorința auditorilor, în locuința mea, Str. franțese, bine iluminati și înkilziti. Onorabiulă este ună galbenă pe luni. Sperîndă kt junimea se va gribi de a profita de aiestă bursă asta de folositoră kemirei ei, îm falcă onore de ai esprima considerațiunea mea rea destinși. M. Flügel. Profesoră de științele comerciale, Strada Franțese No. 46 peste dramă de d. Darvari. A eșit de sub Tipariu DRAMA CADEEEA MISSOLONIEL DE TEMISTOCLI FINALI "Se afli de vizare LA LIBRERIILE SOCER, G. JOANID ȘI WARTA, ȘI LA ADMINISTRAȚIUNEA ACESTEI FOI.