Romănulŭ, septembrie 1863 (Anul 7)
1863-09-19
ROMANTIC 9e.t.»bre aasB Consiliulu Municipale din Bucuresci. 1 iii. Venimű acumu la cestiunea pavagiului. Municipalitatea ne cere pentru acesta urmatórele sume anuale: No. 3. Pentru întreținerea pavagieloră înființate . . lei 300,000 No. 4. Măturatură și stropitura tutorii strateloră. 200,000 No. 5. Pentru progresiva prefacerea pavagielor, într’ună moda sistematică cu petre cubice. . . . 600,000 No. 6. Pentru înființare de șiosele prin suburbiile depărtate de centru, unde proprietarii nu sunt în stare a face pavagie. . . 200,000 Lei 1,300,000 Adică uă cheltuială permanente în toți anii de unu milionă, trei sute mii lei, pentru care voma ave în permanință unu pavagiă prostu, căci municipalitatea prevede la puntulă No. 3 uă sumă anuale de 300,000 lei pentru întreținerea pavagelor înființate, și cheltuindu numai anualii uă sumă de 600.000 lei pentru progresiva prefacere a paragieloru cu petre cubice, se înțelege că nu vomu termina nici uă dată acesta lucrare, căci mai ’nainte d’a ajunge de la mnă capă alu orașiului pînă la cela laltu, de la bariera călii Mogoșioiei pînă la bariera călii Șerbană-Vodă, va trebui se reî ncepemii din nou de la bariera călii Mogoșioeî, va fi întocmai ca butea fără funda a Danaichilor, care nu se putea umplea nici uă dată, fiindăcă apa ce se turna din sus, scurgea din jos, adică voma avea pava în eternitate calea meandrică, șerpuitdică, ce trece prin capitalea de la Nordu la Sud. Așia doru pentr’uă lucrare permaninte, neterminabile, și prin urmare pentr’uă cale de comunicațiune proști pentru totă eternitatea voma avea păti anuale oă contribuțiune de 1,300,000 lei. Ceremu iertare părințiloră orașiului, dacă acestă perspectivă ne surîde pucinii; dacă, neputînd fi spera a ave nici uă dată unu pavagiu bunu în tota capitalea, preferimii a fi scăpați de acea contribuțiune de 1,300,000 lei pe totó anulű. Ce ne póte folosi íntr’adeverű, da ca calea Mogoșinei va fi bine pavată cu pietre cubice, cănd, pe calea francese sau pe vr’uă altă strată vomu fi espușî a ne frânge ghetulu sau a ne rumpe unu picioru au uă mănă. Nu putemu admite principiulu d’a se face pavagiulu treptatű, adică d’a nu se termina nici uă dată, precumű resultă din puntula No. 3, care stipulează uă sumă anuale de 300.000 lei pentru întreținerea pavagiului înființată, din contra supta tote punturile de vedere ni se pare mai nemerita, a înființa îndată, în celei mai scurte termina, pavagiulu nou sistematica cu petre cubice, căci este în vederatű: 1iű că înființarea totale a unui asemene pavagiu sistematică va costa multă mai puțină de cătă înființarea lui treptată și anuale, fiindăcă întreprimzătoriuiă făcăndu’și provisiunea materialulul d’uă dată pentru totă lucrarea și se póte procura c’ună preță mai scăzută, asemenea și puterile lucrătorie, și fiindă că se va mulțămi cu ună căștigă relativă mai mică daca are a sevîrși operațiunea într’un ană de cătă dacă nu póte lucra anuale de cătă uă mică parte a pavagiului pînă la concuriația de 600,000. Al 2-lea facînduse d’uă dată totă pavagiulu apă sistematică, comunea scapă, celú puțină pentru trei sau patru ani de suma de 300.000 lei anuale, prevezută pentru întreținerea pavagiului esistente, și chiară după trecerea acestoră trei sau patru ani, întreținerea pavagiului non sistematică nu pate costa de cătă a treia parte a sumei prevedute pentru pavagiul actuală. Și acesta nu în toți anii, ci numai în intervale de doui sau trei ani. Municipalitatea ne va obiecta, pate că n’are fonduri spre a înființa d’uă dată acestă lucrare; aci ne permitemă a-i respunde totă ce amă $isă relativă la cestiunea apei, adică d’a contracta unu