Romănulŭ, septembrie 1863 (Anul 7)

1863-09-11

Y > MIERCURI. A.lfe'T.Tlífcr "VII. VOIESCE SI VEI EUTk Va eși in luie Jilelc afară de Lunia .și a doua ji după Serbători). Abonarea pentru Bucuresci pe ană ... 128 lei Sese lune................................................ 64 — Trei lune.................................................. 32 — Pe lună.................................................. H — Uuă exemplariü...................................... 24 par insclințările linia de 30 litere.............. 1 leă Inserțiunî și reclame linia................... 3 lei 1)lAEUll POLITICI], COMERCIALE, LITERARII). — —-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------(AETIOX.TSLE TBÄ.MI3E ȘI OTPÜBLICATB SE VOBŰ ABDE), Direptoriulű ciariu iul: C. A. Rosetti. — Gerante respungetoriu: Anghela Ionescu. Pentru abonare și reclamări se voru adresa la Administratoriuluciariului D. C. D. Aricescu, Pas. Romană 11 SEPTEMBRE 1863. ANTIȘtI -VII. lumineza te ȘI VEI EI. Abonarea pentru districtă pe ană........162 lei Șase lune................................................ 76 Trei lune................................................ 38 f§ Abonamentele íneeuțila 1 și 16 ale fiecaril lune. ]? Ele se facă în districte la corespondinții pariului și prin poște. La Paris la D. Hallegrain, rue de l’ancienne comédie, 5, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștale și,la agențiele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă valută austriacă. No. 13. OSOIU Violare de legi, spoliare a proprietății, mire compromitere a cestiunii averilor Statului, scandalii, și prin urmare scăderea Statului Romăn și. Aceste sunt ă faptele ministeriului N. Crenșiulescu, mai adăugîndă că cine dă uă moșia a Statului póte da totitlu. PROCURORIA Curții Apelative Criminale. D-lui Angel Ionescu gerantele diarului Romanulu. Sunteți invitații a vă presinta la bitiroulii procurorii Miercuri la 11 ale curentei, la ora 10/2 de dimineță, spre a respunde în privința celoră publicate in Jiandii Romănului, de la 4 și 5 ale curentei luni. Procurorii C. A. Borănescu. 1863, Septembre 9, No. 2714. In audienia de astăzi a Curții Criminale, au vorbită din apărătorii d-lui C. A. Rosetti, D-nnu Brăiloiu, G. Petrescu, Stirbeiu, Pantazi Ghica, Dim. Sturza și Maniu. In tingul pledariei D-lul Stirbeiu, D. Procuratore a radicatu unu incidinte. D-sa anfisă că, aperarea trecîndă peste marginile prescrise, D-sa numai póte ocupa fotoliulu Ministeriului publicu, și părăseșce sala auditiției. D-nu președinte invită pe d. Supstituta a ocupa fotoliulă. După ce au pledat și ceilalți trei aperetori, dăndu-se cuvîntulu acusatorului publicu, D. Supstitutu a cerutu timpu pînâ măne a se pregăti spre a respunde. Desbaterea s’a amnată darű pe măne. Cel-lalțî apărătorî și-au reservatu dreptulű a re plica d-luí Acusatoriü publicü. REVISTA POLITICA BUCURESCI, 10/22 Răpciune. Incepemü astăzii a publica darea de seamă a renumitului procesu, intentată d-la C. A Rosetti. Acestu procesu se scie și se va vedea că este intentată, fiinducă nu și a plecatu capulü la înjurăturele și calomitrele serise în contra I de cătră do. miniștrii în genere și în deosebi de către d. Ministru justiției și a cutezată din contra a pune acesta procesu în facia națiunii, a publica actele sale justificative ș’a-și apela astafentionarea sa, viața sa, contra otrăvitoreloră suilete cu cari dd. miniștrii dar alți lovi, a lți ucide. Se va vedea încă că de. miniștrii nu s’afi mulțumitu a scrie cele mai mari calomnie în contra d-lui C. A. Rosetti, ș’a le publica in fața lor n