Romănulŭ, octombrie 1863 (Anul 7)
1863-10-18
te,i>[nWBiiL’.ani VINERI AKULU VII. VOIESCE ȘI VEI rOTITE. Va eși în tote «lilele afară de Linia știa d»va«și după Sărbătoriâ. PIARIU POLITICO, COMERCIALE, LITERARII. Abonarea pentru Bucuresci pe anii ... 128 Ici Șase Iane..................................................... 64 — Trei lune....................................................... 32 — Pe lună... ........ 11 — Unu esempkriü ........................................... 24 par Insclințările linia de 30 litere................ 1 leü Inserțiuni și reclamă linia..................... 3 lei Dîreptoriulu C. A. Rosetti.— Gerante respungetoriu: Anghele Ionescu. Pentru abonare și reclamări se voră adresa la Administratoriuluniariului Gr. Seruire, Pas. Români No. 13. 18 OCTOMBRE 1863 .AJSTUTLÍJ vii. LUMINEZA TE ȘI VEI FI. Abonarea pentru districte pe^ anü.........152 lei. Sése lune...................................................... 76 --------------------------------------------------------------- (ABTIOTIELB TBÄMISB ȘI Ií®I»XTBI,XOA.TE SEJ VOBÜ ABDB), Trei lune........................................................ 38 Abonamentele Incepűla 1 și 16 ale fiecării lune! Ele se facü în districte la corespondenții pariului și prin poște. La Paris la D. Hallegrain, rue de l’anoie ne Comédie, 5, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștale și la agențiele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă valută austriacă, OSOIC Violare de legi, spoliare a proprietății, mare compromitere a cestiunii avenseră Statului, scandale, și prin urmare scăderea Statului Românii. Aceste suită faptele ministeriului N. Cretzulescu, mai adăugîndi că cine dăuă moșiă a Statului póte da to tit 1ădința dietei de astăzi s’a luată decisiunea respunde negativă la comunicațiunea englese de la 1 Octobre, fiindă că esecuțiunea federativă este o afacere curată internă a Germaniei. Noua comunicare a Englitezei, asemenea atingatorie de Gestiunea Holsteinuluî și Lauenburgului, a fostă trimisă secțiunilor unite. — Tiflis, 1 Octobre. Guvernul naționale ală Warszawiei a trimisă poloniloră ce servă în armia rusescă în Circassia ordinea d’a părăsi serviciul și d’a se organisa suptămă generală polonă. REVISTA POLITICA. BUCURESCÎ. ”/29 Brumărelu Diariele străine se ocupă de alegerile de primuli gradă din Prusia, despre cari amii data semn eri. Dacă reveniră astăzi la dînsele este spre a spune că cele ce «cheamă într’unu numera trecută despre funcționarii publici prusiani s’au realisată. In adeveră, cu tote circulariie și amenințările guvernului, funcționarii și-au făcută cu onore datoria loră de cetățianî. In mai multe circunscripțiuni electorali ei au votată de faciă pentru liberali. ,o nőre loră 1 dire uă corespondință din Berlin, 20 Octobre, am pricepută că nu era permisă a slăbi în momentulă căndă patria avea mai multă nevoiă de concursulă loră!“1 Este adeverată că pe unele Jocuri, n’am avută toți aceaași cutedanță, dară totuși ei n’au voită a vota pentru guvernă, și aă aruncată voturile loră. Astă fel să pretutindine candidații oficiali au căzută înt bună modă eclatante. In cestiunea polonă n’avemă nici astăzinimică positivă. Vîntură însă pare că bate o resbelă. In adeveră în zilele din urmă, bursa Parisului, care se scie că este ună termometru politică, a fostă forte agitată. ..Disposițiunile, dice La Presse, 22 Octobre, suntă Iotă forte rele, ideiele de resbelă se generalise și iau din di în di mai multă consistințiă; acei ce aă interese la Bursă le jefuiescă. Este sigură