împrumută cu amortisare, sau de nu va pute găsi a face mă împrumută, nici prin modulă propusă , nici prin vr’ună altă modă avantagiosă, mai amăna lucrarea pînă îi voră permite mijjlocele pecuniarie s’o săvîrșescă. Credemă însă că cestiunea apei, adică a scurgerii balzacilor, prin înființarea de canaluri suzerane, astuparea și planarea focurilor desecate, regularea Dîmboviței, respîndirea apei în capitale și aducerea de apă de sorginți, este atătă de strînsă legată cu cestiunea pavagiului, în cătă aceste doue operațiuni trebuescă a se săvîrși două dată. Neaperată, navarea nu se póte înființa mai ’nainte d’a se fi construită canaluri suzerane, d’a se fi regulată cursul Dîmboviței și d’a se fi așezată țevile conducătoare pentru apa de băută și de alte trebuințe. Opiniunea nostră este clară că ambele aceste lucrări trebue se se sevîrșescă simultană, așe^înduse paragiul aoă sistematică acolo unde s’a sevîrșită canalurile și celelalte lucrări; astăfelă, comunea va scăpa d’uă mulțime de cheltuiele deșerte. Pri împreunarea acestor operațiuni, împrumutură orășienescă se va urca după calculul membrilor consiliului de la 23 la 31 milione, dară credemă că se va pută efectua cu uă cheltuială multă mai mică, fiindăcă, cumă diserămă, simultaneitatea esecutării înfățișeză mari avantagie. Amă mărită împrumutură cu 8 milione și cu 13, fiindăcă întreținerea pavagiului nu pute intra în calculul împrumutului, nici măturatură și stropitura strateloră, acestea fiind cheltuiele anuale, am capitalisată dar numai sumele alocate anuale pentru înființarea pavagiului noă 600.000 lei și pentru înființarea de șiosele în suburbile depărtate 200,000 lei. Cheltuieli anuale pentru întreținerea pavagiului în ființă o scăderă la a treia parte, adică la 100.000 lei, căci este învederată, că ună pavagiă sistematică cu petre cubice, care înfățișeză șese făcie, nu cere atâtea reparațiuni cătă pavagiulű actuale, care trebuesce necontenită reparată și se află necontenită în prostă stare. Asemenea reducemă cu jumătate cheltuiala anuale a măturatului și stropitului, fiindăcă ună pavaiă bună sistematică nu presintă atătă prafă câtă pavagiule actuale și apa respăndită peste ună pavagiă bine făcută nu se străcără așia de lesne printre crestăturile dintre petre și remâne prin urmare mai multă timpă udată. mutulă Așia dară, adăogămă împru cu 8 milione cu amorți sare in timpi de 21 ani și reducem cheltuiala anuală de la 1,300,000 lei la 200,000 lei pentru întreținerea și la 800,000 lei pentru plata de dobîndă și de amortisare, acesta însă numai pentru mă termină de 21 de ani. Venimă acumă la pantură No. 8. „Pentru înbunătățirea ecleragiului (luminatului) capitalii cu adăogire de lampe peste cele în ființă.“ Pentru acestă paragrafă membrii consiliului municipale ne ceră uă contribuțiune anuale de 230,000 lei. Dacă înțelegemă bine sensulă acestui paragrafă, se atinge numai d’a adăuga numerală lampeloră și d’a conserva totă modulă actuale de luminare sau eclefagiă, cumă $*cu membrii consiliului, adică cu gază portativă. Suntemă amică ală luminelor d’orice natură și prin urmare nu putemă decătă a aproba ideia parințiloră orașiului d’a respândi în orașiă mai multă lumină. Dacă credemă că acestă scapă se póte ajunge mai bine prin conducerea gazului prin țe\e la lampele respective, adică astăfelă precumű se face în tote capitalele și orașele mari ale Europei. Avantagiele acestei metode vor fi forte mari: întocmirea unui gazometru afară din praș iă și conducerea gazului prin țeve în tote locurile unde cere trebuința, va popri risipa gazului inevitabile în starea actuale a luminatului cu gază portativă, va permite a se face uă mare economia în puterile