Romănulŭ, aprilie 1863 (Anul 7)

1863-04-20

R­I VOIE8CE íRI VEI PUTE,­­ * eși în tóte filele afară de la nuia și a donași după Serbătoică. Abonai ca pentru Bucuresci pe ani . 128 Iei Șése lune......................................64 — Trei lnne ......................................................32 ~ Pe lună............................................. — Unii exemplariű.............................24 par Iosolind­rile linia de 30 litere ... 1 leii Inserținni și reclame linia .... 3 lei Pentru a1 narj (ARTIGLISLII TRA­M13E ȘI NEPUBLICATE SE VOR U ARDE.) Direptoriulu chiarinstii: C. A. Rosetti.— Gerantă respundjetoriă: M. Caladescu. I s 'Ah 1 it,­ i ’> . i>'­­-M și reclamă ii se voră adresa la Administratorială r­i arini al D. C. D. Aricescu, Pas. Romană No. 13. Abonarea pentru districte de . . . 1­2 leî Sese lude............................... 76 — Trei line . . . . ......................38 . " 'Abonamentele încep la 1 și 16 ale fie­cării lnne. Ele se facă în districte la corespondenții pia­nului și prin poște. La Paris la d. Hallograin, rue de l’ancienr comédie, 5; pe trimestru 30 franci. In Austria la direcțiile postale și la agin­­țele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintii “■ valută austriacă, I>I­U*U POLITICI], COMERCIALE, LITERARII]. REVISTA POLITICA BUCURESCI, **/, SS. Monitorială a declarată națiu­nii că imprumutulü de șase milione s’a făcută. Guvernulü actuale póte se aibă multe smintele, (désauts) între care cea mai de căpetenie este că nu-i place libertatea, regimele constituțio­­nale. Adesea ómenii cei mari, mai cu semn gem­ele militarie au aplecare spre guvernuri personale. Capulă soră plină de ideie mari și practice, inima lorn ardăndu d’umarea Patriei și colcăindă suptă foculu energiei ș’ ală acțiunii, este lesne de ’nțelesu că regimele constituționale, cu tóte clapele de re­­suflare ce elă lasă și geniului, și­ ac­țiunii, și patriotismului, totu nu-i póte conține totă deuna și vasulă se spar­ge și póte chiară fără voia loră. A­­cestă ideiă negreșită se învârtia prin capulă d-lui Cogălnicianu căndă arîtă Adunării, prin căte-va trăsure de mă­iestru, energia și voința cea mare ce posede, dupe domnia-sa, d. Grig. M. Sturza, și <zise că d’acea­a a combă­tută candidatura la domniă a vîrtosu­­lui fiă de Domnu. Nu sei­mți negreșită ce a cugetată inteligintele omă politică ce represintă colegiulă orășianiloră din Focșiani, căndă vorbi apoi despre se­­mînță stricată de gândaci de metase, dară nu mai póte fi îndouială că ideia predomnitoriu în capulă seu, căndă a vorbitu despre d. Gr. Sturza, a fostă totu acea­a ce urmărimă și noi acumă, căndă vorbimă de peliciuiă în care suntă constituțiunile liberale căndă vină la putere ómeni cu geniu, cu ideie mari și energice, mai cu semn căndă acelu geniu este și una omă de arme, de ac­țiune, una militariă. Regimele constituționale, nu tre­­bue se ne-o­tă în urmă, este întăripiă­­toriă. Este lesne de înțeleșii c’uă le­ge intărzia mai multu pentru a trece prin desbatea a doue sute de deputați, de cătă căndă ese din mintea unui omu și nu-i mai trebue pentru a se pune în lucrare de cătă o secundă pănă ce sup­­scmiă unu decretă. Și este iată atătu de lesne de ’nțelesă ca ună omu și mai cu semn sese omeni căndă pe de o parte vodă națiunea loră desorga­­nisată și ’ncongiurată d’atătea pericle; căndă o ve<­u amorțită, desnervată, a­­bătută d’atătea lunge și felurite su­ferințe și umilințe, pitulită prin gene­raloa iei de sarmare ș’ajunsă „în ago­­n nia morții; și căndă simplu pe d’altă­­ parte că este ceva ,în fruntea loră, și­­ bate în inima loră, ce se bmite suptă arșița acelui mare focă ce este incui­bată în capulă și n inima loră, se se ’nbete chiar de aburii cei iuți, cei spirtoși cee să ne­aperată din acea măruță colcă­ire, se spargă vălul ce conține constitu­­țiunea, pacturi sociale. Negreșim­ că noi ceștia ómeni de