Romănulŭ, aprilie 1863 (Anul 7)
1863-04-20
RI VOIE8CE íRI VEI PUTE, * eși în tóte filele afară de la nuia și a donași după Serbătoică. Abonai ca pentru Bucuresci pe ani . 128 Iei Șése lune......................................64 — Trei lnne ......................................................32 ~ Pe lună............................................. — Unii exemplariű.............................24 par Iosolindrile linia de 30 litere ... 1 leii Inserținni și reclame linia .... 3 lei Pentru a1 narj (ARTIGLISLII TRAM13E ȘI NEPUBLICATE SE VOR U ARDE.) Direptoriulu chiarinstii: C. A. Rosetti.— Gerantă respundjetoriă: M. Caladescu. I s 'Ah 1 it, i ’> . i>'-M și reclamă ii se voră adresa la Administratorială ri arini al D. C. D. Aricescu, Pas. Romană No. 13. Abonarea pentru districte de . . . 12 leî Sese lude............................... 76 — Trei line . . . . ......................38 . " 'Abonamentele încep la 1 și 16 ale fiecării lnne. Ele se facă în districte la corespondenții pianului și prin poște. La Paris la d. Hallograin, rue de l’ancienr comédie, 5; pe trimestru 30 franci. In Austria la direcțiile postale și la agințele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintii “■ valută austriacă, I>IU*U POLITICI], COMERCIALE, LITERARII]. REVISTA POLITICA BUCURESCI, **/, SS. Monitorială a declarată națiunii că imprumutulü de șase milione s’a făcută. Guvernulü actuale póte se aibă multe smintele, (désauts) între care cea mai de căpetenie este că nu-i place libertatea, regimele constituționale. Adesea ómenii cei mari, mai cu semn gemele militarie au aplecare spre guvernuri personale. Capulă soră plină de ideie mari și practice, inima lorn ardăndu d’umarea Patriei și colcăindă suptă foculu energiei ș’ ală acțiunii, este lesne de ’nțelesu că regimele constituționale, cu tóte clapele de resuflare ce elă lasă și geniului, și acțiunii, și patriotismului, totu nu-i póte conține totă deuna și vasulă se sparge și póte chiară fără voia loră. Acestă ideiă negreșită se învârtia prin capulă d-lui Cogălnicianu căndă arîtă Adunării, prin căte-va trăsure de măiestru, energia și voința cea mare ce posede, dupe domnia-sa, d. Grig. M. Sturza, și <zise că d’aceaa a combătută candidatura la domniă a vîrtosului fiă de Domnu. Nu seimți negreșită ce a cugetată inteligintele omă politică ce represintă colegiulă orășianiloră din Focșiani, căndă vorbi apoi despre semînță stricată de gândaci de metase, dară nu mai póte fi îndouială că ideia predomnitoriu în capulă seu, căndă a vorbitu despre d. Gr. Sturza, a fostă totu aceaa ce urmărimă și noi acumă, căndă vorbimă de peliciuiă în care suntă constituțiunile liberale căndă vină la putere ómeni cu geniu, cu ideie mari și energice, mai cu semn căndă acelu geniu este și una omă de arme, de acțiune, una militariă. Regimele constituționale, nu trebue se ne-otă în urmă, este întăripiătoriă. Este lesne de înțeleșii c’uă lege intărzia mai multu pentru a trece prin desbatea a doue sute de deputați, de cătă căndă ese din mintea unui omu și nu-i mai trebue pentru a se pune în lucrare de cătă o secundă pănă ce supscmiă unu decretă. Și este iată atătu de lesne de ’nțelesă ca ună omu și mai cu semn sese omeni căndă pe de o parte vodă națiunea loră desorganisată și ’ncongiurată d’atătea pericle; căndă o ve<u amorțită, desnervată, abătută d’atătea lunge și felurite suferințe și umilințe, pitulită prin generaloa iei de sarmare ș’ajunsă „în agon nia morții; și căndă simplu pe d’altă parte că este ceva ,în fruntea loră, și bate în inima loră, ce se bmite suptă arșița acelui mare focă ce este incuibată în capulă și n inima loră, se se ’nbete chiar de aburii cei iuți, cei spirtoși cee să neaperată din acea măruță colcăire, se spargă vălul ce conține constituțiunea, pacturi sociale. Negreșim că noi