Romănulŭ, februarie 1863 (Anul 7)

1863-02-25

R­EVISTA POLITICA. BUCURESCI. Doue fapte însemnate avemu de ’mragistratu din ședința de Limbuu­ a Adunării, unulű fórte reu ș’altul, bunu, și kari, în tóte ró Iele unei situațiuni anormale, furi și­­ n kontra­zisere u­­nulu ku altulu. La îmeputului ședinței d. Preșe­dinte alu Kabinet­ului și Ministru din Intru ș’alu justiției, deklara ki este gata a respunde la interpelarea fikuti în privința isgonirii Polonilorű din Mol­davia și d. Ion Britianu fu invitata a-și desvolta interpelarea. Onorabilele re­­presintante alei kapitalei zise și in­terpelarea sa n’are trebuinți de des­­volta­re fiindu ki faptulu este simțitu ș’a prețuitu de toți. Adusse daru a­­minte, în kite-va cuvinte, iele publi­­kate în a iești foii, arîti ki ori­n ie Rominü a trebuitu se se fi simțitu a­­dínku mihnitu vezidu violați kiaru ospitalitatea romincki și ki ar fi fe­­rm­­tu daki d. Ministru ar demonstra k’aiele svirí n’au fostu fundate. D. Minitru din intru respunse ki Polonii kari suntu de multu asezați în țeri se bukuri de drepturile ospitalității, daru ki iei aștezați pe fruntaria russi ș’Austriaki erau în înțelegere ku kom­­patrioții lorű și lucrau împreuni; kaie­­­­sta a neodinit pe puterile veline, k’a prin­­­? mită plingeri și de la Austria și de­­ la Russia și ki guvernulu d’a«i lé a Kzisu se n’abuseze de ospitalitate; ki psuntu liberi a sta în țari, dări în o­­rașiele din iQjutru unde se­ șî kaute numai de professiunea lorö. D. Mi­nistru mai adaogi ki mulți au prii­­mitu de buni voii a pleka, ki la unii le-a și datu mijlo]ie de kale, și pro­­testi ki d. I. Butianu a zisu în in­terpelarea sa k’asemene proiectere ar fi o parțialitate pentru guvernulu Rusiei. Asta-felu dan guvernulu a de­­klulpta ean-și ki­­ iele relatate de ko­­respondința nóstri au fostu adeverate; au deklaratu k’a silitu pe Poloni­a pi­­insi orașiele unde lokuiau ș’a alege intre treienea peste fruntarie sau re­tragerea loru în intru țerei, adici în lokuri unde nu cunosteau pe nimine ș’unde ar fi fostü espuși a muri de fume sau a fi din nou goniți, supta denumire de vagabonzi, S’aiasta pen­­­­tru ie. Fiindu ki s’ar fi plânsit auto­­ritățile veline, fiindu k’ar fi zisű k’a­­r; iești omeni ar fi fostu in înțelegere ft ku cei­lalți frați ai lorű din Rusia și i din Austria. Darü line a constatatu Palásti înțelegere? Negreșită totu a­­l­tele guverne, kai ele, zise d. Minis— li­tru au l­ruta isgonirea Poloniloru. Mi­nunați konstatare de adevăru și kare fasc onore guvernului nostru, și mi­nunați ospitalitate di guvernulu nos­­­tru kindu a akordi numai aielor si kari nu desplakű aielorű puteri striine, de kare este vorba. Darü zite gu­­vernulu, nu putemu permite a se viola legile ospitalității. Și noi respundemű: unde-ți suntu dovezile k’acești omeni , au uneltită konspiriri pe terîmulu nos­tru ka se poți susține k’au violată le­gile ospitalității? Și noi a­mű pritaita ospitalitatea Franției, și nu eramu su­puși la nimiku altfi de kitti a nu ne abate din legile acelei țere, eramu inși liberi a korespunde ku kompatrioții nostrii, ba iiki publikamu brosiure, memorii, ziarie, în kari kombitiamu și pe Rusia și pe Austria și pe tóte guvernele se credeamu noi ki fa­li a­reă­țerei nóstre și Franiia nu zisea ki ku aiesta viclimă legile os­pitalității. De multe ori s’a zisu ki se pare ki guvernulu nostru și­ a a­­lesu de modelű pe guvernulu Prusiei; și’ri adeverit, kiarű în aiestu puntai a­­semenarea este mare kun totu în ge­­stiunea Polonilor. d. de Bismark a zisit ki „konvențiunea mirin­ati n’ave­a de skopu de kitű a opri ori­ce partici­­pare la acesti insurekțiune din par­tea poloniloru din Posen.