ooficiale, și speciale oficiale, nu s’au mulțămit și a trece pe autorele acelora artide calomniatorie de la procuroria de la Galațiu de la ministeriulu justiției, ci au luptat a se fiă și judecata, de trei judecători inimici politici declarați ai d-lui Rosetti, dintre cari unulű este însuși fratele d lui ministru de resbelț. Se va vedea, cu uă mirare generale cumű d. Al. Florescu a luptatu cu energiă ca se remără pe scaunulu judecatorescu, și cumű d. Procuratore alu curții, adica agintele direptă ale guvernului, a luptatű ca judecătorii recusați se-ijudice iei inșii de trebue sau nu a fi recusați. Se va vedea ăncă cumű d. C. A. Rosetti a facutü apelu 1? însuși d. Teulescu, și Pa somatu se spuiă însuși dacă nu este adeveratcă cu orice omü a vorbit, a declarata că d. Rosetti, este dupe dumneiul, unu omu periculosu, care trebuesce lovitu, și altele asemene, și cumu, d. Teulescu n’a cutetfate a nega, daru n’a marturizu acestü adeverit pentru care d. G. A. Rosetti, a avutu delicateța a nu aduce mărturii pe cari-í avea și cari se aflau chiarű în sala audinței, s’a face omagiu d-lui Teulescu d’a se referi la mărturirea sa Se mai facemu cunoscutu că s’a intentatu unu nou procesu griului Românulu, in persóna gerantelui pentru No. de la 4 și 3 Septembre. Un altu procesu s’a intentatu și pariului celui nou ce a aparutu de câteva zile suptu titlu de Convențiunea, spre a a pera régiméié Constituționale și prin cipiile de la 1789; de la primulű seu numera guvernuluila trimite înaintea justiției. Ea cu sistema de guvernare a d-lui Cretzulescu, atâta de minunata zugrăvită de d, Scarlata Voinescu, éeosetei ce are d’a ucide țliariulu Românulu, credíndu câ dacă va face în giuru-i tăcerea morții, atunci elu va părea vie și putericü. Ei bine, se-i spunemu că nu va îsbuti a ucide țliariulă Românulu, și se-i mai spunemu încă că chiar dacă ar isbuti, acea ucidere îi va fi fatale, căcî guvernele cari se încongiură de aparatele morții, se sinucide ele însele. D. Președinte alui curții criminale din Iași ne trimite să depeștă, pe care o publicam mai la vale, prin care declară că Curtea, a citindi- pe D. Marin Drăghici, n’a voitit prin acé ta adice că refusulu impositelor, nu este una delicto, ci că Pa acitatii fiindu că nu era nici oă dovadă că ar fi invitată pe țărani la acest refus. — Independinția cu cari s’a purtată onor. Magistrați din Iași ne obligă a respecta simplimîntul ce a putută inspira declararea d-lui Președinte. Insă suntemii datori a constata aci că a fost o cestiune de imposite, că, boii d-lui Marin Drăghici au fost vînduți spre a plăti împositele țeranilor, cari nu plătiseră, că procuratorele și Tribunalele de Văslui, ile condamnaseră la morte ca ațîțătoriu alți țeranilor, a nu plăti împosite nevotate, cu aperarea a priimitü de adeverată acusarea acesta adusă d-lui Marină Drăghicî, că ea a declarată că curtea are se judece, nu pe d. Marin Drăghicî, ci litigiul între Puterea legiuitoriă și puterea Esecutivă. In aceste sondițiunî, sentinția Onor. Curți din Iași capetă un însemnătate din cele mai mari, și ori cătă ari voi modestia d-lui Președinte a o împucimi, faptul a remăne astafelu precumu l’amu aretatu noi. N’avemű daru aci de câtu a face ănc’uă dată omagiele nóstre independinției și tăriei de caracterii a d-lui președinte și a onor. Magistrați de la curtea din Iași, și a le esprime mulțămirile nostră și ale tutorii Romănilor, bine cugetători pentru servițiură ce au adusu țerei. D. Colonelă Scarlata Filipescu șî—a datu demisiunea din armată. D-sa, nevoindu a mai sta în neactivitatea la care îlu condamnă guvernulű, cere liberarea d-sale din armată, spre a-și dobîndi, de ce d sa, „desevîrșitatea independință.