lucratorie (manoperea), căci unde întreprindetorii suntă siliți a întrebuința astăzi dece omeni, va fi d’ajunsă a se întrebuința trei sau patru, fiindăcă nu mai voră ave trebuința a căra pînă la deposită lampele gole, ale umple acolo, ale recăra la rocă și apoi ale aprinde, suindu-se p’uă scară purtativă. Oricine priveșce maniera atătă de primitivă a luminatului orașiului, precumexistă, nu pute a se opri d’a surîde de simplicitatea nostră, mai cu semă căndăie în considerațiune că manoperea la noi nu este mai eftină, ci din contra multă mai scumpă decătă în alte orașie. Suntemă convinși că întroducenduse în Bucuresci luminarea orașiului precum r esiste astăzi în mai tate orașie, chiar în cele de a doua și a treia mănă, cheltuiala acesta se póte reduce pe jumătate, fiă c’uă a treia parte, și tot într’ună timpă capitalea va fi mai bine luminată. Municipalitatea ne mai cere uă plată anuale: 11, pentru înființarea de cimitirie, unde se se îngrope morții fără plată și cu lesnire d’a se trans porta reposații scăpetați fără vr’uă tacsă . . lei 12, pentru înființarea unui servițiă regulată ală alăturatului coșuriloră c’uă plată moderată.............. 13, pentru construcțiunea de abatorii sau locuri destinate la tăiărea vitelor mari și mici.................. 14, pentru construcțiuni de prăvălii destinate vanzării de pesce, strămutănduse de fiața Ghica . . . ro, pentru stabilirea unei mere de aburi cu brutării mediatice a căriia construcțiune este a se ’ncepe chiară în anulă acesta, fiindă că macinăriile în parte suntă sosite în capitale, calculată costulă ei pe 10 ani, vine pentru măană 120,000 16, pentru osebite alte construcțiuni de prăvălie în piațe, precumă și punți de petră......................... 200,000 17, pentru construcțiunea unui bazată spre vînzare de făină..................... 30,000 18, pentru înființarea unei scule de meseriași, ca singurulă mijlocă de a rădica meseriele la ună gradă spre a pute se procure meseriașilorără esistență mai onorabile. 30,000 Lei 670,000 Aduc încă uă sumă anuale de 670,000 lei pe ană, dară onorabilii părinți ai orașiului uită că mai tote aceste cheltuiele suntă a se face uă dată pentru totădeauna și că prin urmare ar fi uă mare nedreptate a condamna pe locuitorii capitalii în perpetuitate la uă contribuțiune anuale. Asemenea cheltuiele se sevîrșescă, cumă diserămă prin contractare de împrumuturi cu amortisare, și Municipalitatea scăpă de datoriă și prăși anii de contribuțiune într’ună termină celă multă de 21 de ani. Astăfelă suntă înființarea de cimitire, construcțiunea de abatorii, de prăvălie pentru vînzare de peste, stabilirea unei mori de aburi cu brutării mecianice, alte construcțiuni de prăvălii in piățe și poduri de petră, construcțiunea unui bazară pentru vîndarea de făină, etc. Nu vomă cârti asupra cifrelor, dară ne prinde mirare, redîndă că numai la pantură 13, atingătoriă de stabilirea unei mori, municipalitatea spune positivă că costul ă iei este calculată pe face ami și că vine pentru măană suma de 120,000 lei, adică totă costulă acelei mori va fi de 1,200,000 lei, eră pentru tote celelalte punturi nu dă acestă esplicațiune, deși este învederată că înființarea de cimitirie cere uă cheltuielă făcută uă dată pentru totă deauna, eră întreținerea loră nu p óte costa pe anăuă sumă de 80.000 lei, mai cu semă că familiele avute ce voră îmormînta acolo pe morții loră voră plăti să fac să sau voră cumpera loculă mormîntului. Totă asta este și pentru construcțiunea de abatorie, de prăvălie cu diferite destinațiuni și de ună bazată de făină; acestea însă nu numai n’ar trebui delocă se figureze între cheltuielele municipalității, ci cu mai multă dreptă între