Romănulŭ, ianuarie 1863 (Anul 7)
1863-01-16
E DEPEȘIE TELEGRAFIEI). L Tceuci îi 26 ianuarie 1863. REDACȚIUNIÎ „ROMANULUI.44 I Anketa în chestiunea Municipalității au descoperită tóte arătările comunei adeverate. Asemenea și Pressia administrațiunii ie au urmații. Președintele Muniidipalității au respinsă la tute întrebările, că „asta au vruțit așa au fikută.44 Listele elektorale însă se fală totu în asemenea modă, și s’aă respinsă de către administrațiune din drepturu electorale d. Iosefesku, recunoscută cu anestă dreptă de Adunarea Moldaviei, precum și Maiorul Diarmandesku. K. Rakoviță. EVISTA POLITICĂ. RUGURESCU, 16/27 CĂLINDARIU. Era Kurtea de Kassațiune a konfirmat și sentința Kurții Kriminale dată contraamilului nostru d. K. Amesku cu okasiunea Odei sale la Grecia, și astăfelă, conformă art. 52 din Prosedura, în 15 zile d-sa va fi trimisă la ínkiscrii, măne Kurtea deasațiune va verueta și sentința dată contra gerantelur Romanului, domnu Ioană Albescu, în privința frasei scrise în Revista noastră politikă, totă cu okasiunea Revoluțiunii Eleniloră, din hausa Lică, zise atunci în. Prokuratore ală Kurții, Ekonomu, k’amă fostă zisă „Ori se națiune 44 cri nu „băndă o națiune. Profitămă d’adésti okasiune ba se aduseiin aminte d-loră represintanți ai națiunii kă la noi, ka în nici o altă ț țară din lume, kondamnații pentru delicte de pres să se închidă în pușkăriă unde se închidă omorîtoriî și furii, kare pe lîngi altele are și desavantagiulu d’a fi fórte umedă și prin urmare pune în periplu luară viația înșhișiloră. Tótă erî a fostă krămată naintea Curții Kriminale și d-nu Cesar Bolliac ș’aktualele gerante ală Romanului d. Kaludesku, pentru artiklul ă publikată în acesti fóte (No. 337) în privința Lt»a prodederii guvernului la luarea baniloră arenzilor, moșiiloră zise închinate motivată pe o adresă a Patriarhului de la Konstantinopole. Apărătorii d-lui Apolliak, pe considerarea că n’aveau altură de akulare, au cerută se li se dea adelă aktă, conformă legii, și se s’amăne prodesulu pentru căteva zile. D. Președinte ală Kurții a primită îndată cererea ku cea mai deplină editare și kurtenie ș’a aminată prodesulu pentru 29 Ianuariu. Dup’acesta, apărătorii d-lui Bolliak au plecată și l’au lăsată pe d-lum la Kurte pentru a supscrie ziariulă kurții ș’a lua kopie dupe aktură de akusare. Puțină dup’ acesta, d. Blaremberg, Prokuratore ală Kurții, îndepu o desbatere, fórte vine, ku d. Președinte, reklaminda kontra acestei aminiri și deklarîndă kă d. Bolliak a mințită, kxnda a zisă kă nu i s’a dată aktură de abulare. Domnulă Boliaku n’a respinsă d-lui prokuratore, di d-lui Președinte ală Kurții, ș’a învokat mărturia d-lui Zissu, judecătoriu, ș’a altora, spre confirmarea ziselor sale, în sfîrșitu d. Bolliak plecă; băndu însă ajunse în sala de josă a Kurții, aude d’odată o vot strigmdă „Bătrînie nerușinată.44 O înjurături, și se pomenesde lovită, și lovită afătă de tare în bătă sovăiesde; totă în adelă momenta o nouă înjurătură ș’o lovire de ghiontii în kosti arătă de tare în băta okasionată boli, lipitori, etc. Aceste tote fură comise în lokalulă Kurțiloră justiției de către d. Prokuratore ală kurții kriminale Blaremberg d și fratele domniei sale oficiiară, kare a 7 dată ghiontură în kasta bitrinului, și le relatămu dupe o relațiune de s’a făkutu la fadia lokului și s’a supskrisu de trei martori. Ne mărginimă pentru astăzi numai în relatarea faptului și nu mai adăogămă de bătă următoriulă cuvîntă durerosă și ’ngrozitoriă se l’auzirimă erî eșindă din tóte gurile, din tóte inimile :— Unde mergemă?44 Impresiunea de produse ședința de