că scăderea continuă și stăruitorii la care asistemă de cătăva, nu se face fără ună motivă seriosă. “ Acestea sunt presemnele ce găsimu la Bursă. De ne intorcepți spre cabinete, vedemă uă notă forte însemnată a cabinetului englese, prin care se face cunoscută Rusiei că Engliteza consideră drepturile Țarului asupra Poloniei perdute. Insă acesta notă, ne spune diariul. La France, nu s’a dat cabinetului rusă. Ambasadorială englese de la Petersburg, lordă Napier, a primită ordinea n’o dancă. Se crede că nescenservări din partea Austriei ar fi făcută pe Englitera a eșita. In acestă timpă pressa, stătu francese câtă și englese, reclamă mesure energice pentru nefericita Polonia. Cea d’antîtă mesură, aceaa care trebue se precedă resbelulă, și pe care a cerutu-o și principele Czartoriski într’ună meeting ținută la London, este recunoscerea Polonilor ca beligerinți. Pressa cere cu stăruințță acesta primă mesură, căci ea trebue se servesca de baie unui resbelă. „Problemele cele mari ale omenirii se resolvă pe câmpurile de bătaia, fără Magenta și Solferino, dică les Debats, Italia n’ar fi ce este astăzi. Dară de nu se voră anula titlurile în virtutea cărora Russia posede Polonia, resbelulă n’ar avea obiectă precisă și ară pute se n’aibă resultatură voită.“ Deci declare-se că Russia și-a perdută drepturile asupra Poloniei. Bată limba giulă de astădi ală pressei europiane. — Limba giulă Bursei însă nu anunță și resbelulă. Care din doue se va realisa sau realisa-se va vreuna din doue? Evenimentele ne voră areta. Paris, 22 Octombre. Imperatură a priimită astăzi ideputațiunea mecsicană. Imperatură a felicitată deputațiunea despre fericitură resultată a misiunii sale și a espresă simpatiele sale pentru regenerarea Mecsicului. — Regele Greciei a plecată astăzi. — Petersburg, 23 Octombre, ț)iabulă franceză ală Petersburgului de astăzi, declară de asolută neîntemeiată scomotură respîndită prin presa streină atingătorie d’uă între vorbire d’ună caracteră dominatorie între ambasadorele rusescă la Constantinopole și Aali Pașa asupra afacerilor Poloniei. Nici conduita Porței, dire triabulă Petersburgului, nici relațiunile reciproce ale ambelor puteri nu suntă de natură a justifica acestă scomptă. — Constantinopole, 16 Octobre. Ambasadorulă rusescă , domna Novikoff, a cerută a se cita guvernătorul de la Trapezunt, Emin Mulis Pașa pe care-lă acusă de a fi favorisată transported de arma în Circasia. — Atena, 17 Octombre. Adunarea națională a luată astăzi uă decisiune atingatorie de predarea puterii în mănile regelui. Regele sancționa dă decisiunile adunării naționale, care singură face proiecte de legi. Mai tăr<jiă regele va subscri constituțiunea ce este a se elabora. Regele se așteptă la 23 Octobre. — Kopenhagen, 22 Octobre. Diamele „Dagbladet“ și „Fadrelandet“ spună, că d-na Bismarck, intr’ună respinsă dată domnului Blissen-Finecke, ar fi desemnată ca ună midilocă de învoire înlăturarea ordinanții din luna lui Martie și a proiectului de constituțiune înfățișată Senatului (Reichsrab) dimpreună cu desființarea comisiunilor la Șleswig. Negociări separate cu Prussia nu vor ave locă. Engliteza n’a făcută nici uă propunere positivă de midjlocire. — Pesta, 23 Octobre. Un articlu ală diabiului „Sürgöny“ se pronundă positivă pentru primirea patentei din luna lui Fevruarie. El arată, că primirea sancțiunii pragmatice s’a făcută cu dece ani mai tărdcă de cătă în Transilvania și dovedeșce că tóte temerile despre Reichsrath suntu cu totnlă nejustificate, și cere grabnica primire, ca