Romănulŭ, februarie 1863 (Anul 7)
1863-02-14
A Lotăria Țeranilor si. în urma tragerii loteriei au venitu urmitoaiele obiecte, kari se vorîi vinde împreună cu cele-lalte lucruri fie s'au opritu pentru acestă skopu în folosulu țeraniloru. 0 perina de d-na Maria Filibiliu (Btrladu). 0 pereke papuri, o pungi, domnisóra Rusandra Guști. 2 kalîfuri și o pungi, d-na Elena Veluzi. O pereke papuri, o pereke pantofi și o kisea, de doamna Zamfirița Kodreskn. D. Dumitru A. Popp, din Galați, unii galbenii. D. I. Georgesku (Kraiova) 1 galb. Kraiova, 10 Fevr. 1863. Domnule Redadoriu! Artistulu nostru Teodorini, Direktoriulu Teatrului Naționale d’aici, cum a vezutu apelulu fikutu de ziariulu Romtulu de la 25 și 26 Ianuariű, era decisü atâtü însuși kttű și alți artiști de sub direkțiunea sa, a da o represintațiune în favorea infortunateloru familii ale țeranilor arestați de la 24 Ianuariu anulű espiratu și pín’akumu. Konsiderându însă, termenul a cela skurtu ce se punea la tragerea loteriei, și avíndu în vedere kt spre a putea veni în ajutoriulu acelora nenorociți ku o sumt mai convenabile, urma a pregăti o piest noue, ceia ce i-ar fi okupatu ktte-va zile, și dorindu și kolegii sei a-și aduce frirare kontingentulu loru la acesti fapti umani, ceia ce n’o putea face akumu, nefiind nicit aspiratu sesonulu, lui decisiunea în cele din urmă, a da din parte-i unu balu maskatu în sala teatrului, și a trimite și ela partea sa la kolekta generale ce se face supta auspiciile d-nei Rosetti. Balul a avu loku la 7 korentű Joui sera, și ku tóte kt afișiele erau distribuite ku trei zile mai ’nainte, d’abia veniri într’acea sort vr’o 100 de persone, iar loji furt vîndute numai 16. Nu putemu atribui acesta la alta de kttű fatalității ce mai bine de unii anii urmăresce p’acești nenorociți, fiindu kt trebue s’o spuiu; kt din ktte baluri maskate s’au datu în acesta karnavala, acesta fu celu mai slabu ín receti. D. Teodorini mișkatO forte de acesta, ftku kontulu recetei de facit ku mine și alții, trase keltaidice seratei și restulu de 12 Napoleoni, mi-l dete mie kiara într’acea sért, rugîndume a vi’i trimite d-niei vóstre. Conformîndu-mi dar cererii sale amționóre, d-le Redaktoriu, a ve însoți cu acésta acei 12 Napoleoni, spre a-i abtura la suma ce va fi resultatu din tragerea loteriei. Cu acésti opasiune, ve rogii se priimiți asigurarea înaltei considerațiuni și stime ce ve păstrezi alü d nieí vóstre devotatü amik și servű, ß. Radianu. REKTIFIKARE. Ín No. trekutü in lokü de dómna Tapighiosi se se ritéski d-ra Tapighiosi. 0 pereche pantofi de d-ra Elisa Brauenstein s’a uitată a se publika între cele laalte obiekte. REVISTA POLITICĂ. BUCURESCÎ, 13/25 Feurarii. In ședința de eră a Adunării d-nn Krakte a vorbită d’o epistoli a d-lui Panait Balș, prin care a zisă kt s’arati o conspirațiune a unoră bărbați spre a face o doleanți, ba tnkt, adaose d. Krakte, în care se vorbesce și de intrarea Turcilor, în țări și altele. Mai multe voci strigîndă, se se citeskt, d. Krakt deklart kt n’o are la d-lui. D. C. A. Rosetti zisse kt d-lui a și publikatu o parte din acea epistolă, k’o are la d-lui și kt este gata a o citi. Mai multe voci vrurt citirea, altele însă se opuseri. Noi dară kari amă fostă suntemă și vomă fi pentru lumini, noi kari și ’n faia acésta, și ’n Kamen amă cerută și vomă cere lumina cea mai deplini pentru totă ce ne póte privi, ș’amă autorisată și autoristmă pe oricine a citi ș’a publika tóte epistolile nóstre, noi kari kredemă kt numai și optele suntă intemttorie și ómeniloru și lukrului publikă, éru nici odată lumina cea mare;; noi kari cei intî să dederim la lumini o parte din acea epistolă, vomă împlini astăzi dorința manifestați de d. Krakte. Publikulu s’aduce aminte ki la 1 Ianuarie, presintarimula dară de anulă non acești epistoli d-lui Ministru din întru, și-i ziserimă, intre altele, și următoriele cuvinte. „Desvelimă dară în ochii guvernului acea kurst, punemu suptă pi„ciórele sale fatalitatea, spre a o „strivi, kumă zice Biblia kt este „menitt femeia a strivi kapulu serpe„luî, și suntemă încredințați kt gu„vernulă va zice kt ’n adeveru îi fi„kurtmă unu dată de anulă nou, demnă de dînsulu.