Romănulŭ, ianuarie 1863 (Anul 7)

1863-01-14

ROMANIUT % ÎANBAHIÎI: puținO taîi, maî puținii indipendințî, i mai puținii autonomi de kitu supli­ guvernule separatistă, asolutu monar­­hiku și dependințe alu lui Ioniți Stur­za, domnulu Moldovei din anulu­rm.n­­tuireî 1826. Ziua de 21 Oktobre 1858, are meritulu de a fi inaugurații în Romi­­uiea o sistemi regularii de guverna­­nare, o sistemi parlamentarie, konsti­­tuționale. Konvențiunea, promulgați de Europa în acea zi, rebmiosie, prin art. 2 perfecta suveranitate interiorii, și esteriorii a Rominiei. Priimitivule fruple alű renasterii autonomiei nos­ i­tre au fostű gloriósele voturi din 5 și 24 Ianuarie. Unii guverne naționa­le, unii guvernű aklamatű de poporu, recunoscuta de Europa se ridici pe temeliele acestorű voturi. Rominia era era amiipati de ukasuri­­ și firmane. Intri în esercițiulO plenariu și nepreskripti­­bile alű antiiilorű drepturi de viații și de morte, de paie și de resbelu recunoscute de capitulațiuni. Hristu vorbise bolnavului. Astăzi viki, elű nu are de kitű a-și lua patura și a merge. Lumea niki este în așteptare. Ea n’au desperatü ku desăvîrșire. Ku totulű altüfelü, ku totulű în alte kon­­ dițiuni, era guvernulu lui Ioniți Stur­za. Toza fiindű ku desevîrșire subju­­găti de Turci și de Muskali, domnulű átârna de la grația țarului și a sulta­nului. Ela nu eșra din urna unui korpű legisletivű rominű. Nu en a­­klamatú de poporű. Nu era konstitu­­ ționale. Nu era autonoma. Nu era re­cunoscuta de Europa. Țera n’avea nici regime parlam­entariu nici reglemen­­tariu. Era asta în Europa. Martea în lokula vieței. Sklavia ín lokula liber­­tiții. Dependinția în lokula indepen­­dinței. Eat­ deosebirea dintre 1826 și 1863. O deosebire de la țeră pîni la pimíntu. Și cu tóte avantagiele în posesi­unea kh­ora ne afirma, daki este ka votulu unanimil și autonomii ie au fikutu kamera elektivi în ședinția din 22 Deiembre 1862 se remin­ ne luata in considerațiune, ne pusti in lukrare, atunci o repetime și toti lu­mea o va zise ku noi, astizi suptu regime konstituționale, suntemii mai puținii geloși de independinția și au­tonomia noștri naționale, debilü în timpulu lui Ionuți Sturza, domnii nu­miții prin firmanți, era nu aleșii de națiune. Inici odati­ de este ca speran­țele se pune națiunea în votulű dîn 22 Decembre, se remin­ înșelate, a­­tunie, nimicű mai dreptu, mai sfintu, mai profetiki de kitu b­ea ie zise betrimulu Aleksandru Hildiu": „în pri­virea năstră de astăzi, porile de pe mor­­mîntulu strămoșiloru suntă mai prospe­­te și mai frumosu se desvălescu și mîn­­gîiă vieța omenescă de câtu flori­e în locași alu celoru ce trăiescu astăzi. In totu kasulu, noi nu credemu a termina mai bine kapitulu de falii, de kitai propunindu una toasta pen­tru aduierea amînte a zilei de 10 Ianuariu 1826. Se triieski memoria lui Ionuți Sturza voevod. Se triieski toți iei ie se lupta pentru patrie și libertate. Se triiaski Rominia uniti și suverani, kare sperima ki în fine va învinge pe zeu­voitorii sei, cu tóte peditele se i se punu! I. Mar­iu. Domnule Redactoriu! Ați publikatu în ziariulă se redi­­digeți suptu titlu de Rektifikarea unui f­ap­tu zișii kurioșu, și în form­i de skrisorii, adresați d-vestri personale, injurie nedemne, sub sem­nale de o personi alu kiruia nume nu s’a vizuti­ figuridă în relatarea