condei ne speriămu d’acea putere mare și de miile de cioburi ale nenorocitului vasú cons­tituționale ce sbîrnie pe d’asupra ca­pului nostru, și spaima ne póte face­­ pîn’a vede acele cioburi prefăcute în capete de ómeni sbărnîindă pe ulițe, conformi* energice* și patrioticei pano­rame ce o trecu pe dinnaintea națiunii, d. G. Vernescu, ea nă prevestire póte de cea-a ce ne ascepta. Daru frica ómenilorií nu póte opri orica de pușcă d’a se înflăcăra, căndă cade pe dân­sa schinteiele artieterce și­­ d’ acea-a . s’a veijut adresea constituțiunile spul­berate căndă societatea au născută Ge­nîuri ca Chesariî, și Napoleonii,, și pe unde a trecută societățile căndă au născută din sînulă sară asemeni co­mete cu cada de focă, cară se trecema și noi. Guvernulu actualo coprinsă de spaii­mă și durere în facia tabloului de pei­­re a Patriei sale, ce i s’aă pusă ’na­­inte amîndoue adresele elaborate de represintanții Adunării, ș’aprinsu de fla­­cărea de viață ce colcăie în mintea și ’n inima sa, n’a mai putută răbda mer­­sulă celu încetă ală unei Camere. îmi trebue, își zise elu, se ’nlatură îndată tóte periclele; îmi trebue ca justiția și administrațiunea se nu mai fiă unu scandalu, financiele se nu mai fie să desordine, și creditulă Statului com­promisă, îmi trebue îndată ca cestiu­­nea proprietății se nu mai fiă uă în­­trerupere a vieței sociale, uă necon­tenită amenințare de marte, ca legea eleptorale se nu m­ái­fiă atătu de re­­strînsă în­cătă se­se chiară în Cameră ca „colegiurile eleptorali au a­junsu fabrice de deputați ale guver­nului și încă fabrice cu aburii.“ îmi trebue ca comercială, agricultura și in­dustria țereî se nu mai langedésca, ,se nu mai mută prin lipsă de căi de co­municare de poște, de bance de cre­dite etc. Imi trebue scóle bune pen­tru ca națiunea se se lumineze. îmi trebue în sfirșită ca tótă națiunea se fiă câtă mai curîndu armată și orga­­nisată, în oserie permanente în miliții și garde naționale, căci nu­mai astă­­felu puteam, și noi ca tóte cele­lal­te națiuni, se ne asigurămă naționalitatea, cu atătu mai multă amenințată, cu cătă este ocolită de ginte străine iei și tóte bine armate și pe deplină organisare. Și tóte aceste trebuințe arendă în min­tea și ’n inima sa d’asupra flăcării ge­niului ș’a patriotismului seă, se conden­sară, speraseră convențiunea, sfărămătu­­­rile iei închiseră ușile represintanțiunii naționale, și guvernulu intră îndată in calea cea uriașiă a acțiunii, decre­­tăndă chiară bugetele, legile de veni­turi și chieltuiele. D’acuma, tóte cele­lalte decretări suntă multă mai ușiare, și negreșită că s’aă și făcută, și spa­țiul» a lipsită foiei oficiale pentru a ni le comunica. Asceptăndă dară ca Mo­ni­tori­ul u se ne facă cunoscute fap­tele cele mari și energice ale guver­­­­nului acțiunii se revenimu la puntulu nos­tru de plecare, la imprumuturu de șase milióne, ce s’a anunțiată c’a făcută. Unu guvernă, fiă constituționale, fiă monarchic asolută, fiă ună guvernă ală mulțimii, sau ună guvernă perso­nale, trebue ne­apărată ca vorba sea se fiă sacră, „se fiă vorbă“ cum­ă 4i­­ce Romănulă, într’altufelă este de­si­­curu perdută și autoritatea sa, și repu­­tațiunea sa, și căndă se perde autori­tatea și repu­tațiunea unui guvernă, cine nu vede că se deschide căm­­pulă tutorii catastrofelor» , tutoră pe­­ririloru? Guvernulu nostru a­­ josit, prin Mo­nitoriă, că s’a făcută micuță împrumută de șase milióne și prin urmare, nimîne nu se mai póte îndoai că elu s’a fă­cută. Nimine nu se póte îndoni, fiindă că vorba unui guvernă este sacră, fi­indă că ună guvernă care trece peste Cameră și se pune elă în facia națiu­nii, are și mai mare nevoie ca națiu­nea să se răsfime pe cu vinului, și fi­­indă că acestă împrumută are doue mari însemnetâți, și forte mari, căci simtă și economice și politice. Și partea politică este și mai gravă, căci este ănterulu împrumută ce face națiunea ro­mână în străinătate, și cu tóte că mic­­șioricei sumei era pre­cumu ună felă de scădere pentru națiune — că sumă de șase milione de lei contractată a­­fară din­­ țară — acastă scădere însă era pre­cumă acoperită prin acea­a că acestă mică împrumută era preludiulă împrumutului de 50 de milione de franci. Este dară peste putință se potă cine­va admite că guvernul­ nostru, atătu de inteliginte, atătu de patriotă, atătu de energică, încătă înlătură și Adunarea naționale și Convențiunea și puindu-se singură în facia națiunii îi dice.