erî a Adunării fu asemenea generale îngrijire. Ministeriulăpăru tutuloră amenințătoriă, ku tóte ki Adunarea se menținu în cea mai striktă legalitate, mai multănică, arată acea mai mare liniște și domnire pe sine și de oră mai totă dauna adeí kari stau pe terimulu legale și kari au conștiința că reprezesintă voința naționale. Puntură de plecare ală desbatreiloru nu era însemnată prin elă însuși, dară fundul c chestiunii era delu mai de kipetenie kăcii era finanțele statului, banii kontribuțiuniloră, keltuelile făcute prin ordinance, reviramentele fondurilor lor ’, desordinea în sfîrșitu de este în finanție declarată de însuși ministru și demonstrată cu tărie de către comisiunea adunării, și purîrea se păru că are Adunarea a nu mai da banii publicii ministeriuluî pîni nu va lua krezește temeinicie că se va pune ordine în finanție și nu se va mai cheltui una bană afară din legiuitele prescrieri ale Adunării. In ședința de asti-zi s’au zisă lucrurî de mare gravitate și din partea guvernului și din partea unora din deputați, guvernulă a negată adunării dreptulu d’a avea unii ministeriă din sănilă majorității, s’adosti temă a fostă susținută și de d. Vernesku. Ministeriulă a zisă înică adunării că „n’a venită adi spre a derși încrederea adunării.44 Și dupe tóte acestea adunarea ș’a mărginită lucrarea în a despărți proiectele de lege de împrumută de numirea komissiunii finandiarie, ș’a rădicată ședința publiki otărîndă pe dea viitorie pentru Vineri, avindă la ordinea zilei desbaterea bugetelor ș’a adressei. La 5—17 ianuarie publikarimă o Sdire telegrafică din Warszawa care anunțța că „recrutarea s’a terminată fără resistență.44 Adea sdire a fostă publikată de tóte foțile străine. Noi insiamă adaosă la sfîrșitul ărei kuvîntulă „pîn’akumă.44 Kunosdenm modulă prin care se falcă rekrutațiunile; kunosdemii abusurile dele mari de fakă subalterni funkționarî rusesdî, și bătă de mari sunt adese abusuri băndă funkționarii operezi în Polonia. Aceste kunosdințe ne figură se ne temeau despre resultatulă rebrulării, și d’adea a fikurimu la depeșia noistrăină adaosă de reservă, ziserămă „pîn’akumă.44 Din nenorocire nu treburi de kătă 4 zile și la 22 isburini în toti Polonia, în tóte orașiele și satele, o generale resiculare. Kausele de aă provocată adea desperată resiculare se vor vedea pe skurtă în darea de semi a ziariului „Czas44 de o publikămă mai la vale. Acea dare de semi, deși fórte scurtă, fórte moderată, va arăta d’ajunsula de póte conduie desperarea p’o națiune. Nenorociita Polonii se scaldă tatăși din nou în săngele iei. Ea scie fórte bine că nu póte birui, dară scie asemene kă o națiune de adapă pămîntulă iei cu Săngelescă, adelă generosă, adelă sfăntă singe se ’nkingi în pintedele pămîntului, rodejde, învioază, și kă astă-felă, și numai astă-felă va veni o zi în care kănteicul de kăntă, de la betrănă pînă la copilă, fiăcare polonă, va fi ună faptă împlinită. — „Nu, Polonia nu este marti!44 ! ! Se mai spune că adi pentru dei bani nu schiă că reviremente de fonduri va se zică băndă este otărîtă o sumă de bani pentru o anume cheltuială și guvernulă întrebuințdzi unei bani în alte cheltuele. Despre modulă care s’a făcut chiar în Warszawa recrutările, ciitim în ziariul „Cras44, zi în noptea de la 14 la 15 Ianuariu a îndepută recrutarea și a urmată noptea viitoriu de la 15 la 16. Agitațiunea spiriteloră a ajunsă în gradul dejă mai mai mare. Nesiguranța personelorü de sersă bărbăteskă a îndemnată pe dei mai mulți a părăsi Warszawa. Atelierele stau în nelucrare sau închise, fundă și lipseskă lucrătorii. Din unele ateliere s’a luată