veniturile iei, căci municipalitatea nu va cede acele prăvălii gratis, ci le va închiria, asemenea va lua uă tacșa pentru tăierea viteloră și acele chirie și tac se voră acoperi neaperată celă pucină dobînda și amortisarea capitalelui necesariă pentru înființarea loră; avemă dară a șterge din comptută cheltuielelor anuale ale municipalității uă sumă anuale de 370.000 lei și avemă a scăde fórte multă celelalte condeie, cari suntă a se sevîrși uă dată pentru totă d’auna și cu amortisare în timpă de 21 de ani. A mai remasă încă două punturi ala memorandului pentru cheltuielile 4*sc arginți: puntulă 12 „pentru înființarea unui servițiă regulată ală măturatului coșturiloră c’uă plată moderată“ și puntulă 18, „pentru înființarea unei scule de meseriași.“ Cheltuiala puntului 12 este prevdută în budgetură municipale c’uă sumă de 30.000 lei pe mă, dară venerabilii părinți ai orașiului au uitată a ne spune că vă va produce pe ană acea plată moderată. N’am auzită încă că municipalitatea are a îngriji pentru măturatură costuriloră, la noi ca în tota lumea acesta privia pe proprietarii și închinătorii de case, fiecare în parte este obligată arătă prin lege că ă și prin interesul ă seă propriă, a n evita periclulă unui incendiu, a îngriji d’a se mătura la trebuință costurile ce le întrebuințeză. Părinții orașiului găsescă uă mare plăcere în rolulă loră de părinți și trateza pe toți locuitorii de nevîrstnici, se facă dlară epitropi naturali ai minorilor, pînă a îngriji și de măturatură costuriloră loră respective. Apoi plata moderată va fi moderată pentru cei avuți și forte grea și apăsătoriă pentru cei seraci. Se ’nțelege că municipalitatea nu pote ține ună contrală căte lemne se ardă în fiecare cămină; dacă avutulă arde pe ierna ună stînjenă de lemne pentr uă vatră de focă, seraculă nu arde nici oă jumătate de stînjenă și curîndă, scumpindu-se lemnele în proporțiunea în care s’aă scumpită în anii trecuți, nu va mai arde nici ună lemnă, cu tóte acestea va fi datoriă a plăti pentr’ună coșiă totă acea facsă cătă plătesce avutură care face, póte, să înzecită consumațiunea de lemne și prin urmare are trebuință mai desă de măturată. Ștergemă dară și acestă condeiă din budgetură municipale și degravămă punga orășianilor ca uă sumă anuale de 30.000 lei. Dorimă din totă sufletulă înființarea unei scule de meseriași, dară pe căndă avemă ună ministeriă ală instrucțiunii publice și ună ministeriă ală agriculturei, industriei și comerciului, nu înțelegemă cumă pute privi acesta pe municipalitate, care n’are a se amesteca nici în instrucțiunea publică, nici în industriă, pe câtă timpă avemă ministerie speciale pentru acesta. In articlulă viitoriă vomă trece la budgetur venituriloră. Winterhalder. 80,000 30,000 30,000 70,000 CONGRESULU ECONOMIȘTILORU GERMANI. In a doua ședință a congresului economiștilor germani a raportată domnule doctorii stării libertății Victor Bohmert asupra industriale și asupra dreptului de liberă strămutare a domiciliului. A adusă aminte că acumă libertatea industriale esiste în faptă in patrusprez<țece staturi germane, că de la congresul din urmă s’a introdusă în optă staturi, și că în celelalte staturi uă puterică agitațiune pregătesce și împinge la întroducțiunea libertății industriale. Din staturile mari n’a mai remasă înapoi de cătă Prussia, Bavaria și Hannovra , din cele mice numai Mecklenburg, Liubeck, Anhalt, Oldenburg , Slesvig-Holstein, ambele Lippe și Hessen-Homburg. Constată că în nici oă țară germană nu esiste încă uă asolută libertate industriale, fiindăcă totă mai esistenă mărginire a profesiunilor sciințifice, uă esistență aparinte a corporațiuniloră, uă regulare artificiale a re