Romănulŭ, septembrie 1863 (Anul 7)

1863-09-18

MIERCURI. AISU­JT­.Ű VII. VOIBICE ȘI VEI PUTE. Va eși în tote <­»ele afară de Linia și a doua­ di după Serbătoria. Abonarea pentru Bucuresci pe anii... 128 fci §ese lune.................................................. 64 J— Trei lune................................................... 32 — Pe lună.................................................... — Uuü exemplariu............................... . ■ • 24 par msciințările linia de 30 litere............... 1 leu Inserțiunî și reclame linia....................... 3 lei piARIC POLITICII, comerciale, literarii! -------------------------------------------------------------------------­(A­RTIO LEHE TRA.MISE ȘI Is REPU­BLIA ATE SE VOEO AROE). Directoriulű 4iafiului: C. A. Rosetti. — Gerante respungetoriu: Anghela Ionescu. Pentru abonare și reclamări se voră adresa la Administratoriulti­niariului D. C. D. Aricescu, Pas. Romană No. 13. 18 SEPTEMBRE 1865. ANUL­ VII. Abonarea pentru districte pe anü.......152 lei Șase lune............................................... 76 — Trei lune................................................. 38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale fie­cării lune. , i»!Ele ne face în districte la corespondinții pa­riului și prin poate. La Paris la D. Hallegrain, rue de l’ancienne comédie, 5, pe trimestru 30 franci. In Austria la direcțiile poștali­ști la agențiele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă va­lută austriacă, osons Violare de legi, spoliare a pro­prietății, mare compromitere a cestiu­­nii averiloră Statului, scandală, și prin urmare scădere a Statului Romană. A­­ceste suntă faptele ministeriului N. Cret­­zulescu, mai adăugîndă că cine dă că moșia a Statului pote da totulă. Miercuri la 18 Septemvrie, D. O­­rășianu este citată înaintea Curții Cri­minale pentru că nu sciu cine ară fi disă că a vorbită nu selă­ ce de guvernă. Apărători sunt: doi. C. A. Rosetti, Radu Rosetti, Pantazi Ghica, G. Petrescu etc. Vineri la 20 se va înfățișia proce­­sulu de presă al d-lui Scarlat Târnavitu. Mai mulți bărbați politici și de dreptă, între cari d. Argyropolu, A­­ristide Pascal, An. Arion, G. Petrescu, etc. etc. vor­ susține apărarea. REVISTA POLITICA. BUCURESCI, 17/a9 Răpciune. D. D. Nicolescu este acumă des­tulă de cunoscută publicului prin felu­ritele suferințe ce îndură. S’aduce mă aminte că acesta creștină, a publicată acumă vre trei luni, uă epistolă, prin care făcu cunoscută că luptă admini­­stratorele din plasa Podgoria, judeciulu Muscelă, ie pe sătrăni și-i trimite la lucru la moșia d-lui Nicolae Cretzu­­lescu, s’aduce să aminte că pe lângă acea epistolă a publicată și două sau trei adeverințe ale epistatului moșiei d-lui N. Cretzulescu, prin care con­stată venirea și lucrarea aceloră să­trăni. Se mai aduce să aminte, că d. Nicolescu a fostă dată, pentru acea e­­pistolă, în judecată la tribunalele de Muscelă, a fostă osîndită, și că d’a­­tunci a fostă închisă la pușcăria din Cămpulu-lungu ș’a îndurată felurite al­te suferințe, ce s’aă relatată în acésta fară, ș’acumă a fostă adusă cu con­­voiă la inchisorea din Bucuresci. Se judece acumă flă­care cu sănge rece și cu nepărtinire. D. D. Nicolescu descopere una a­­busă de putere făcută de luptă admi­­nistratorele Podgoriei și susține acelă abusu prin două sau trei bilete cari dovedescă că sătiaui­ au fostă trimiși la lucru la moșia d-lui N. Cretzulescu. Luptă administratorele, întrebată de mi­nistru și de administratore, nega și dice c’aceî omen­­iă fostă luați de bună voiă și plătiți. La procesulu­ ce se va cerceta la Curtea Apelativă criminale d’ad­­romă lua cu toții mai bune lă­muriri în acésta cestiune, pin’atuncî s’admisemă că adeverulă ar fi cu pro­­tivniciî