“ Dup’acesta publikartmă o parte din acea epistolă și mai zisertmă. „Epistola mai koprinde ș’alte 1 u„krurî frumóse, dară pentru as„ti zi ne oprimă!ari, si kurî fiindă „kt guvernul” va demonstra „prin fapte kt susține dreptatea „și kt kalo iinia se va ’ntorce „astă-felă contra acelora kari „se serves ku ku dînsa.kt Akumă se pune că luptă ochii publikului, acel epistoli prin kari s’aru ptrea k’nă voită unii se ne amenințe pe noi în Kamen. „Spune lui Aleksandresko kt treaba Eforiei s’aă mintuită prin o cercetare, și s’a numită Kulici (Revisor al depart.) care va avea porunkt st fakt cercetare în favorulă lui Aleksandresku. Acesta este urziți de mine fiindu ki sîntu fórte bine și mare pri eten ku Krețulesku și ku direkteriulu Lahovari, și spre dovadt Intrébt pe d. Tiukt, dar te rogu st nu spui nimiku kt nu vroiu st mt s t r i k ö k u Rakó v i ț t și kompanie și mai alesü ku G o 1 e s k u, kare este unu gu vernamentală și servilă pe lingi acésti și unu prostu, în sfîrșitu după o înțelegere între Bratianu, Rosetaki, Panoeu, Știrbei și Ion Ghika amă fikuta majoritate în Kamen de 50 glasuri, și amu alesă pe Bratianu și Golesku Artpit membri la respunsul Tronului care are a fi o doleanță, însă Adunarea are se se desființeze. Istoria armelor are din zi în zi o mai mare însemnetate, póte se produkt rupturi diplomatice și póte intervenirea turceșkt în Principate. Nu potu se-ți spună totulă fiindă kt este prea lungă. Pentru Mustea am ntdejde se se fakt polițmaistru la Tekuciu, daru odatt ve spusă kt vai de Moldoveni aice! acei kari au o trebi nu o sfârșeskă nici o dați ... ......................................... alți d-tale slugi. P. Balșiu. O epistoli póte fi adeveratt într’o parte a iei și neadeverata în ceilalți ? Nu. Dakt dacă acesti epistoli este adeveratt, onorabilele d. Panaitu Balșiu deklartat „este amiliu ku dd. N. Krețulesku și Lahovari, kt lukrurile sunt urzite de d-lui ku dd. Krețulesku și Lahovari, și prin urmare, de este o conspirațiune apoi se ne fakionare a nu se trage amicii d-lui Balș ș’a lăsa numai pe noi pe kari însuși d. nedeklari inimici și guvernamentali servili. ktd d. Ștefan Golesku și noi suntemă, în credințe politice, una, ktoi este sclutu kt toți sumimă, și respektimă pe d. Stef. Goleskuu, și ki domnia sa este unulă kari au supsemnată adresa. din acei aa acesft epistoli dară noi suntemă cei atakațî de d. Balș ș’ar fi ciudată ka totă noi se simă cei akusați de conspiratori. Dakt este asemene adeverata kt turun era se intre în fort acesta era d. Balș și guvernulă o soie, ktci celă d’nntită o skrie, celalaltă a trimisă oștire spre a-i respinge, kindă noi amă afirmată kt nu voră intra, ktci nu voră și nu petă. Se mai adrogrmă nikt kt și d. A. Golesku și d. D. Brătianu ș’au dată demisiunea din komissiunea de adresă. Vomă sfirși ziktidă kt în adevără amă întîlnită într’o sort pe d. Balș la onorabilele d. Panu, și kt ’ntre cei kari erau akolo mai era și» d. Grigorie Filipescu, bărbată a biruia onorabilitate și lealitate este kunoscuti de toți. Numele citate în acesti cestiune sunt ă: kredemă, d’ajunsu pentru fii kare spre a vedea și judeka atită valorea epistolei kită și agerimea celoră kari părui k’arü voi se se serve ku dînsa, și nikt se se fakt kt kredu kt toți acei onorabili bărbați arăti kapabili a face doleanțe. A In ședința de astăzi a urmatü desbaterea Adresse! prekumü și sistema abținerilor si la vota kontinuinda însi d’a lua parte la desbateri. Nu voima a analisa acesti sistemi a abținerilor, și mai puținfi niici komen ttrile ce sa fakű, și ne mirginimű a relata faptulű s’a spune kt Adressa s’a votatű pint la cuvintele: „Nu póte conduce de kttű la anarhie sau la despotismü.