Romănulŭ, februarie 1863 (Anul 7)

1863-02-23

Deși desbaterea cea mai interesante asupra Adresei au fostă desbaterea generale, totuși pentru ka cuitorii noștri se bunosti tóte desbaterile urmate kiară asupra artikleloră, dună azi resumate ateste desbaterî. ROMANULÜ ”, SOFm””' 171 nu konfta materiele de kită la niște urmeri buni, și si nu ne tememü ki va lua tine-va dupe întimplare niște uvrieri mi kari si striie marfa și si desguste pe kumpinitori. Se mai bade înki ași adute tine-va aminte ki antreprenorii nu-și voră angagia niî o dați averea loră într’ună homeriță pe kari nu t’ară buneste îndestulă, în rittü si nu fii în stare de a alege pe urmerii tei buni și de a vegla travaliulu loră. Nu ne vomă teme dan ki suprimarea a prentisagiului, a kompanionageloră și a kapuriloru d’open va espune pe publikü a fi servitoreă. „Nu ne vomu teme nitî ki unu konkursu neașteptată de o mulțime de uriieri noi va ruina pe tei veki și va da komertiuluî o lovire perikulosi. In lokurile în kari komertiulă este kită se póte mai liberă, numeraii neguțitoriloră și alti uvrieriloră de totfi felulü este totodeauna limitată și proporționată de sine ku trebuința, adiki ku konsumațiunea, acesti proporțiune nu va treze nitî pe acolo pe unde se va da libertate. Nicî ună antreprenorii noă nu va voi si-și periiuleze averea, sakrifikindă kapitalurile sale într’unu stabilimentă ală biruia subtesă ar pute fi îndoiosă, și unde ară ave se se temi de conșurința tutoru meșteriloră stabiliți, kare se bukun de avantagiele unui komeriță fundată de mai nainte și cunoscută dejia. Meșterii kari kompană astizi komunitățile, perzîndă privilegiulă esklusivă de kare se bukun ka vînzitori, vor Instiga, ka kumpiritori, prin suprimarea privilegială esklusivă de kare se bukun de tóte celelalte komunitiți. Artisanii voră kiștiga astăfelă avantagială de a nu mai depinde, în fabrikarea obiecteloru loră, de meșterii mai multoră alte komunitiți, dintre kari fii kare reklami privilegiulă de a kontribui ku are kare parte nedispensabile. Neguțitorii voru kiștiga putîndă se vinzi tóte obiectele ateserii komertiului soră principale. Și unii și alții voră kiștiga mai ku semi de a nu mai depinde de kapii și ofitiirii komunitiții loră, și de a nu mai ave si le pliteski niște drepturi de visiti repetate, de a fi’emantipați de o mulțime de contribuțiuni pentru niște spese deserte și intimizare, spese de teremonii, de ospețe, de adunuri, de protese ridikule și ruinizare.[ G. V. Adunarea Naționale a ROMANIBI I Desbaterea adresei pe article.] Și dinția de la 12 Fevruarie. După titirea komunistiriloră, Adunarea voiește a protecte la desbaterea Adresei pe artikle, d. Apostoliam!, raportatoriulu, însi resusi d’a veni la tribuni, pe considerare ki d-lui este raportoriă ală majoritiții komisiunii, kmdă proiektulu te se diskuti este ală minoritiții. Dupi orecare desbatere se otieste kid. 1. Ghika se țin lokă de raportatoriă. înainte d’a protedte la atesti dis— kusiune, se face o propunere d’a se akorda guvernului autoritarea d’a strînge impositele pe luna lui Fevruariă și d’a se cheltui conforma bugetului din anul 1860, D-nnî Visesku, Dum. Ghika, G. M. Ghika, Sturza susținu acesti propunere, esprimindu ki prin cuvintele „după bugetul” anului 1860 se înțelege și creditele votate de kamen în anii trecuți pentru serviție noue, ori nu mai multă. D-nii Boiiresku si Gndistianu 9 t kombată propunerea zikîndă ki trebue se se voteze bugetele, kiti asemeni propuneri sunt neregulate. Adunarea konsultati asupra atestei propuneri, o priimeste și treze la desbaterea adresei. D. I. Ghika, ka