d-lui Nicolescu, și că pe dreptă cuvîntă a fostă dată în judecă și osîn­dită. Eca că facemă și d-lui N. Crez­­iulescu și d-lui suptă­ administratore partea cea mai bună. Ș’acumu intrebămă se spuiă orîjcine, cu mana pe consciință, dacă puterea esecutivă nu era datoria a fi linișcită și forte blândă în privința d-lui Nicolescu? Omulă a fost­ înșie­­lată prin coprinsula aceloră bilete ce are la mănă și căndă lucrătorii au fostă mersă de bună voiă la lucru d-lui Cret­zulescu, (de­și conduși prin luptă-ad­­ministrațiune), d. Nicolescu a susținută prin epistola ce­a publicată contrariulu. Pentru acastă greșală saă rătecire, d. Nicolescu a fostă dată în judecata tri­­bunalului de Muscelă ș’a fostă osîn­dită. Prâ bine. Se mai admite să încă că, de­și delictul ă s’a comisă prin Presă, d. Nicolescu a fostă pe dreptă dată în judecata tribunaleluî de Muscelă, că cercetarea la facia locului s’a făcută de cătră însu­și d-lă Procuratore, era nu numai de cătră administrațiune și c’a fostă pe dreptă cuvîntă osîndită. Niculescu însă a apelată ș’a dată Tri­­­­bunaleluî chezește temeinice pentru a fi leberă pînă ce se va pronunția și Curtea Apelativă Criminale. Oare nu era dreptă ca d. Nicolescu se fi fostă lăsată liberă pînă la definitiva otărîre a Curții ? Și căndă acuzarea făcută de d. Niculescu era în contra d-lui Mini­­nistru din întru, nu era cre uă dato­ria de delicateță din partea puterii e­­secutive a fi mai omendsă, mai blândă In privința domnialui? Interesulă per­sonale alți d-lui N. Cretzulescu, și in­teresulă publică nu cereau imperiosă ca tóte greșelele se fiă in partea dlui Nicolescu, și lata liniștea, blândețea și delicatețea în partea puterii esecuti­­ve ? Nu scie, domnu primă ministru că celă mai de căpeteniă interesă ală puterii esecutive este d’a ’nlesni cetă­­țianilor, mijlocele d’a denunția abuzu­­rile ce s’ar putea face ? Nu scie că numai prin presă va putea afla tóte suferin­țele țetei și tóte abusurile, și că Ea este celă mai puterică și eficacie aginteală puterii esecutive? Pentru ce dlară , chiară dacă denunțiarea făcută de d. Nicolescu a fostă greșită, neadeverată, puterea esecutivă după ce și-a făcută datoria d’a da în judecată pe d. l Nico­­lescu, și după ce acesta a fost­ o­­sînditu de tribunale nu l’a liberată pe chezeșiă pînă ce se va pronunția și Curtea Apelativă Criminale ? Și pen­tru ce nu numai nu l’a liberată pe chezășia, ci încă l’a închisă în tem­niță cu tâlharii, in timpă d’uă lună de 1­ile, și l’a trămisă cu convoiă de la temnița din Cărapulungă la temnița din Bucuresci ? Se temea are că va fugi? Dară eră a dată chereștă temeinică, și dac’ar fi fugită și s’ar fi espatriată, are justiția și onórea d-lui Nicolae Cret­zulescu nu erau satisfăcute chiară prin acea dosire? Și espatriarea nu era uă pedepsa mai mare de cătu chiară în­temnițarea și forte d’ajunsă spre a sa­tisface pe d. N. Cretzulescu, pe d. suptă­­administratore și pe epistolulu moșiei d-lui Cretzulescu ? Și demnitatea puterii esecutive căștigă ea are fiindu­ aspră? Se’nalță ea are fiindă că d. Nicolescu a fostă atâta timpă în pușcăria, în în­­chisore preventită, și trimisă cu con­­voiu de la pușcăria din Cămpu­lungu la cea din Bucuresci? Și demnitatea d-lui Cretzulescu căștigă ea are fiindă lovită cu asprime acele care l’a ata­cată, fie și pe nedreptă? Aprețuiască fiă­ care, căci noi ne oprimă aci făr’a mai adăoga nimică altă decătă că după totă lumea, celă în adeveră dreptă și’u adeveră tare este totu­deuna blîndă și linișcită. Ne­plata impositeloră, adică su­punerea dmenitoră la lege, urmeză la noi, cu tóte amenințările și lovirile ce se dă celoră cari se supună legii și Adunării dră nu puterii esecutive. In zilele acestea se vinde­că mobilă la d. Simeon Mihălescu, la