supta titlu Unii faptu kurios­ii, și care nu a tratată, pre kitu amu vizutü, de kit despre mandatulu Președintelui și de rolulu ie a­jutată politica în împre­­giurarea aieia. Nu­me puin pe teri­­mulü autoriuluĭ a ieloru injurie, d. Pan­tei Ghika, pe kare nu­lă kunoskă de kita ka Președinte la Tribunalele Dim­­bovița, și ka redaktoriu alu ziariului Pikali. Ministeriulu publikü este dti­­toria a-și faie datorii și a cere apli­­carea artikleloru previzute în lege. Printr’acesta viu a rektifika numai și a face si se simți butezarea cu care se spune publikuluî niste neadeeirurî atitu de mari. Prin petițiunea te­ama adresată, d-luî Președinte, de la moșia unde mi aflamii atunci, l­amă încunoștiințată și că eramă domin­lcată în Distriktulă Rimnikulü-Sirata, unde imi pliteskă­dirile kitre Stată și-mi eseriiteză drep­turile mele politiie^ și amil­ierută se nu fiă sustrasă de la firestiî mei ju­­dekitori unde lokueskă aiei moștiinî și unde s’aă petrekută kiară împregir­­irile se­amă adusă ka esemple în se­ria de artikle: Despre felulă de administrare de la 1832 și pîni l­a 1859, și pentru care amă fostă tras în judekati. Amă fikută cererea a­­lesta inki, pentru ki akolo amă miz­­lóiele de apirare pe care legea și Ministériulü publika le garantézi aku­­satului în materie penali mai cu ose­bire și kindu juriulu lipsește. A doua j l­tațiune a fostă terminați­oiară în ziua în care se efectua alegerea unui de­putată în kolegiulă proprietarilor­ mari­­ din Distriktulă Rimnikulă-Stratu, și o m­­amă eseriitată atestă dreptă poli­­tika, precuma și vede din dovada Pre­­fekturei lokale se­amă trimisu-o îndati și care trebue si fie în dosariă. A treia litațiune ’mi-a venită în urma a doue alte litațiunî din partea Mem­brului aielui Tribunale, prin care eram kiimați în falia lokului pentru alege­r­rea de otarie de moșie kiară în zilele ’ aielea și a trebuită se respecteză pe­­ aieste din urmi ka venite cu multă mai ’nainte de kita lea din Buku­­rești. Pentru constatarea basului a­­cestuia este în dosară aktulă Membri­­loră komunalî karii aă ierietată pie­sele se te­amă pusă în vedere. Cele­lalte în kunosiiințiri se mi s’a­fikată de Membrii komunalî venindumî ku o zi sau ku kite­va ore numai înainte termenului serută de d-lă Prokurato­­riă, ’mi-a fostă imposibile a fi urmă­­toriă, lipsindu-mi timpulă regulată de lege pentru depirtarea de zeie postii. La tóte aiele litațiunî și înkunoștiin­­țirî amă respinsă nemizluiită, pre­­tindă impuțiința mea de a se da kur­­sulă cerută acestoră profese, și cerînd a se regula timpulă neiesariă trecerii unoră asemenea litațiunî prin filiera autorităților­ respektivi. în dosariulă d-luî Prokuratorii tre­bue se fii tóte respunsurile mele adre­sate oficiale Membriloră komunalî și însuși dlui Președinte. Autoriulă in­­jurielorü, cu tóte acestea, a iertată se indukci în eróre publikulă întregă abu­­sindă de kompun­erea ie ați avută d’a-i deschide koiónele ziariului se re­­digeați. Si ka se vi konvingeți pîni unde autoriulă skrisoriei adresate d-vó­­stre, s’n­espusă, în ie a zisă, tragă atențiunea d-vóstre asupra croprinderii mandatului dată de d. Președinte și pe care Tați publikată dupi cererea di­­rectoriuluî Poliției, reu­tindu-să a se vedeți ki întrinsulă nu se zice nici de huină ka se fiă ținută suptu aresta, pre­kumü pretinde