ceștia ómeni de condei ne speriămu d’acea putere mare și de miile de cioburi ale nenorocitului vasú constituționale ce sbîrnie pe d’asupra capului nostru, și spaima ne póte face pîn’a vede acele cioburi prefăcute în capete de ómeni sbărnîindă pe ulițe, conformi* energice* și patrioticei panorame ce o trecu pe dinnaintea națiunii, d. G. Vernescu, ea nă prevestire póte de cea-a ce ne ascepta. Daru frica ómenilorií nu póte opri orica de pușcă d’a se înflăcăra, căndă cade pe dânsa schinteiele artieterce și d’ acea-a . s’a veijut adresea constituțiunile spulberate căndă societatea au născută Genîuri ca Chesariî, și Napoleonii,, și pe unde a trecută societățile căndă au născută din sînulă sară asemeni comete cu cada de focă, cară se trecema și noi. Guvernulu actualo coprinsă de spaiimă și durere în facia tabloului de peire a Patriei sale, ce i s’aă pusă ’nainte amîndoue adresele elaborate de represintanții Adunării, ș’aprinsu de flacărea de viață ce colcăie în mintea și ’n inima sa, n’a mai putută răbda mersulă celu încetă ală unei Camere. îmi trebue, își zise elu, se ’nlatură îndată tóte periclele; îmi trebue ca justiția și administrațiunea se nu mai fiă unu scandalu, financiele se nu mai fie să desordine, și creditulă Statului compromisă, îmi trebue îndată ca cestiunea proprietății se nu mai fiă uă întrerupere a vieței sociale, uă necontenită amenințare de marte, ca legea eleptorale se nu máifiă atătu de restrînsă încătă sese chiară în Cameră ca „colegiurile eleptorali au ajunsu fabrice de deputați ale guvernului și încă fabrice cu aburii.“ îmi trebue ca comercială, agricultura și industria țereî se nu mai langedésca, ,se nu mai mută prin lipsă de căi de comunicare de poște, de bance de credite etc. Imi trebue scóle bune pentru ca națiunea se se lumineze. îmi trebue în sfirșită ca tótă națiunea se fiă câtă mai curîndu armată și organisată, în oserie permanente în miliții și garde naționale, căci numai astăfelu puteam, și noi ca tóte celelalte națiuni, se ne asigurămă naționalitatea, cu atătu mai multă amenințată, cu cătă este ocolită de ginte străine iei și tóte bine armate și pe deplină organisare. Și tóte aceste trebuințe arendă în mintea și ’n inima sa d’asupra flăcării geniului ș’a patriotismului seă, se condensară, speraseră convențiunea, sfărămăturile iei închiseră ușile represintanțiunii naționale, și guvernulu intră îndată in calea cea uriașiă a acțiunii, decretăndă chiară bugetele, legile de venituri și chieltuiele. D’acuma, tóte celelalte decretări suntă multă mai ușiare, și negreșită că s’aă și făcută, și spațiul» a lipsită foiei oficiale pentru a ni le comunica. Asceptăndă dară ca Monitoriul u se ne facă cunoscute faptele cele mari și energice ale guvernului acțiunii se revenimu la puntulu nostru de plecare, la imprumuturu de șase milióne, ce s’a anunțiată c’a făcută. Unu guvernă, fiă constituționale, fiă monarchic asolută, fiă ună guvernă ală mulțimii, sau ună guvernă personale, trebue neapărată ca vorba sea se fiă sacră, „se fiă vorbă“ cumă 4ice Romănulă, într’altufelă este desicuru perdută și autoritatea sa, și reputațiunea sa, și căndă se perde autoritatea și reputațiunea unui guvernă, cine nu vede că se deschide cămpulă tutorii catastrofelor» , tutoră peririloru? Guvernulu nostru a josit, prin Monitoriă, că s’a făcută micuță împrumută de șase milióne și prin urmare, nimîne nu se mai póte îndoai că elu s’a făcută. Nimine nu se póte îndoni, fiindă că vorba unui guvernă este sacră, fiindă că ună guvernă care trece peste Cameră și se pune elă în facia națiunii, are și mai mare nevoie ca națiunea să se răsfime pe cu vinului, și fiindă că acestă împrumută are doue mari însemnetâți, și forte mari, căci simtă și economice și politice. Și partea politică este și mai gravă, căci este ănterulu împrumută