­ Eu suntă — se fi anunțțată în Mo­ni­toru că imprumutulu s’a făcută ș’acelu a­­nunciu se nu fiă pe deplină adeveratu. Este și mai peste putință ca­­lă șefi făcută unu contractă și contractulă seă se nu fiă sacru, cu atîtă mai cu semn căndă este vorba de onorea și de ere­* dîtulu națiunii Romăne în străinetate, în Engîitera. Și cu tóte acestea se sus­ține că imprumutulü a bătjură, și c’a căzută fiindă că Guvernul­ nu respectă contractele sale. Acuzarea este gravă și rugămă pe Monitor să se vorbască.­­ Publicămu mai la vale o cores­­pondință a nóstru din Iași și recoman­dămă publicului cuprinsele iei. Partea ântîia este însemnată, căci ne aduce aminte cumă ne­amu purtată noi cu națiunea cea mai eroică, pe căndă în Europa întregă, poporă, camere și gu­verne o aplaudă, o admiră, o susținu. Și acestă greșală este uă crime pentru noi, căci Polonia reconstituită ne va despărți de Rusia, ne va da la ota­­unele nóstre uă națiune democratică ș’a­­mică; este uă crime încă căci Polo­nia reconstituită ne va reda și Besa­­rabia acumă cotropită de guvernulu rusescu. în partea a doua ne arată că guvernulu personale a mersă prn a depărta pe primulă Staroste din Iași ș’a numi una altuia d’a di­eptula era sau prin alegere, una alesă ală guvernu­lui era nu ală comercianțiloră. Bu­­curați vă, onorați neguțiători, căci guvernulu v’a luată luptă d’a dreptul» protecțiunea sa. Elenii din Bucuresci au alesă de represintante ală­toră pe Papa­ Irigo­­pulo, profesoară în Athena și bărbată !) Vezi No. Românului de Marți suptă titlulu imprumutulu, de d. Win­­terhalder, stimată de toți pentru simptimentele sa­le cele patriotice. Felicitămă pe E­­lenii din România pentru alegerea lor­, fiindu că ea ne onora și pe noi indi­­rectă, dovedim să că este și în Bucu­­resci unu spiritu­ publică, și fiindu­că dorimu eroicei Elade cele mai depline fericiri. Corespondență partimlariă­ a ROMANULUI. Iași, 1863 Aprile 11-Anu vețjutu însumi protestulu lă­­satu aici spre a se trimite camerei nóstre, de către unulu din Polonii es­­pulsațî peste otarie. Acela protestă es­te sabscris și de d. comnițele Szoldrski. Eată câteva pasaje Vladimir din a­­celă protestă, care dovedescă că ade­­verul­ era în corespondinția mea și nu tocmai in­­xplicările ce se adresă camerei de cătră guvernămentă. Inaltulă guvernă, (vice d. comite Szoldrski­, prin adresa­rea către Pre­fectura Poliției de Iași, atătu pre mi­ne care amu găsită asilu de la 1858 în­­ era acésta, cătă și pre mai mulți alți emigrați compatrioți ai mei, „fără »vre­ună motivă noue cunoscută NE ESPULSEZA (d. ministru a­crisă că numai îl obligă pre cei de la mar­ginea rusesca a sta mai departe de frontieriă)» dÎn țara acesta, care o credemă constituționale, și a­le căriia »drepturi suntă sfănte și mebranjabili »de către nici o putere, fiind­ garan­­»tate prin tractatură de Paris de tóte puterile.» Szoldzski anunță apoi came­rei creștine a Romaniei cum­ă chiară și păgăna Turcia la 1848, dede asilă unguriloru refugiați și nu se supuse la reclamările Rusiei și ale Austriei. •Turcia, amenințată de puterile men­­­ționate, să preferită sucombarea iei­i de cătă se viole ospitalitatea unora • nenorociți din causa patriotismului, •și România, vă feră constituționale, • creștina, posedindă drepturi arătă de • frumóse. . .