“ țariele străine nu ne aducă nici o solie positivă asupra negocierilor și privitoaie la cestiunea polonă. Feluritele scompte respândite cu ocasiunea sosirii la Paris, a respunsului principelui Gortchakoff la nota d-lui Drouyn de Louis au lăsată unü minutü a se crede că guvernulu rusü se pronunță într’una chipa categorică contra cereriloru formulate de guvernulu francese. 1)iarnele oficióse s’au grăbită a desminți aceste scompte și toți așteptă cu nerebdare se afle adeverul din publicarea respunsului principelui Gortchakoff care se speră că nu va întâi din a se pune luptă ochii publicului. Până se se pate cunosce acestü respunsu, ^rtele străine se ocupă de visisita marelui duce Constantin I la Viena, care se explică în deosebite chipuri. Unii credit a vede în acestă visus o încercare a Rusiei să atragă în partea sa și Austria, folosindu-se de recela care se pretinde că scopul urmărită de Austria la Francforsa ar fi pusti între guvernulu acestei puteri și guvernul francese. Alții afirmă, din contra, că dacă marele duce Constantină ar fi însărcinată c’uă asemenea misiune la Viena, nu va isbuti nici de eumu. Astűfelű, ^iariulü la France, ne asigură ca nimica pînă acumu n’i putută schimba înțelegerea stabilită între cele trei puteri în privirea acțiunii lor comune în favorea Poloniei. Propunerile ce s’ar pute face în parte flăcăria din ele în interesul acestei mari cestiuni nu iată slăbi înțelegerea stabilită între ele, nici isbuti a le depărta de scopuri de interesă europiană care le inspiră și care le-a apropiată. Asemene și țliariele liberali din Viena se grăbescă a declara rațiunile amicali ce s’ar putea că reîntre Austria și Rusia, mai cu stabili sema după înlocuirea ambasadorului rusă de la Viena de Balavine, nu putea duce nici oă schimbare înotărîrea celorfi trei puteri d’a lucra împreună pentru regularea cestiunii polone. Botschafter se pronunță într’una chipa fórte categorică în acesta privință, dicăndu c’Austria, atătă înainte cătă și în urma visitei marelui duce Constantin, n’are nimica comună cu Rusia, Bergilorü și Muraviețiloru, și că relațiunile sale cu acestă stată suntă astăzi mai intime precumu nu asemine și raporturile sale cu Francia n’au suferită nici uă prefacere. Ințelegerea celoră trei puteri cari au începutu și urmeză a lucra pentru Polonia a remasă totă atăta de favorabile cause polone precumű totodauna a fostă pînă acuma, și acesta înțelegere este mai trebuinciosa astăzi pentru că cestiunea polonă, care se credea aprópe terminată, se ridică din nou cu mai multe greutăți, cea ce face mai neaperată de cătă totă deuna înțelegerea celoră trei puteri. Ni se spune, de ce acesta (^iariu, că respunsurile ruse voru conchide la una refusă positivă. Diplomația rusă nu voeace a înlătura ideia că nu póte fi cestiune de uă politică a celoră șese punturi de cătă după năbușirea insurecțiunii, pe cându nota austriacă cere directă că acestă politică se fiă înaugurată mii culturi. Uă politică ale cării condițiuni preliminarie le pune Berg și Muravieff, este condamnată de tota lumea, nu póte negreșita, se fie politica recomandată de puteri guvernului rusă. „Credemă că în asemeni înpregiurari nota la care se respunde in acestă momentă nu va pute forma cea din urmă demarștă a celoră trei poteri, și o’uă manifestare colectiva mai în urmă se va face după cumă va fi cerută de trebuință, înțelegerea celoră trei puteri remăne deplină, și ori care se ftă apariția ce