ce face națiunea română în străinătate, și cu tóte că micșioricei sumei era precumu ună felă de scădere pentru națiune — că sumă de șase milione de lei contractată afară din țară — acastă scădere însă era precumă acoperită prin aceaa că acestă mică împrumută era preludiulă împrumutului de 50 de milione de franci. Este dară peste putință se potă cineva admite că guvernul nostru, atătu de inteliginte, atătu de patriotă, atătu de energică, încătă înlătură și Adunarea naționale și Convențiunea și puindu-se singură în facia națiunii îi dice. Eu suntă — se fi anunțțată în Monitoru că imprumutulu s’a făcută ș’acelu anunciu se nu fiă pe deplină adeveratu. Este și mai peste putință cală șefi făcută unu contractă și contractulă seă se nu fiă sacru, cu atîtă mai cu semn căndă este vorba de onorea și de ere* dîtulu națiunii Romăne în străinetate, în Engîitera. Și cu tóte acestea se susține că imprumutulü a bătjură, și c’a căzută fiindă că Guvernul nu respectă contractele sale. Acuzarea este gravă și rugămă pe Monitor să se vorbască. Publicămu mai la vale o corespondință a nóstru din Iași și recomandămă publicului cuprinsele iei. Partea ântîia este însemnată, căci ne aduce aminte cumă neamu purtată noi cu națiunea cea mai eroică, pe căndă în Europa întregă, poporă, camere și guverne o aplaudă, o admiră, o susținu. Și acestă greșală este uă crime pentru noi, căci Polonia reconstituită ne va despărți de Rusia, ne va da la otaunele nóstre uă națiune democratică ș’amică; este uă crime încă căci Polonia reconstituită ne va reda și Besarabia acumă cotropită de guvernulu rusescu. în partea a doua ne arată că guvernulu personale a mersă prn a depărta pe primulă Staroste din Iași ș’a numi una altuia d’a dieptula era sau prin alegere, una alesă ală guvernului era nu ală comercianțiloră. Bucurați vă, onorați neguțiători, căci guvernulu v’a luată luptă d’a dreptul» protecțiunea sa. Elenii din Bucuresci au alesă de represintante alătoră pe Papa Irigopulo, profesoară în Athena și bărbată !) Vezi No. Românului de Marți suptă titlulu imprumutulu, de d. Winterhalder, stimată de toți pentru simptimentele sale cele patriotice. Felicitămă pe Elenii din România pentru alegerea lor, fiindu că ea ne onora și pe noi indirectă, dovedim să că este și în Bucuresci unu spiritu publică, și fiinducă dorimu eroicei Elade cele mai depline fericiri. Corespondență partimlariă a ROMANULUI. Iași, 1863 Aprile 11-Anu vețjutu însumi protestulu lăsatu aici spre a se trimite camerei nóstre, de către unulu din Polonii espulsațî peste otarie. Acela protestă este sabscris și de d. comnițele Szoldrski. Eată câteva pasaje Vladimir din acelă protestă, care dovedescă că adeverul era în corespondinția mea și nu tocmai inxplicările ce se adresă camerei de cătră guvernămentă. Inaltulă guvernă, (vice d. comite Szoldrski, prin adresarea către Prefectura Poliției de Iași, atătu pre mine care amu găsită asilu de la 1858 în era acésta, cătă și pre mai mulți alți emigrați compatrioți ai mei, „fără »vreună motivă noue cunoscută NE ESPULSEZA (d. ministru acrisă că numai îl obligă pre cei de la marginea rusesca a sta mai departe de frontieriă)» dÎn țara acesta, care o credemă constituționale, și ale căriia »drepturi suntă sfănte și mebranjabili »de către nici o putere, fiind garan»tate prin tractatură de Paris de tóte puterile.» Szoldzski anunță apoi camerei creștine a Romaniei cumă chiară și păgăna Turcia la 1848, dede asilă unguriloru refugiați și nu se supuse la reclamările Rusiei și ale Austriei. •Turcia, amenințată de puterile menționate, să preferită sucombarea ieii de cătă se viole ospitalitatea unora • nenorociți din causa patriotismului, •și România, vă feră constituționale, • creștina, posedindă drepturi arătă de • frumóse. . .