“ A Ia adeveră, se recunoscema noi înșine, că pata va fi neștersâ asupra capului acelui guvernămentă romană, care, căndă simpatiele lumii vitrege suntă in favorea martirilor, noul ai patriotismului polonă, departe de a arăta simpatie espuisesă și pre acei zece, dove­d­ecî de refugiați, din care unii de mai mulți ani erau și stabiliți și supuși în totală legiloră țerei romăne Protestulu comitelui Szoldrzki nu s’a putu lă da camerei, căci a lipsită timpurii materiale spre a­ lă trimite pî­­nă la data închiderii iei. Credemă că la redeschidere, Camera va ave oca­­siune a se incredinția, cumă respun­­de de cu temeiă și de basata pe a­­deveră, miniștrii pe cari deputații îi înterpeiesă. Consiliul­ nostru municipale con­tinuă în posturile lor­, ca și căndă n’ar fi urmată nici uă protestare și nici uă comisiune de cercetare. Cineva reijîndă acesta, s’ar convinge pe de­plină­­ dacă se mai îndoesce des­pre sinceritatea cu care se aplecă în țara nóstrá și libertățile municipale. Ce mică libertate?— mai marele staroste, pentru că a protestată cu unele cor­orațiuni alegerile do. consilieri mu­­­nicipali, a fostă destituită și înlocuită, aflu, de a dreptură, fără măcară legale alegere de neguțători, de către minis­­eriulu din întru. Căndă asemeni lucruri se pe­rece in cele civili, ce ne mai mi­ră­mă, noi în ultima nóstra scrisoriu, despre anusurile unui confesoriă , ț­­nui preotă ? ■— Acestă preotă, in fine u oprită de a mai confesa. Dară a­­­cesta oprire ar fi in urma unei alte scandalose fapte a lui. Ar fi făcută ună testamentă falsă, ca confesoriă­­unei biete femei, și lucrur ă ș’a și do­­vedită deja la tribunalele de pri­mtia instanțiă. — Că bună mesurâ se luase de că­­tă comitatulă sanitariă din Bucuresci, ca medicii de comisiuni se [locuesc] în centrulă comisiuniloră respectivă. La noi nu se aplică pînă astupi ace­stă mesură, și nu e rară de a vedea și acumă doctori de comisiuni, locuindă la distanție de căte uă oră și mai bine de comisiunea loră. — Unul­ dintre profesori carii au făcută mai multe apariție, după cumă vei arăți în ultima corespondinț­ă , a­­firmă că s’ar fi grăbită a merge la Bucuresci... Doriran se aibă succesă bună în planurile d-sele,in interesulă in­strucțiunii publice. S. Trebigne, 24 Aprile. Ună­ spre-­zece indivizi acuzați d’a fi îndemnată pe poporă la surparea sealei creștine d’aicî, au fostă arestați și conduși la Mostar. Toți turcii s’aă înarmată ș’a­­menință pe haimacamă și miliția, care insă s’află în numeră d’ajunsu spre a-i țide în respectă. — Ragusa, 25 Aprile. Turcii aă năvălită la Trebigne la ră­scöla cre­ștină, aă vulnerată mai mulți preoți și aă furată copii. Instigătorii au fostă arestați, copii au fostă ’napoiați părin­­ților ă soră. După acesta s’aă grămă­dită turcii și au cerută liberarea pri­­sonieriloră. — Torino, 24 Aprile, m­­ariulă „Opinione“ de astăzi vice: Respunsulu guvernului nostru la nota francese a­­tingatoria de Polonia s’a pornită la Paris. Credemă că acestă respunsă es­­prime dorința ca cooperațiunea Italiei se pótá contribui la ună resultate fa­vorabile pasurilor­ Franciei , daru își reservă libertatea acțiunii, cerută de împregiurările nóstre politice ce sunt d’uă natură particulariă. — Torino, 25 Aprile. Regele a supscrisă decretulă atingătoriă de for­marea societății creditului mobiliară italiană, care a fostă fondată de dom­nii Periere, Bixio, Fould, Galliera, Ba­­stogi, Balduino și alți capitaliști fran­­cesi și italiani. — Roma, 24 Aprile, m­­ariulă „Osservatore Romano“ deminte nuvela publicată în mai multe 4­urnale cumă că Papa ar fi adresată epistole auto­grafe în privința Poloniei Im­perațiloru Austriei și Franciei. — Berlin, 24 Aprile. Gazeta cru­cii află de la Francfort, că, pe căndu mai mulți suverani germani au refu­­sutit cererea depeșei francese d’a se uni cu presiunea francese In contra Russiei, Baden s’ar fi aretătii dispusă a îmbrăcifia iderele depeșe*!.

Next