“ — „Guver­nulu a zisit totu d. Bismark, va face totu se va pute spre a opri pe in­­surginți a trage ajutorie de arme, de ómeni și de munițiuni din proviniiele prusiane.“— Atita și nimikű mai multu. Guvernul­ nostru n’are nici kiarű a­­aea skuzi se putea ave primulu mi­nistru alu Prussieĭ, ki­adiki, avindu o provincii poloni supta a sa dom­­nire este datoria a veghia ka nu kumva reskala din Polonia de suptu Russia se se ’ntinzi și n Polonia din Prusia. Noi, nu numai ki n’avemű în stepîni­­rea nostri nici o piitin­ki a Polo­niei, darű din kontra, Russia are niii în posesiunea iei o parte din Bassa­­rabia precuma are și Austria Bukovina. Și cu tóte aiestea guvernulu nostru a urmată și ’n aiesta puntai totu ka lelű din Berlin. Din nenorotire insi, Adunarea nostri nu uimi­ra Aduna­rea Prusiani. Aien­a a datu unu blama guvernului ieí, in aiesti privinți, ku 246 voturi, kontra 57, kindu iei din kamera nóstri, kari se ziku ómeni din partita naționale au votată trecerea la ordinea zilei ș’astăfelă n’a mai fostu ku putiru­le se se ridice în Adunare, lela puțină kite-va glasuri, kari se proteste kontra acestei proiecteri, kon­tra modului ku kare înțelege guver­nul, a păstra autonomia, neutralitatea și ospitalitatea țerei. S’a trecut ă la ordinea zilei și nu s’a putută zice guvernului ka trebue se respunzi Ru­­ssiei și Austriei, ki daki se superi ki Polonii din Rommia pre suntu a­­própe de dînsele, se ne vede otariele nóstre naturali ka astafelu se nu poti komunikirile se fii atitű de lesne. S’a trebută la ordinea zilei, ka si nu poti nimine se ’ntrebe pe guvarnu kumi armele trebindü din Rusia prin țara Rominoski nu retimau neutra­litatea, și kiți-va Poloni kari stau in aiesti bine kuvîntati țari, veterni a­­lea neutralitate. Ea se nu poti ni­mine se­ nu întrebe ie arme, și ie nu­mițiuni puteau da Polonii d’aui Polo­nilorű de detindea, kindű stimă ki arme nu suntu în țeri, și kmdu, daki le vedemu une­ori, este numai ka se privimu kuma gintea slavi se ar­­raezi kmda iea latini se desarmezi de tóté, și kiarű și de tradiționalea se­ ospitalitate. In sfîrșit­, pe kmda Parlamentele Prusiei, Italiei și Englite­­rei, manifestau simpatie pentru Polo­nia, Parlamentulu nostru, trebu la or­dinea zilei kmda guvernulu deklari k’au alungată din țari pe Polonii refugiți. Dup’acesta, totu aiesta guvernă, și totu în acea ședință, a venită k’una profiekta dezlege forte politika. Ela a propusă a se da, ka recunoștinți naționale], împiinîntenirea lea mare Hustrului italiană, filo-romină, Veggezi Ruscala și d’odati a se primi propu­nerea se a­filiată mai de multă d. Ruscala d’a faré în Towno una kurssi de istoria și literatu­ra romini, abor­­dindu-i-se pentru atesta ș’o miki re­munerare de 1000 lei pe luni. Noi, kari susținem gestiuni­ le de prințipie, ori de unde vinű, aplaudarimi pe d. ministru alű kultelorű pentru aiesti frumoși inițiativă, și votarmű aielű proieptu de le lege, completindu-su prin­tr’o propunere — kni intr’altu­­felű amu fi kilkata și datoriele nóstre de recunoștinți, și bunele cuviințe po­­litice — prin care lerurimii a se da înrxprmîntenirea