ra portitoriă, ci titire primului artiklu. D. Boiresku se cuvîntulă spre a declara ki este în contra atestuî paragrafă, precumă este kontra adresei în totale, kiti fii kare paragrafă are atest a karakterist ka si totulu: si d-lui •> ** @ kare s’a pronunțiatu kontra totului, se pronunții și kontra pirțiloră, kiti krede k’adresa atesta este eștti din dreptă și din usură konvenționare (se se se aminte ki d. Boiiresku se servește totu ku kuvîntului konvenționale, în lobă de konstituționale). Domnu Boiiresku nu crede Si prin amendamente se póte schimba karakterială Adresei, dară astepti se vedi atestă fenomenă; pîn’atunci se pronunții kontra paragrafului în diskusiune. D. Gr. Sturza, esprimîndă mirarea sea asupra ziseloră d-lui Bouresku, deklan ki d-soră mințimii atestă paragrafă și tere închiderea diskusiunii. D. Apostolianu kombate închiderea diskusiunii, aretindă și paragrafulă atesta, vorbindă de printipiere din konvențiune, ar putea fi înțelesă și vorbește de menținerea separatismului prevezută în acea konvențiune; d’atea-a tere kase se esplite atestă puntă spre a nu se da lobă la neînțelegeri. D. A. Floreskutere kuvîntulă kontra închiderii diskusiunii. Biutoulă îi refusi, pe considerarea ki regulamentului nu acordi de kită unui deputată kuvîntulu pentru și kontra. D. Vernesku rekunoște ki biuroulu are dreptate, dară îi fate oservarea k’ar trebui se aplice regulamentului asupra tribunelor ă, kari aplaudă și șileri, prekumă l’aă șiuerată pe d-lui în o ședinții, fin ka biuroulă se-și faki datoria. D-lui este pentru libertatea tribuneloră, totuși ar dori ka se s’aplud regulamentului. Biuroulă espliki k’a crezută ki aprobirile și desaprobirile afi venită din Adunare, altăminte și-ar fi fikutu datoria. Se deschide o diskusiune de regulamentă, în kartie kuvîntulă d. Ales. Fioresku spre a kombate închiderea diskusiunii; și d. I. Butianu spre a atrage atențiunea Adunirii asupra contradikțiunii între zisele și faptele reforăte kombatu Adresa. D-luî arîti kumă d. Bouresku a declarată ki se apține de la orice votare și amendare, și kumă apoi d-loru vine ku sofisme și argumente de avokați și ndiki diskusiuni fin nitî uă skopu altulu de kită din sistema d’a se perde timpul ă. D. Boiiresku, terîndă cuvîntulă pentru esplimare, arîli ki d-lui nu e vitafulă nirainuî și ki-și esprime, întezite, numai konvințiunea sa. D. Butianu nu l’a ințelesă. D-sa n’a zisă ki se va apține d’a lua parte la modificarea proiektului, daru k’astepti se vezi amandamentele spre a se pronunția de se póte sprijini sofi nu. Prin urmare nu primește imputarea de sofisme și argumente de avocată. Se inchide diskusinea. Ministeriul de klan ki se apține de la votare. Se pune la vota paragrafulă I și se priimeste ku 59 bile albe kontra 34 negre, noue apținutî. * Ü. Krak te deklan ki s’a apținută pentru ki e kontra Adresei kare conține lukrurî pe kari nu se póte primi d-lui, pentru ki nu i s’ar fi lisată dreptul ă a amenda; se va apține și d’azi înainte la tóte voturile ka se se stii kari sunt ă zeitea votată pentru. Se citeste paragrafulă N. D. A. Fiorescu tere suprimarea acestui paragrafă din kausi ki nu înțelege kui se atribue kulpa ki așteptarea adunarii » fostă amigiti, kiti daki s’atribue ateloru ie au fostă miniștri se mergi se se spele de pekate la Curtea de Kasațiune, dară atesta n’are lokă în Adress. D. Știrbeiă susține artiklulă, kiti zisele d-lui Fioresku nu puteaă ave lokă debită la discusiunea generale. Paragrafulă II, pusă la votă, se priimește cu 59 bile albe contra 42 negre, 5 apțineri. Se citeste paragrafulă III. D. D. Visesku