“ Helü laltű paragrafű s’a amendatü dupe unű amendamentű alű domnului George Ghika priimitu de komisiune și care a fotu kombitatu de domnu Manolaki Kostaki, Boeresku și alții kt nu schimbi în nimika spiritulu Adressen Urmarea desbaterii pe mine toui. INSURECȚIUNEA IN POLONIA. Insurekțiunea merge totu kreskindű atttü în intensitate kttű și în estensitate. Fiva are adeviratü kt planulu Rusiei este d’a ltsa intiiű a se’ntinde insurekțiunea peste toti țara ka s’o poti pe urma întbuși ku mulțimea puteriloru armate grimidite și estermina toti generațiunea aktuale poloni? Acesti opiniune era cela pucina pintaci cea predominante, fiindu ktotrea ku neputinți kt o putere militarii de 125,000 de omeni se permitt kitorü va mii de juni, nearmați și nespermentați, a lua posesiune de cea mai mare parte a țerei și a proclama petutindinea guvernulu naționale. *Iine este familiarisatű ku sistema guvernului ruseskii, va trebui se mirtureski kt i se potu atribui nisce asemeni planuri provokitorie strt alți nedreptiți, darü învingerea unei bataliane de gardi și neî nsemnetatea mi kroskopikt a biruinței de lingi Won chozk, kare a fostű trompetatű și mt ritű ku atzta îngrmfare ne dt dreptű a birui kt puterea armati a Rusiei nu este póte atitu de numeroși și atita de formidabile prekuma au aritatu-o totod’auna ziariele oficiali, și kt adevarata kaust a inaktivitiții rușilor este lipsa de trupe. O nouă dovada pentru acesta este ajutoriul a cela dt Prusia Rusiei, kare nici nu se mai ascunde. Nu numai kt trupele rusesci trebu ku armele lor si pe teritoriulu prusianü și se reî ntorku înapoi, kindu le vine bine, darü și kasele duamarie de bani lungi fruntarie giseskü unu refugiu în Prusia. In parlamentulfi britaniku domnu Hennessy a luatü kuvinlulu în favorea Poloniei, a fikutü o interpelațiune, apoi alta și érű alta, pint ktndű btlrtnulű lord Palmerston a respunsű și’n res punsulü seü a akusatü pe Rusia d’a fi rumptu tratatele ku Polonia. Și opiniunea publiki în Englitera s’a pronunțiatu în favorea mișktrii polonese; acesta resulta dintr’unui artikola alü ziarului „Times,“ kare, ku toti dibtora d’a nu prejudeka nimika și d’a lisa guvernului britanicii mint libert, dovedesce mari simpatie pentru polonesi. Acesta articlu zice între altele: „Nu mai póte fi nici o indouieli despre mărimea și însemnetatea insurekțiunii polonese. Deși nuvelele oficia le de sorgintea ruséskt se sileskű a represinta evenimentele într’o lumini favorabile kauseî rusesci, totu resultt din kiaru acele raporturi rttű de multu s’a intinsu insurekțiunea și ce dimensiuni gigantice a luatu în scurtu timpu. Date și nume de orașie și sate nu potu fi falsifikate, și este destulü a arunca o privire asupra chartei spre a se convinge kt puterea armati a Rusiei nu numai n’a pututu a birui reskala, ci kt se totu întinde kti rtpeziciune peste toti țara. S’a asiguratu la inceputu kt proprietarii cei mari și poporațiunea de la țari n’au luatu parte la mișcare, ci kt iu era mirginiti pe klasile de mizloku ale lokuitoriloru orașielor, p’acele klasi ce avea mai ku semi a âuteri de recrutare. Acesti relațiune înst e departe d’a fi esakti. Este invederatü kt a isbuknitü o insurekțiune generale, la care iau parte barbații din tóte klasile societății, kt este cerkarea otrîti,— fii și desperați, — a unui poporu intregu ce voiesce a se libera d’unu fuga ce a ajunsu de nesuferitu. Este o dovada de ființa serioși a misedei polonesiloru, kt akuma, dupt o subjugare d’atiția ani, cerki norokulu armelor, intr’unű timpu, kindű Rusia n’are a kombate nici una inamika striina, și kinda isbînda imperialismului în Francia, dorința Europei d’a ave pace de mișktri revoluționarie, le last pucint speranți d’a gtsi vr’una ajutoriu din partea ocidinte’ui. — Nu putemu aștepta alta, de rttű. kt opiniunea publikt a Englizem va fi tare miskati d’aceste evenimente. Generațiunea nostri este obisnuiti a considera guvernulu reposatului imperatu Nikolae ka unului ce a intrekutu tóte precedințele monarchieloru celorü mai despote, ka guvernulu celű mai vindikativü. Dreptulu polo nesilorö d’a skutura unű jugű atttü de apisttoriü, și datoria d’a simpatisa ku diușii, d’a le da ajutoru dupt putințt a ajunsu pentru fiimare englese liberale unu artiklu de credinți. Kttii de tari au fostu simplemintele ómeniloru in acesti privirtți akumu ktți-va ani, ele totu s’a mai intirizu prin resbelulu ruseskü și prin priveliștea Italiei, ce a isbutitu a kiștiga li-