și d-torű Edgar Quinet, S. Marc-Giral­din, Gladstone și Roebuck, kari­ au apiratu­ku atita tirii națio­nalitatea nóstri ș’aă servită atita de multă kausa romini, întrebimă in­și pe ori­gine dari guvernulu era konseiinte, kindű pe d’o parte isgonia pe Poloni, din țari, pe simple pre­supuneri ki suntu in înțelegere ku frații loru din Rusia și din Austria, éra pe d’aila akorda o resplati na­ționale aieloru străini kari au apirat naționalitatea nóstri kontra loviriloru striine? Intrebimii dari erau konse­­linți ș’a ales deputați kari au voiatű ka adunarea se trezi la woinen zdeí in gestiunea isgonirii Poloniloru din Rommia, și kari au votată apoi res­plati pentru striinii kari au data os­pitalitate în inimile lor a naționalității nóstre pe kindu era persekutati și is­­gonită de Rusia, de Turcia și de Au­stria ? Aiestea relatate, protestímii ii­­ki odati kontra isgonirii Poloniloru și mai mulțumimii guvernului pentru iea­ a ie s’atinge de naturalisarea d-lui Veggesi Ruskala, și kredemü ki astű­­felű, ii aieste doue okasiuni ka și ’n tóté, siistemű konseiviți ku priniipie­­le khrora amu ,servitu, servimți și vorü servi fin, șiovxire. Fiindu ki zisenmți ki guvernulu nostru pare ki și-a luată de modelű pe actualele guvernă ale Prusiei, se mai insemnimü și noi ai­ ii ki trei asemmiri. Eki se zise ziariulu D­é~ bats. „Rommekonstatatü ki președin­tele kabinetului, a refusatü d’a se esplika asupra kononvențiunii ie a ’nkiiatü ku Prusia suptű pretestű kb­lestiunee este pendinte; ar fi insi altü mijloke d’a interpreta Rodirile și de negările inkurbate ale d-lui Bismark, precumu și ciudata sa atitudine înaintea kamerei unde a datu nou­lu­s p­e­n­­taklu alű unui ministru, bra­­vindu ku înkipuțînare, și mici în do­­uă rinduri, autoritatea discipli­nară a pre­ședințel­ui kame­rei.“ Baki ce zice și ziariul" La Fripip§.< ■ Aceste trei zile de des­batere' pot fi numerate între cele mai furtunióse desbateri ale analiloru parlamentarii. Se póte judeca dup’acesta fapta, ki d. de Bismark, a fostu aprópe, și în mai multe rinduri, d’a fi k­u i­ xn a­t­u la ordine, și președintele kamerei l’a amenințații a întrebuința in privin­ța-i puterea diskreționarii cu kare este investiții asupra tutorii acelora kari suntu în cei patru păreți ai sale».“ In ședința de la 27 d. Bismark a mai zisö ki era bine ka țâra se kunoski kamera, astafele precumu este.“ — D. Floresku a zisit: „Țera va judeka faptele kamerei.“ Ziariulű La France mai zice: „Aceste cuvinte păru a împu­ka din partea președintelui konsiliului, buge­­tarea d’a lovi kamera prin o disolve­­re. Nu credemu, în adevere, ki s’a mai întîmplatu vr’odati în vr’o țară, triindu supta regimele konstituționale, ka guvernulu și kamera se fi remasű atita timpu fații în fațai în stare de ostilitate declarati.“ Asta dorű, a nu comunika kamerei lubririle ce o in­teresezi, a trece peste cuviințe in desbaterî, în kita președintele se­ lű kiime la ordine, ș’a sta in faț­a ka­merei kindű ea n are incredere i­n politika sa, cici starea miniisteriului din Prusia si starea ministeriului din Ro­­minia, nici stare ce nu s’a mai ve­­zuta in nici o țeri konstituționale, și kare, kumü a zisu d. 1. Batianu mai alalti­eri în kamen, Dumnezeu spre unde va conduce pe Prusia și ku a­­tita mai in semi pe Rominia, oko­­lisi prekumu este de gintea slavi, în­­cerkuiti d­e doue puteri mari și ski­­zuti in facia Europei