se pronunți In contra atestui paragrafă, kiti nu-i pare redactată într’un fi stilă poliță, kum s’ar kuveni, și pentru ki nu știe ki guvernul ă se fii declarată adunarea vetii de konspirațiuni; Cuvintele d-lui Tell nu le póte privi ka avîndă atestă înțelesă, pentru uneltirile de kari s’a akusată unii deputați ki le-ară fi filmdji afan din Adunare, nu potă atinge în nimică pe kamen. D. Kasimir propune un amendamentă prin care tere a se adaoga ki pe lîngi kuvîntul ă de desordine in finantie ală ministeriului aktuale, este si atelă de bankiruti ală ministeriului trekută kare aspiriată țeara. Acesti adiogire o tere ka o gestiune de dreptate pentru tóte ministeriele. D. Bouresku deklan k’ar susține amendamentul ă, dakl n’ar fi contra prefektului în totă. D. Krak te propune ună amendamentă prin kare zite ki, daki e vorba de lovirea drepturiloră adumrii de kitre guvernă, se s’adauge și lovirea te s’a filiută anulă trecută prin tererea d’a se aresta doui deputați, kari aă deklarală ki se dukă singuri fin autorisarea kamereî. D-lui spune ki are o skrisórie kare arîti care e skopuulă adresei, și în care se vorbeste ki gestiunea armeloră serbiei 9 póte aduce pe Turti in țări. Termini apoi zilmdă ki de e vorba de faptele de 4 ani, și de finantie se s’aduki In deturnirile de bani te s’afigară în Moldova de unele ministerie trekute. Amendamentul d-lui Visesku nefundă susținută nu se pune în discusiune. Se pune în desbatere amendamentală d-lui Krakte, pe care majoritatea komisiunii de klan ki nu lă priimește. D. Ap. Arsaki arîti ki daki s’asumată douî deputați înaintea prokuratoriului, atesta se putea face. Inși atei deputați n’aă fostă inkiși, după sumă d-loră inșii potă declara. D. Vernesku tere se se tité— șki skrisória de kare a vorbită d. Krakte. D. Krakte ne avîndu-o asupuși, D. C. A. Rosetti ie cuvintură spre a aduce aminte ki a publikată în ziariulă Românulu o parte din atea skrisorii si k’a promisă ki va publika si pe cealalti. Dalia Kamera dorește, o póte titi îndati. Urmézi óre kari desbateri, in kari d. Visesku și I. Ghika aríti ki asemení skrisórie nu se potu titi ín kamen, ti ki d. Krakte se trimiti atea epistoli Ministeriuluí pnbliku, și dese voră gisi deputați kulpabilí, se se téri înaintea Justiției spre a-șî da séma. Iii urma atestorü kuvinte, d. Rosetti renunții d’a titi skrisória. D. Ros a dini ié kuvîntulu spre a ruga pe tei te a fakă amandamante a nu mai fate pe Adunarea perde timpulă în discusiuni, kiti Adresa fiindă k’un votă, nu se póte priimi amentamente contrarie spiritului iei. D-lui adauge ki ati se fate istoria celoră 4 ani din urmă, însi se uiți epoka Ministeriului Barbă Katargiu, în care s’a lovită prese, s’a arestată 2 deputați. D-luî feliciti pe deputații din stingă karină uitată aiestea , d-lui însi nu le-a uitată. D. Ant. Arionă atîti ki d-sa a fostă în adeviră arestată luptă Ministerială din care fitea parte și D. Al. Fiorescu, în timpă de o jumătate de ani de d. N. Bibescu, prefektură poliții, care i-a zisă ki îlă tere Prokuratoriulă; atesta însi a negată asti terere și astă felă a fi fostă liberală, i D-lui aă fostă totuși arestatu, în timpă de ‘4 de ori, și a spusă atesta atunci în Adunare, dară atei kari astizi temți a se menționa atestă faptă aă trecuiă la ordinea zilei fir’ală askulta. D. A. Fioresku nu-și aduce bine aminte kumă s’a petrecută atestă faptă de și ere ministru. Este o gestiune de aprobare dard tererea a douî deputați de kim guvernă spre a-i trimite înaintea justiției, constitue un ataku represintațiunii naționele. Ministeriulu e responsabile de