“ A Ia adeveră, se recunoscema noi înșine, că pata va fi neștersâ asupra capului acelui guvernămentă romană, care, căndă simpatiele lumii vitrege suntă in favorea martirilor, noul ai patriotismului polonă, departe de a arăta simpatie espuisesă și pre acei zece, dovedecî de refugiați, din care unii de mai mulți ani erau și stabiliți și supuși în totală legiloră țerei romăne Protestulu comitelui Szoldrzki nu s’a putu lă da camerei, căci a lipsită timpurii materiale spre a lă trimite pînă la data închiderii iei. Credemă că la redeschidere, Camera va ave ocasiune a se incredinția, cumă respunde de cu temeiă și de basata pe adeveră, miniștrii pe cari deputații îi înterpeiesă. Consiliul nostru municipale continuă în posturile lor, ca și căndă n’ar fi urmată nici uă protestare și nici uă comisiune de cercetare. Cineva reijîndă acesta, s’ar convinge pe deplină dacă se mai îndoesce despre sinceritatea cu care se aplecă în țara nóstrá și libertățile municipale. Ce mică libertate?— mai marele staroste, pentru că a protestată cu unele cororațiuni alegerile do. consilieri municipali, a fostă destituită și înlocuită, aflu, de a dreptură, fără măcară legale alegere de neguțători, de către miniseriulu din întru. Căndă asemeni lucruri se perece in cele civili, ce ne mai mirămă, noi în ultima nóstra scrisoriu, despre anusurile unui confesoriă , țnui preotă ? ■— Acestă preotă, in fine u oprită de a mai confesa. Dară acesta oprire ar fi in urma unei alte scandalose fapte a lui. Ar fi făcută ună testamentă falsă, ca confesoriăunei biete femei, și lucrur ă ș’a și dovedită deja la tribunalele de primtia instanțiă. — Că bună mesurâ se luase de cătă comitatulă sanitariă din Bucuresci, ca medicii de comisiuni se [locuesc] în centrulă comisiuniloră respectivă. La noi nu se aplică pînă astupi acestă mesură, și nu e rară de a vedea și acumă doctori de comisiuni, locuindă la distanție de căte uă oră și mai bine de comisiunea loră. — Unul dintre profesori carii au făcută mai multe apariție, după cumă vei arăți în ultima corespondință , afirmă că s’ar fi grăbită a merge la Bucuresci... Doriran se aibă succesă bună în planurile d-sele,in interesulă instrucțiunii publice. S. Trebigne, 24 Aprile. Ună spre-zece indivizi acuzați d’a fi îndemnată pe poporă la surparea sealei creștine d’aicî, au fostă arestați și conduși la Mostar. Toți turcii s’aă înarmată ș’amenință pe haimacamă și miliția, care insă s’află în numeră d’ajunsu spre a-i țide în respectă. — Ragusa, 25 Aprile. Turcii aă năvălită la Trebigne la răscöla creștină, aă vulnerată mai mulți preoți și aă furată copii. Instigătorii au fostă arestați, copii au fostă ’napoiați părinților ă soră. După acesta s’aă grămădită turcii și au cerută liberarea prisonieriloră. — Torino, 24 Aprile, mariulă „Opinione“ de astăzi vice: Respunsulu guvernului nostru la nota francese atingatoria de Polonia s’a pornită la Paris. Credemă că acestă respunsă esprime dorința ca cooperațiunea Italiei se pótá contribui la ună resultate favorabile pasurilor Franciei , daru își reservă libertatea acțiunii, cerută de împregiurările nóstre politice ce sunt d’uă natură particulariă. — Torino, 25 Aprile. Regele a supscrisă decretulă atingătoriă de formarea societății creditului mobiliară italiană, care a fostă fondată de domnii Periere, Bixio, Fould, Galliera, Bastogi, Balduino și alți capitaliști francesi și italiani. — Roma, 24 Aprile, mariulă „Osservatore Romano“ deminte nuvela publicată în mai multe 4urnale cumă că Papa ar fi adresată epistole autografe în privința Poloniei Imperațiloru Austriei și Franciei. — Berlin, 24 Aprile. Gazeta crucii află de la Francfort, că, pe căndu mai mulți suverani germani au refusutit cererea depeșei francese d’a se uni cu presiunea francese In contra Russiei, Baden s’ar fi aretătii dispusă a îmbrăcifia iderele depeșe*!.