d. Stirbeiă, la d. Brăiloiu, și alții pentru că nu voiescă a plăti imposite refulate de Adunare și cerute de guvernă în con­tra Convențiunii. Cu tote acestea, visteria statului plăteșce cu cea mai mare anevoință datoriele sale, și prin urmare avemă dreptulă se intrebămă ce se facă banii contribuitorilor­ și ce se facă și banii averilor­ monastiresci cari se iau dar făr’ a fi ună bugetă de venituri și chel­­tueli ? Scirea ce ne a dată eri séra co­­respondința nostră telegrafică, a venită se confirme cele scrise de noi dimineța în Revista politică, adică că resbelulă contra Rusiei este ună ce positivă. Ei bine­­dcă că Englitera, adică puterea care fuge totă deuna de resbelă, face îndată Austriei, și prin urmare și Fran­ciei, propunerea a declara căte trele puteri că „posesiunea Poloniei de că­tre Rusia nu i se mai recunosce.“ A­­cesta declarare implică îndată recunos­­cerea de către puterile cele mari a Poloniei libere și independinți. Dacă cineva se mai pute îndoui că Francia n’ar priimi acesta propunere, acea în­­douială a fostă curmată prin publica­rea în Monitoriă a notei comitatului se­cretă ală insurecțiunii Polone. Pate că mulți n’aă dată uă autoritate a pre­­țuiriloru nóstre, ei bine, acă ce dice diariulă guvernamintale La France, de la 23 Septembre ce­ să priimimă în a­­cestă momentă. ..în circonstanțiele actuale, inse­rarea unui asemenea documentă în Mo­nitoriu ii proporțiunile unui eveni­­ment­.“ Și dup’acesta venindu asupra res­­punsului Russiei dice: „Nu va’ntărdia la St. Petresburg a’nțelege ce greșială gravă aă comisă respingăndă cererile Europei, cari tóte lăsau neatinsă situațiunea Russiei în Polonia, și cumu prin acesta au justi­ficată cerințele radicale ale comitatului naționale polonă.“ Acumă se facemă cunoscută în căte-va cuvinte ce­dice și presa en­­gleză: Morning­ Post, organă ală lordu­lui Palmerston, Uaity­ News, organă ală ministrului din afară; Times, care este, dice La France, „ună felă de m­iniste­­riu alu opiniunii publice.“ Sun, Daily Telegraph, Observer, tóte suntă una­nime a dec­lara că principele Gortscha­­koff a făcută Russiei oă situațiune plină de pericle și de grave intîmplări. Se mai adă­­ogămă încă că în unele părți a­le Englite­­zei au începută adunări a­le alegătorilor, prin cari manifestă către deputații loră voința ca ,,se se recunoscá Polonii ca beligerinți și se se chiame din Petres­burg ambasadorele englesă. Se face că totă aci cunoscută că mai multe fete străine afirmă că arhi­ducele Maximilian al­ Austriei a priit mită definitivă tronulă imperiului Me­xican, câștigată prin sângele și como­rile Franciei. Astăfelă fiindă lucrurile, se mai pate îndoui cineva că Francia, Engli­tera și Austria vor a trage sabia din teen spre a smulge Polonia întragă din ghiarele Rusiei? Indouința este peste putință. Austria este asemenea peste putință, se nu vedea Poloniei partea ce o are dînsa. Ce se va da clară A­­ustriei în schimbă? Negreșitu că nați­unea care va fi atăta de strivită de guvernul ă iei în cătu se n’aibă nici vo­ința nici putința d’a se afirma cu ar­ma în mănă. Și care se fiă națiunea care este astăzi cea mai desorganisată și cea mai desarmată? Se se uite fiă care în jurulu seă, se respundă și s’a­­vise. C. A. R. Corespondind­a particularie a ROMANULUI. Iași, 13 Septembre.