numai kalfa cea mai bună, din altele mai tate kălfile și kiară și uienicii. * i Oameni kokoșiați, șkiopî și orbi au fost luați. în lokulă fiiului apsinte a fostă luată tatălă, în lokulă fratelui fratele amikulă în lokulă amikuluî, kiară și ună kolegă de Kameră a fostă luată pentru altulă. Grădina Saksoniei, în timpulă lmnbă este mai multă visitată, a fostă d’o dată în kiși și toți junii kăți s’aflaă din întîmplare acolo, au fostă prinși. La ospețalil de Paris era se recruteze mă servitorii, acesta a preferită a se sinuciide, aruncinduse în pivnița. O femeii israelită a skosă țină oktă unui gendarmă de poliții, care voiase ie pe fiulu ei. La Nomokpia s’a asvîrlită unu june meseriași asupra gendarmilor, preferind« a se espune a fi omorită de dînșii debită a fi înrolată în armia ruseski. Intre înrolați s’afli mulți funkționarî. Toți lubritorii, kari la timpă a fostă întrebuințați la reparațiunea kastelului au fostă recrutați. Este anevoit a descrie miseria generale. Kopii sunt privați de tatălă soră și espuși miseriei. Bine nu voia a merge de buni voii, a fostă legată cu fringii și unii au fostă kiară bătuți. Din adet, kari au fostă achitați în prodesulă monstru dupi urmi, au fostă înrolați de mai mulți, kiară și ómeni, de kurîndă grațiați și întorși din companiele de pedepsi de la Orenburg, au fostă din nou înrolați. Acésta este, zi de „Czas44 dreptatea și grația guvernului ruseskă. Rekruții se țină luptă arestă, parte în dezateli, parte în kasa komunale , de a închiși în dezateli aă trebuită se remnă ziua d’ăilăiă firi nutrimentă , tocmai séra li se dete o bucată de păine și api. Marele duce Konstantin la amuzăzi după rebrutiri a eșită în trăsuri, preimblinduse prin prașiă și vezîndă ku ochii sei proprii, kumă sermanele femeie staă înaintea kasei komunale și înaint> tea chitatelor și se uitaă cu ochii plini de lacrime la bărbații și fiii lor. Avesti tristă priveliște nu l’a mișkată de lobă, dar în kurîndă după aciesta gendarmii poliție și soldații au gonită pe bietele femeie și mume. — Berlin, 20 ianuarie. Gazeta Germaniei Nordului sicrie: Din sorginte autenticii ni se asigură și preșesedintele miniștriloră Prusiei ară fi refusată positivă ori de perspektivi la o unire duaniarii cu Austria. Dumnealui din Kontra a declarată că voiește a anunța închetarea asociațiunii duaniarie,khiar d’ar fi numai spre a înlătura puțină determinata îndatorire, de s’a contraritată prin tratatele de la 19 Fevruarie și 4 Aprilie 1853 din partea asodiațiunii duamarie kătre Austria. Este forte cu putință, ka adestă refusă positivă ală uniunii dnamare ku Austria se fi fostă motivulă de kipetemă, care apoprită proiectata întîlnire a ambilor miniștri. — Torino, 20 ianuarie. Confesiunea pentru notarea efectelor industriali (akțiuni) italianei la bursa Parisului nu face parte din comercia francoitaliană. Aktualele ministeriă italiană a renunțiată la acestă pretensiune. Pe d’altă parte kabinetulă frandese adesă în chestiunea mineloră insulei Elba, chestiune, kare a fostă singura kausi, că totă tratatulă de comerciiă era p’adi a remine ne’altinată. — Se voră trimite mai multe regimente de kavalerie în provincia Kapitanata spre suprimarea brigantismului. — Korfu, 17 ianuarie. Ziariele ioniane tigidueskă positivă aretarea kumă că Ionianii n’ară voi uniunea cu Grecia. Demonstrațiunile de la Zante suntă o dovadă învederată în contra acestei aserisiunî. Daki nu s’au făcutu demonstrațiunî mirejje, acesta resulti numai din ne’ncrederea în intenisiunile Englitereî. — Petersburg, 20 ianuarie. Komitetul pentru reforma impossitelară a decisă redukisiunea