visita marelui duce de Viena ar pute produce, adeverul se va cunosce peste puțină intr’ună chipa care va dovedi Rusiei că ea se ocupă cu intrige sterpe/* plata impositeloră, precumu însuși elfi au mărturisită. Bine—voită a da acestă desmințire în primulű numără ală ziarului dr. Președ. Curții Criminale. Platon. DEPEȘIA TELEGRAFICA. D-lui Redactoră alu jianului Românului Iași, 9 Septembre 1863. In fața dv. din 4 Septembre, <s'ceți că Curtea Criminală din Iași, prin achitarea d. Marin Drăghici, ar fi stabilită principiul ă ca refularea contribuției nu constitue unu deliciu. Acesta este ună neadevăr«. Curtea n’aă stabilită principiul ă care s«cere cină achitată pe acusată fuindă că s’aă dovedită că n’aă instigată pe locuitori la CURȚIIși TRIBUNALURI. Curtea Apelativă Criminale. Audiența de Luni 9 Septembre. (Procesul Intentată d-lui D. A. Bonetti snptă acunare de așițare la ură și apelă la nesubordinarea soldaților, pătre capit soră, prin articlulă întitulată MONTOBOJI.V OASTII și ROMANIII III de la 14 și 15 Augustă.) Președinte D. Dimancea. Judicători: D-nil Teulescu, So. Voinescu, Romanescu, Seb. Zisu, Gr. Lahovari, C. Cresianu. Acusatore publică C. Borănescu Pe banca apărării se află: d-nii Gr. Arghyropolu, C. Brăiloiu, I. Brătianu, Dim. Ghica, I. Ghica, P. Ghica, C. Lapati, Maniu, Anastasie Panu, G. Petrescu, G. Știrbeiu, D. Sturza Sala audieiției, anticamerele, coridorele, scările sunt pline de lume, îmbulzirea este forte mare. La începutulu audiinții cartea este presenată de d-nu Al. Florescu. Inainte d’a se da citire dosariului, d. A. Roseti cere cuvîntulu pentru să cestiune prealabile. D. Președinte îi acordă cuvîntulă. D. G. A. Rosetti. Suntă cu mare părere de rea silită a mai Întârzia puțină acastă însemnată desbatere cu uă cestiune prealabile. Dacă acastă cestiune nu ară fi una din colonete cele mai puternice pe care va sta acestă procesă, n'așiu fi rădicat'o ca se nu ve întări fiu nici uă secundă Sciți, d-loră, ca procesul, este intentată pentru nisce article întitulate. ..Manitoriulă Oastil, și jiariulă Romănulă'1'. Monitoriulă Ostil, adică uă fdră oficiale și speciale oficiale și d*ari ulă Romănulu, prin urmare este și mai multu, este ună procesă între d-lă Ministru de Resbelă și Primulu ministru și persona acusată care suntu eu. Este și mai multă, articlele acestea pentru cari suntă trasă înaintea d-vóstra suntă acelea de la 14 și 15 Augustă, înserate în Romănuiu ca respunsu la articlele publicate în Monitorilă oficiale ală astrei și sup semnate de acela care este astăz 41 ministru al justiției, in care a eșită ș decretulă prin care acela care a scrisă articele din Monitoriulă Oastii a fost numită ministru ală Justiției. Domnitoră, am avută onore și altă dată aci se demonstru că nu voiu se mesiiescu se schimbu banca acésta cu alte bănce, ci ca se apăru unu principii], și dacă pănă acumu a p itută cineva se miră îndoială despre acesta, astăzi nu se mai póte îndoui că nu e cestiunea nici de sumă de individă, fiindăcă flăcără de mare acelu individă, nici uă dată nu s’ară fi Întrunită pe banca aperării, aperătorii ce-î vedeți astăzi pentru individă, ci numai pentr’unu principiu, care e mai presusă de orice individă. Viă acumu în acesta cestiune prealabile, se recusu pe trei din d-nnî judecători. — Gestiunea e de cea mai mare gravitate, e acuzarea de trădare a patriei cătră străini și de rescula a armatei, de nesubordinanță, acelă care a publicată aceste article, este ministrulu de resbolă, capulă Monitorială Oastii, și acela care vine astăzi se me judece este fratele d-sale.