sinitele sele, prin urmare daki Adunarea va apreția akuală de kari e vorba ka unii atabă, Ministerulu nu se póte skusa ku tererea te i-ar fi fikură prokuratorială kriminale. D-lui susține amandamentulu de fatsi kiti voiește se fii dreptate pentru toti Ministeriele, și ki trebue se se impute tutor si faptele lor, de kari suntă resposabili. D. Gr. M. Sturza konstati ki D. A. Floreskă, fostă ministru, rekunoște singură k’a lovită represintațiunea naționale terîndă arestarea a doui deputați. Daki vorbimă de arestarea unui omu o jumătate de ori ară trebui se vorbimă și d’alte arestirî de lume întrege. D-sa respinge amendamentulă kiti voiește a se menține spiritulă Adresei, kare este ka régiméle konstituționale se se stabileski în toti întregimea sea. D. Al. Fioresku zite și în cuvintele D-sale a supusă actul de kare e vorba la aprobarea Adunrii, kare are se otíreski de e violare a represintațiunii naționale și atunii d-lui, ka ministru, priimeste respundere. D. Krakte espliki ki de este vorba a se akusa ministeriele de faptele loru, atesta s’a fikutu de mai multe ori, și ku tóte atestea ateste akusaă afi fixată și ei aceleași fapte kmdă au venită la guvernă. Daki însi e vorba de garantarea sistemei constituționale, de îndreptarea țerei. D-sa nu crede ki se póte ajunge la atesta prin modulă adoptată în adresa D-lui spune ki toți omenii teră venită la putere s’aăusată. D-lui zite ki de s’a violată represintațiunea naționale, s’a violată prin cuvintele ministeriului Katargiu ki era revoluțiune în țări și ki kapii ei suntă în Adunare pe bantele slingei; orfi nu prin cuvintele d-lui Tell. D’aten a terese se vorbea ki de tóte, și fiptuitorii se se dé în judekktika se constate faptulă. D. Kasim isie kuvîntulă spre a susțină amendamentulă propusă de d-sa în privinția desordinii și bankirutei în finantie. D-sa tere a se adroga kuvîntulă bankiruti, kiti kulpa trebue se se arunte asupra ambelor guverne de la 24 ianuarie 1862 pîn’akumă. Dali d. Sturza și ceilalți nu voru a priimi amendamentulă, suptă kuvintu ki skimbi spiritulă Adresei, nu póte înși opri pe d. Kasimir și alții d’a propune amendamente, spre a areta kumă aprețăzi d-ioră faptele și ki voră a fi drepți. D. Sturza adute aminte ki nimine n’a susținută amendamentulă d-lui Kasimir; s’adauge ki prekumă d. Kasimir se crede dreptă, asemene și d-sa (d. Sturza) ki de ki e drepte în konvikțiunile d-sele. Amendamentulă kizîndu si cele*lalte nefiindu susținute, se votezi paragrafulă UI care se priimește ku 51 voturi contra 6; 31 apținuțî. Se titeste paragrafulă IV. D. Kasimir Intrebidaki prin atestă paragrafă se face amisiune la gestiunea monastirilor, înkinate sefi la altă teva, și de e vorba de monastirile inkinate, adute aminteri d. Raportatoriu, ka ministru, supusese atesta unei komisiunî miște numiți în urma unarii scrisorî visiniali. D. Kasimir stirueste deti a i se esplika de te e vorba. D. I. Batianu tere cuvîntulă spre a respunde d-lui Kasimir. D. Kasimir zite ki a terută esplikiri de la d. Raportatoriă nu de la d. Batianu. D. I. Batianu esplikiki, prin trasca atena, s’a înțelesă ki, din momentulă te, prin convocarea Divanului ad-hoc, s’a recunoscutü tóte drepturile țerei, kare este independinte în fața Europei, ideia Adresei a fostă d’a declara k’ateste printipate sunt autonome în întru și’n afan, kiti n’aă ku Pórta alte relațiuni de kstă tele de vasalitate, tele-aă avută și alte regaturi, unele cu altele, ftri a se atinge individualitatea și drepturile fii-kiruta. Acestea au fostă și relațiunile nóstre ku Pórta. Divanurile ad-hoc aveau dreptulă se