autoriulă skrisoriei, ni kci autoriHți­e aveaă a mi duie la in­terogatoriul. d-luî Prokuratoriă numai, i­lea-a ir a și fikută Poliția firi se­­ albi okasiunea d’a fi indulginte, de óre ie că nu amă fikută nici rea mai mi­­kb opunere. Teoria, ki unu akusată pentru delikte de Prost, trebue se fie ținută luptă arestă înaintea unei sen­tințe și înki ma î ’nainte de a trece­re la parkhetulü Ministerium publika, nu póte fi susținuți și profesați de kitti de aiei se sub­semnezi injurie și se susțină ku neadeviruri ka aielea a kh­ora golițiune amă are tatuo des­tulă de limurită pîni­nii. Pentru a completa iele se mai a­­veamă de zisă în gestiunea acesta, pu­blika urmitoria petițiune dați d-lui Președinte ală kurții de Kasațiune. Domnule Președintei „Trasă în judekati, pentru delikte de pressi, de litre d-ii A. Platanu și I. Bilițeanu, îndati dupe primirea și înaintea termenului filisată prin nea din­tîiă l­tațiune, am trimesă de la moșia unde me aflamm­, o petițiune d-luî Pre­ședinte ală Tribunalului Corekțională de sforă sek­ l­lă, prin care îlă în­­cunoștiințamă ki judekitorii mei fi­­restî îi consideră a fi aiei de la Tribu­­nalul­ Rîmniku-Sirată, unde îmi pli­teskă kapitațiunea pentru domin­ică, pa­tenta pentru întreprinderea de arendi și contribuțiunea foni­ari pentru pro­­prietățile ie­am akolo, și în puterea kh­ora îmi eserseră dreptulă politikă ca proprietară mare la kolegiulă din aielă distinktă. Dupe puțină timpă însi, primesku o ab­i­litațiune ku zi și ori fikisati și în care era adrogată numai ki, cererea se am fikată se re­spinge, firi si’mî arate motivele legale și se’mi komunite, dupe datorie și încheerea komplektului, și firi Si fiă chemată a me susține în fața adver­­sariloră mnei care să serută strimula­­rea, așa prezuma urma a se tace în­­tr’o lestiune prealabili. De atunci și pîni în luna lui Oktobre, s’a întîmplată mai multe kazuri legale pe care le pu­teți vedea în dosierulă respektivă, și care m’au împedikată a me conforma înkunos sim­țiriloră primite. în luna lui Deiembre viindă în Bukuresti pentru afacerile mele partikulare, amă luată înkredințiri ki d. Prokurară regulase în kondika sa termenulă de 2 Ianua­­riă 1863, și ki d. Președinte fikuse lucrarea kuveniti. Eramă pregitită, și asteptamă ziua aiea pentru a me pre­­senta la aielă interogatoriă, stiindă și astăfelă era regula proiedurii, dară în ziua de Duminiki la 23 Decembre, pe­riindă me aflamă în tribuna ziariștiloră în Parlamentă, chemată fiindă afari am fostă întimpinată de direktorul­ poli­ției kare me somi în puterea mandatu­lui ce avea și să urmeză la prokuroră pentru a fi predată pe kitanți. M’am supusă forței majore, dară nefiindă d. Prokuroră în momentele acelea akasi, am fostă urmirită de poliție în arm­­­ură și kiară în ziua Nașterea Domnu­­lui, pîin ie am fostă încunostiințată ki poliția, nu șilă kumă își îndeplinise mandatula­scă. Aceste împrejuriri petrecute astă­felu prekuma avuții­onóre a vi le es­­pune mai susu, m’aă îndemnată a me presenta înaintea președențiî­ văstre pen­tru a ve atrage atențiunea atîtă asupra kilki­ei de proieduri, kitti și asupra abusului de putere esersată asupri’mî de Președintele acelui tribunală, domnu George Ikonomu, prekumă maî simu­rită se înțelege din următórele punkturî. I. în bestia relevați de mine, daki adiki, aieste proiese urmezi a fi judecate de aiestă tribunală sau de aceia ală Rîmnikului-Sirată, Intr’ace­­sti kestie prealabili, dupe nici o lege d. Președinte de Uforă nu putea si ia o ot­rîre firi presența mea și firi ieră puținu a me­rita anume pentru a susține dreptulă se krezu ki­amă, și kare a fostă lăsată în diskrețin<sea ad­­versarilor­ mei kare erau contra ie­­rerei mele. NI. în kîti vreme d.