printr’o inak­­țiune neauziți inki, ka cea­a in care stima de patru ani, pe limda toti Europa este în fremîntarea unei re­­nasceri. Suirile ce avemu din afara le re­­producemu mai la vale. Se spunemu numai aci ki ku totu ordinului x Maie­­stiții sale Imperatulu Russieloru ka in­­surekțiunea se se învingi în zece zile, ea sti în vieți și, zice Independința Belgiki, «pentru O INSUREKȚIUNE NAȚIONALE, A SE PRELUNG], ESTE MAI O ASIGURARE D’A BIRUI.. ■ In facia acestei noue institiți, Zice Débats, in facia acestei recidive sekluîu alti noue­spre­zecele nu voie­­sce, nu póte se remiti, ka sekluîu trebutu muții și nepisitorisi. Stiruimu a krede ki cestiunea poloni cere im­­periosu o soluțiune eu­ropiani și ki ora îndreptării aces­ei inicitiți a sositu.» D. S. Marc-Girardin a tratatu a­­cesti cessiune în ziariulű Débats, ku o mare vigóre, și vomii da sema despre acele artiklu în unulu din nu­merele vii­torié. Akarati se mai aducem aminte ki. d. S. Marc-Girardin și alții aau­ datu la Senatu o petițiune prin care ceru restabilirea Poloniei. Ziariulu La France asiluri ki guvernulu fran­­cese va respunde, cu opasiunea des­­baterii acelei petițiunî, astu­fel cu pre­­­cum­u cere și demnitatea Franciei, și opiniunea publikă, și kausa cea sfinți a unei naționalități ai kirii­a fii, sunt mai una suti de ani de kiudu își versi nekontenitu singele pentru reî n­­vinarea iei. Polonia daru, o mai repe­­timii, avemu kredinții ki va re’nviua kiaru în anulu acesta, nici nici o na­țiune nu mare kindu fii iei o­skaldi în singele loru. Avemu inși fi kre­­dința ki morfi tóte națiunile ai kh­ora fii au degenerată pîn’a nu jertfi pen­tru țera loru de kitu reputațiunea l­o ru. Romini, Romini, este timpulu se ne desceptima, este timpu se ’nțelegemă ki numai prin virtute, devotamentu și sacrificie putemu fi o națiune, este timpu se ’nțelegemu, cea­ a ce ne zi­­cemu necontenitu de cinci ani, ki po­­sițiunea nóstri geografiki ne obligi imperiosu SE FIMU SAU SE NU MAI FI MU! In ședința de asti­zi a Kamerei, guvernulu a ’nfiiișiatu unu proiektu de lege prin care cere autorisarea a saie în sm­initate unu împrumută de 50 mi­­iióne frannĭ. Tezîndu argința d. Ion Butianu a susținuțu­, ki guvernulu ak­­tuale și mai ku semi d. Ministru de finanție kompromite unü asemene pro­iekte și zise ki va vedea ki Aduna­rea nu­ lü va da unui ministru kare n’a putută pune nici ordine în finanție. S’a numită dup’aiesta o komisiune ka se studie acea propunere de împrumută. D. Dum. Ghika a ’ntrebată pe guvernă, în numele komisiunii bugetario, de va prelungi sesiunea și guvernulu a res­­punsa ki nu știe, ki nu s’a gînditu la aiesta. Aiesta respinsă este de mare gravitate, dupe noi, kin­ este ka kumă guvernulu ar fi zisă ki nu stie de se va viola sau nu b­a mai de kipetenie lege, aiea­ a d’a se împlini im­posite nevotate,d’a se taie cheltuiele ne­votate. Spenma ki ’n ședinția de mine se va timuri aiesti festiune ie este o lestiune de morte și de viați pentru regimele Parlament­u­nii. S’a ’nsim­inatu o komisiune spre a reguli îh kite­ va zile dreptulă pen­sion­arii oră. — Warszawa, 1 Martie. Lokote­­mntele generării Ouciiakoff, kapulă mi­­ltariu alu guvernim­întului iladom, a­­nunții cu data de la 28 Fevruarie, și după nuvele sosite de la Jendrzewo, Langiewicz vulnerată la pin­oru a fu­giții în strinetate prin Norovies. Po­­porațiunea kontinui d’a adine priso-

Next