­Lipsa mea din Iași m’au silită a întrerupe și rulă corespundințelor­ mele, acumă dară întorcindu-me me grăbescă a­ lă reîncepe și mai ăntîiă ne voiă vorbi despre trista întipărire ce am gă­sită produsă în Iași din causa schim­bării d-lui V. Pogoru din postură scu de membru la Curtea de Apel, numai pentru că s’am opusă la plata dăriloru ne­votate de Cameră. In adevară, acesta destituire aă suprinsu pe flă­care, nu numai pentru că d. Pogoră se bucura de o­ st­mă generale, bine meritată, dară și pentru că nimine nu se aștepta că guvernul­ va merge abia departe cu arbitrariură în cătă se distituia pe una funcționari, care nu are altă culpă de cătă ci a invocată votulă Camerei, și a invitată pe agintele fiscale, care i-au cerută contribuțiunî ne­votate, de a aplica legea de urmărire. Dară fiă în­credințată guvernulă că terorismulă este uă armă în care mai întîiă se taiă cei ce o mănuescă, dovadă că în­totă de­­auna prinsipsele cele drepte au trium­fată în contra persecuțiuniloru. Ună amică ma încredințază că unu altă membru de la numita Curte, ono­rabilele d. Alesandru Calimachu Papa­­dopulo, indignată de procederea guver­nului în contra colegului seu d. Pogoră, și aă trimisă a sa de misiune motivată, și au cerută a i se încuviința retra­gerea pentru a nu i se întîmpla ce s’a întâmplată colegului sef. Amu dori ca aseminea energice protestări se re­ve­­demă imitate de toți magistrații cari au unu caracteriu independinte. Se mai vorbesce că și pentru onorabilele pre­ședinte ale Curții Criminale, d. Geor­gia Platon, se pregătesce destituirea pentru uă inspirațiune ce aă avută de a scapa de marte sau de închisore per­petuă pe Marină Drădici, ce aă comisă crimea de a nu plăti dările ne­votate. De vomă merge totă astă-felă, în cu­­rîndă ne vomă trezi cu tribunale mar­țiale în loculu­celor­ civili. In fine după uă lungă așteptare, duminică aă sosită aicea și d. ministru de Interne, și astă­zî este decisă a se porni la Botoșianî, în care cale îlu a­­șteptă caii de poștă de 5 dile cu ha­murile în spate. Căndă va veni óre timpulă ca și simplii pasageri se fiă așteptați de cai, dră nu caii se fiă a­­șteptați de pasageri pănă ce se prinde de pe cămpii ? In timpul­ șederii sale aceea, d. ministru s’aă ocupată mai multă cu vindecarea mani­oră( nu însă ale so­cietății, ci a celoră de la ospitali). Pănă afară nu transpirase nimică des­pre planurile de reforme și înbunătă­­țire ce d. ministra meditera, dară se credea în­deobște că minunatulă vină de Champagne ce avea a circula aspra la deliciosală ospeță care s’aă oferită de Pre sf. Locotenentă­ de Mitropolită, va deslega limbele cele amorțite, și astă-felă, Iașanii voră pluti din noă în fericirile gustate la începutulă­celoră trei lune, despre care v’amă vorbită. Pe căndă d. Mavrogheni spune pe aicea la totă lumea că aă cădută la London și noua concesiune a căiloră ferate de dincole de Milcova, neobo­­situră Monitoriu totă publică la mulțiu­­miri pentru arendarea acestei conce­siuni, remăne dară ca cititorii se ju­­dice ce valore și ce scapă potă avea asemini publicări. — Amu vedută respunsulu d-lui Buc­­șenescu, prefectă la tărgură fiiului, asupra celoră cuprinse într’uă cores­­pundință a mea. — Dacă acelă res­­punsă n’ără fi fostă citată de cătui de Românii de dincole de Mihcovă, ca­ri sciu ce valore are acelă respinsă, m’aș să fi dispensată de ostenela de a-i dovedi prin acte oficiali cele disc de mine, déru fiindă­­ că­­ ele s’aă citată și de ómen­ ce nu­ lă cunoscă , de aceea suntă silită a da la ivela a­­cele acte, cu a cărora urmărire me și ocupă acumă chiară în arhivele gu­vernului, și fiindă că aceste arh­ive nu le amă în buzunariul­ meu , rogă pe d. Bucșenescu a mai fi puțină îngă­­duitoriă. In curîndă ve voiă scrie despre cele ce am vedută pe afară. F. Consiliul­ Municipale din Bu­­curesci. ii. Avemű a cerceta întîiă, dacă ve­niturile proiectate de onorabilii mem­bri ai Consiliului municipale se află în proporțiune cu cheltuielile anuale, pre­văzute de domnia lora, și dacă lucră­rile, calificate de cele mai arginți, co­respundă cu adeveratele trebuințe ale locuitorilor­, dacă greutatea impozite­lor­ propuse este compensată prin în­bunătățirile promise:

Next