­­Președinte avea cererea d-luî Prokuroră și încu­­noștiințarea ki a regulată în kondika sa pentru interogatoriulă meă ziua de 2 Ianuariă și în kîti vreme a­ea zi nu sosise în ki, și d. Președinte nu a avută o pasiune a se convinge ki că me împotrivesku fici motive legale, a me presanta înaintea d-luî Prokuroră, nu putea și nu era competentă a li­bera în mîna akusatuorilor, unei man­daturi de volniție în puterea biruia și fiă urmirită de poliție kiară în zilele serbitorilorü nóstre cele mai mari, cîndă nu suntă transportați pe drumuri și ulițe m­ii kiară osîndiți ku ou­rîri definitive pentru krime regiale. III. Mandatura liberată de d. Pre­ședinte în mina abusatoriloră mei nu e niii de kumă komandată de legea penali, și se 'nțelege­ri legiuitorulă și-a pusă în vedere tabloul ă suferin­­țelor­ și a neajunsurilor ă la care ară fi espusă se îndure akusatură din par­tea adversarilor­ sei, kari­nă fireskulă interesă de a prigoni pe felă lăsată în diskrețiunea lor și, prekumă ka probi iotă servi iele urmate cu mine, în tem­eiulă punturiloră de mai susu, gribeskă a ve ruga, d. Preșe­dinte, ka pe de o parte se ktimați în j­udekati­aielei onor. Kurți pe domnu George Ekonomu pentru kifkarea de proieduri și abusură de putere ie n­eseriitată ka Președinte, éru pe de alta se regulați, în puterea deslușiri­­lor, date mai susu Intr’aiosti preala­bile gestiune, ka serietarea profese­­loră, intentate mie pentru delikte de pressi, se se lase judekitoriloră mei firesti de la Rîmniku-Sirată, luindă disposițiuni grabniie, ka pîni la resol­­verea kasuriloră­ie pusă în ierietarea acestei înalte curți, se se suspende lucririle profeselor­ acestora la Tri­bunalele Korekționale de Inforă sec­­țiunea I-iă. Stefan Sichlianu. Buk. 11. Ianuarie. 1863- D-lui K. A. Rosetti direktoriulă ziariului Rominulă. Amn­e. Bine-voeste a insera în kola­­nele ziariului Rominului an­ aneksa­­ta adresa intre membrii komitatu­­lui gimnasiului ie este a se klidi în Orașială Ploeșii, pe care necunoscîn­­du’i personalmente, am crezută mai con­­venabile a mi adresa la domnialoră prin intermediariulă Vostru. Salutare fraterneli. I. I. Mei ic. Domnilorű membri ai comitatului în­tocmită pentru clădirea gimnasiului ora­­șiului Ploescî. Domniloră. Mediile mele peruniare nepermi­­țindu’mi astizi ka se subsum­ă ku o sumi pre mare pentru klidirea gimna­­siului se voiți se erijați în Orașul­ Ploești. Vi propusă, domniloră ka se fakă proestă gimnasiului ku devisu și tóte detailurile de konstrukție, și în timpul ă konstruirii, de îmi va fi prin putinți, se daă totă concursulă meă în persani ori de kite ori va fi nevoe la dirijarea kreațiunii gimnasiului cu cheltuiala mea. M’așî krede forte noroiut de s’ar priimi ofranda mea în natura in kare v’o poi să oferi. In masă de a se admite aiesti propunere, ii rogă domniloră, și’mi a­­dresațî planulă topografică ală terenu­lui pe care voiți se klidițî gimnasi­­ală , pentru ca se poaiă pregăti pro­­ektură. Priimiți domniloră membri încre­­dințarea considerațiilor­ mele. 1. 