tarifei dianuarie pentru importațiunea zaharului în timpă de patru ani ku kste o jumătate de ruble pe ană, primind tarifa de importațiune, fii pe uscată sau pe mare va fi reduși d’o potrivi la trei ruble de pudă. — London, 20 ianuarie. Poștea de la Newyork a anungatü din greșeli, cu data de 8 ianuarie, și ambasatoriură frandeză la Washington ar fi fost destituită și înlocuită de kitre consululă de la New Orleans. Versiunea adevărață este și ambasadorulă frandese la Washington a destituită pe consulul frandesă de la New Orleans. — Newyork, 8 ianuarie. Flota uniunii aerisită Monroe, destinațiunea iei nu este kunoskuti. Generaliul Banks a concediat la New Orleans mulți prisonieri și a adoptată o politikii condinatorii. Uniuniștii aă intrată la 4 Ianuarie dimineța la Murfredsborough și aă îndepută séra persecutarea inamiculuî. Aă dempinatu pîni ’ntr’o depărtare de 9 mile calea ferată Tennessee-Virginia și a poprită aprópe de Knoxville mă transportă de trupe de la Richmond spre Obidinte. Raporturile oficiale asupra bătăliei de lingă Mury freesborough anunța că uniunistiî că remasă viktoriosî și că perderea konfederațiloră este considerabile. Bătălia de lîngă Vicksburg a urmată în timpă de 5 zile. Generaliulă uniunii Sherman a încongiurată orașială cu 40,000 ómeni și a luată cu asaltă patru linie de fortifikațiuni. O milă înainte de Vicksburg unionistiî aă fostă constrînși a se retrage înaintea numeruluî kovîrșitoriă ală inamiciiloră; perderea loră era de 4000 ómeni. Ună decretă ală guvernului autorist emisiunea de 900 milióne în obligațiuni ka dobîndi de 6 la sută și ka terme de 20 ani, de 300 milióne ka dobîndi de 5 ° 0 ka termenă de 5 ani și de 300 milióne ka dobîndi de 1 ° C. Kongresul a votată o emisiune de 10 milióne ka termină de 30 ani și pentru scopulă emancipirei negrilor«. în urma nouei emisiuni de obligațiuni afacerile komerciale suntă În stagnațiune. — Raporturi oficiale ale generaliului Rosenkranz asupra bătăliei de la Murfreesborough ku data de 5 ianuarie anunții : Kompleta nostri biruinții de la 31 Deciembre a fost împiedecată printr’o umlire inamică dintr’o kursi în contra aripei nóstre drepte; katóte acestea, dupi o bătălii de trei zile inamikulă a fostăbătută, astăfelă în kită Simiită noptea a fugită în mare pripi, kolóna sa dupi urmi de kavaleriă aplecată azi dimineiți; perderea sa este fórte considerabile. — Raportul generaliului Ewell, ku dată de 5 ianuarie de la Chattanoga, zi de: retragerea noștri de la Morfreesborough s’a sivîrșită în cea mai bună ordine cu totă bagagială. Amă fikută 4000 prisonueri, amă luată 5000 bukiți de arme (pièces d’armes) și 24 tunuri și le amă dusă cu noi. Generaliulă Bragg a fost respinsă la Shelleyville. Federaliștii kalkuli perdereasoră la 7000 ómeni și a konfederațiloră la 12,000 ómeni. Konfederații au luată vaporea „Virginia.44 — New York, 8 ianuarie. Ambasatoriul frandese la Washington a fost destituita din postură seă, konsululă frandese la New Orleans, îi va lua lokulu. Ziariul „Newyork-Tribune44 raportă că uină membru ală parlamentului, deputată ală Statului Ohio, va vorbi în favorea mijlocirii puterilor străine. OSERVAȚIUNE asupra legii pensiuniloru, propusă acumu «le guvernă. Este învederată că chestiunea pensiunii a devenită pentru Statulă nostru- o chestiune vitale, fiindă ki, prekumă observată ku dreptă kuvîntă d. ministru ală finanțieloră, dakă vomă urma ănkă kăți-va ani kumă amă urmată pînă akumă, o se ajungă kurindă kă mai tóte veniturile Statului se fiă consumate de cătră pensionari, pe de altă parte este învederată că și Statulă este datoriă a prokura fonk-