proclame unirea, ele de sine, și daki n’aă fi kută, este nu kie n’avemă dreptu, ti din o simpli kondestendinții kinn puterile garanți, kankisi de rekunoștinții, pentru ki rekunoskusen integritatea tratateloru nóstre. Eiară puterile inemnite noue nu zisesen ki n’avemă dreptă a face unirea, ti ki n’o voiește națiunea. Daki cară Divanele ad-hoc n’a fikutu-o, este o kondestendinții hasati pe kredinția ki a se ni se încuviințeze. Kită pentru testiunea din întru, d. Batianu deklan ki este o testiune ku totulă din întru și nu di dreptă nitî unui stnin și a se amesteka într’însa. N’amă voită a fate alnsiune de kită la testiunea unirii și a alegeriei Domnitoriului. D. Hasnasi e zite ki din cuvintale d-lui Sturzea și Stirbeiă a vezută ki prin atesti frase se înțelege printipe stnmă. D. Stirbeiă protesti ki n’a zisă atesta. D. Hasnașiu adauge k’akumă d. Butianu zite ki prin atesta se ’nțelege autonomia țerei, dreptul ă d’a alege Domnitoriulfi pimîntiană, adiki ki voiește se ne trimiti la kandidatun. D-lui zite ki de este vorba de autonomii, trebuia se se pun, sumă a terutu majoritatea komisiunii, și gestiunea juridikțiunii konsularii și a monastiriloru închinate. D-lui zite ki d. Butianu, kare a avută totu o kredinții politiki konsetinte, ar trebui se fii și azi konsetinte; și l’ară ruga se desvolte frasca atesta ka se-lfi konvingi si atunci va vota ku d-luf. D. Al. Fioresku nu voiește a diskuta proiektulu înj generale, dară zite ki prin paragrafele acestea se pune în discusiune neste lucruri stabilite. După tererile divanului ad-hoc, puterile șină dată verdictulă și convențiunea aă tranșmată testiunea. Ce este scopulă amendamentului? Este de a incrimina Europa ki ne-a dată numai unele dintele teamă terută, sau d’a tere akumă tele te nu ni s’a dată atunii? Daki nu este atesta skopulă, atunci aste paragrafe nu-și mai au lokulu, nu mai potă produte nitî unu efektă. Atesta este de dominiulă istoriei, orfi nu avemă noi se iatemă protesulu puteriloră. D. Batianu a zisă ki puterile aă recunoscută Statulă nostru ka suverană, nimeni n’o tigidueste, și că astă fi fericită se veră independinția țerei assikurati pe deplină în modă solemne, prin noi înșine. Dară atesta nu se póte face prin asemeni diskusiuni și teorie, zite d. Fioresku, și se nu perchemă timpu vorbindu de trekută și se ne gindimă putină și la viitoriă. D. Gr. Sturza zite ki nu voieskră a face protesulu puteriloră garanți, ti voru a da dreptate țerei, despre care se zice ki nu știe te voiește și unde mere. Kindă s’arunki asemeni abusiri asupra țerei, este de detoria Represintanțiloru națiunii, pentru onorea iei, a zite și țăra e fórte moderați și știe unde voiește se mergi. în divanul ad-hoc, unde erau și prințipi și sitianî, țăra și-au aretată dorințțele și din prudinții au așteptată ka puteterile se’le rekunóski. (0 vote, bine au fikutu). Da, pre bine, a fostă rloditori , prudințî, limdă înși aă vezutu k» trebue energii, a fikută aktulă de la 24 ianuariă și trebue a fate asti omagiue țerei, pe care o vedemu în tóte zilele akusati ki nu e demni de libertate. D. Kasimir mulțimește d-luî Brbtianu de esplikirile te i-a dată, însi nu le-a terută de la d-lui ti de la d. Raportatoriă, și nie miră de te n’a respunsă, kiti este în usură parlamentariă ka Raportatoriu să se de esplikirile tei se temi; și ar fi dorită se ziki mikaru doue cuvinte spre a ne esplika. D. I. Ghika zite, spre respunsă la d. Kasimir, ki n’are a-i mai da nitî o esplikare, pe lîngi teletei s’aă dată. Se închide diskusiunea. Paragraful IV se priimeste cu 50 voturi contra 4. Sendiki ședinția.