1. Melic. iSafogS Adresă de mulțumire și felicitare a ce­­tățenilor­ din Ploiesti către Adunare. Domniloră Deputați! ,,Inimile nóstre au tresistată de bu­curie , cîndă li s’aă anunțiată prin o­rganele publicitiții, și Parlam­entulă Rominiei a pișită în fine a da solu­ția lea de multă așteptați de drepta­tea Națiunii, pentru secularisarea ve­niturilor, monastiresti zise închinate si d> regularea aceloră șf. locașuri ajunse, spre skiderea Națiuneî nóstre și a me­moriei fondatoriloră, ia traficulă stri­­iniloru. — Kîndă Parlamentulă Romî­­niei, gelosă de drepturile autonomiei Statului nostru, merge pe o as­­me­nea cale de resolvi o lestiune Națio­nali, judecati cu maturitate și doriți de toti Națiunea, după una timpă atîtă de îndelungată, se se póte spune alta din partea nóștri dom­niilor n­ Vós­­tre, domniloră deputați, dekîtăki bine meritați de la Patrie?! — Mergeți dar, domniloră ’nainte, și vi încredințimă ki Țara este ku dom­nia vóstri! Nu ne putem­ă popri de a nu vi de’iiara aceiași bucurie și respectă, se avemă kitre personele d-vóstre, cîndă, dupe promisiunile ie ați dată firii, a­­uzimă ki ați proiectată și’n resolverea gestiunii aceleia pentru Reforma Elek­torați, pre niste case naționale și ek­­semplare în tote statele constituționale. Prin acesta, domniloră, departe de a vi gîndi la posițiunea domniilor n­­oastre, faieți ki Țara si simți­rea mai mare dreptate le’i se di și si în­­sete în Națiune luptele și divizirile care nu adună altă debitu slibirea u­­nei națiuni c­ă kiria viitoră este mare, misinea fiindu’i aritati! Pieriită ve’ți îndeplini, d-loră, a­­leste mari akte, pre ată Tarra astepti ku neribdare de la domnia­ nostri a vedea realisate și tóte cele-lalte akte prin care se organisi, se ïncorporesi și se întireste o națiune în prevede­rea unui viitor să aprópe, dorită și ne­dorită. Siițî d­foră kîtă Țara aspiri după realisarea acestoră dorințe, mai ku semi de patru ani ínkóio, bine­voiți dar a vi faie datoria pini în kapită prin fapte naționale! Așa presentulă și pos­teritatea voră fi favorabile pentru dom­­nia­ vostri !! Ploesti Ianuariu 1863. (Armezi 150 sub-semnituri) Kurs de stiințe comerciale în limba francese. Ama onore de a încunoștiința pe onorabilulü publika komercialü și pe domnii amploiați ai ministeriloru, ki vom­ începe kuríndü unü kursă nouă al stiințelor­ komerciale cele mai trebuin­­icese, precum­: Kontabilitatea în du­blu și în simple, Arithmetikt, dreptă și corespondinți komerciale. Acestă bursă se va da de două ori pe Siptimîni sera în limba franțese, la skali primari de Roșii, Kurtea A­­kademiei, unde dau de mai multe lu­­ne ună asemenea bursă în limba ro­­mini­ snă, dupe dorința auditorilor­, în locuința mea, Str. franțese, bine i­­luminati și înkilziti. Onorabiulă este ună galbenă pe luni. Sperîndă kt junimea se va gribi de a profita de aiestă bursă asta de folositoră kemirei ei, îm falcă onore de ai esprima considerațiunea mea rea destinși. M. Flügel. Profesoră de științele comerciale, Strada Franțese No. 46 peste dramă de d. Darvari. A eșit de sub Tipariu DRAMA CADEEEA MISSOLONIEL DE TEMISTOCLI FINALI "Se afli de vizare LA LIBRERIILE SOCER, G. JOANID ȘI WARTA, ȘI LA ADMINISTRAȚIUNEA ACESTEI FOI.

Next