nu cumva celelalte naționalități ostenite d’a mai accepta, se voteze fără magiari. — Leopold, 22 Octobre. Navele de la Tarnow, confirmă, că bla 20 dimineța ună cârpă de însurginți, compusă de infanterie și cavalerie și ’n numeră de aprópe 2000 ómen!a trecută Vistula prin apă lîngă Baranow și a intrată în Polonia. — Francfort, 22 Octobre. In șe D-lui Primü Ministru. Întăia Epistolă. Nu vomă începe acestă epistolă prin espunerea de ce este Pressa, într’ună Stată liberă, și cari suntă drepturile și datoriele iei. Domnia-ta ești dintre cei mai vechi țiiariști ai României, ești încă celu care s’a servită cu mai mare agerime d’acestă mare putere, și cărea a datoresci înalta domniei-tale posițiune, căci, scil, fórte bine că, régimélé parlementariu și tribuna, cărora mai datoresc iesistința domniei-tale politică, decurgă totă din puterea cea mare și bine făcătoriă a Presei. Scil asemenea că regiméle Parlementariă este, pentru tóte națiunile, sucuri vieței; că îndată ce elfi va fi nu ucisă, dară chiară strimptorată, strivită, națiunea aceaa declină, merge spre perire. Scri că, dacă este lg.f.ix _ i_. ~ _ _ __î.___ ___.idotuiciu Guiaiu JJUUUU uugiuniD VA/IO mari și vîrsnice, cari au deja adunată ună mare capitală de vieță, cu atătă devine mai grabnică și mai siguru ucidătătoriă știrbirea regimelui parlementariu, pentru uă națiune jună care, ca și ună pruncă, are trebuință de mai multă lumină, de mai multă aeră, spre a se desvolta, a cresce, a se întări; și acesta o scurtătă de bine, în cată ai invocată tresnetulă cerului, adică ală națiunii, asupra capului dumitale de vei împedica, fiă măcaru printr’uă scădere de respectă, deplina funcționare și desvoltare a regimelui parlementariă. Acestea dară scividule și domnia-ta, și colegii dumitale ca și noi, mai bine de cătă noi, — căci fără libertatea Presei, și fără regimele parlementariu, cari dintrînșii ore, ca și dintre noi ce știa duce la Redacțiunile foiloru publice, am fi avută vr’aă dată cea mai mică esistență politică ? — este credemu de prisosă a mai arăta astăzi ce este Presa și regimele parlementariu. Se ne permiți însă, d-le. Primă Ministru, a-ți atrage numai atențiunea , ună singură minută, asupra procedării ! nóstre de căndă ai venită la putere, adică a-ți aduce numai aminte că merserămă cu devotamentulă pentru lucrură publică pîn’ a nu cerceta în aceste colóne, dacă acestă ministeriă prin compunerea sa nu lovesce regimele parlementariu și pînă la ce puntu are dreptulű și putința a cere de la națiune ascultare și încredere. Suntu mulți, fórte mulți, cari au acuzată direcțiunea politică a acestei foie în privința noului Ministeriu. Cumă și pănă la ce punte dă dreptate, se va cerceta atunci căndă vomă crede că situațiunea politică ne permite a vorbi, a dezbate fără a aduce nici o jicnire intereselor generale. Pentru astăzi ne mărginimu a idee că, situațiunea politică a României fiindă forte critică, și spiritele încurcate, amețite, înăsprite și îngrijate pănă la celă mai mare grabă, credurămă că este bine se facemn partea focului,și se procedemü do uă cam, dată ca curau ar fi dovedită că trebuiauă lucrare anormală, uă părghiă ore care, pentru a scote România din prăpastiă în care a aruncatu-o ministeriulű trecută, minoritatea Adunării din anulă acesta și feluritele greșiale ale trecutelor. Ministerii și ale trecutelor majorități ale Adunăriloră nóstre. Nișce bărbați inteligenți, ca unii din actualii miniștrii, ș’unu omă politică, cumă ești domnia-ta, domnule Prim-Ministru, credă c’a 'nțelegu pe deplină, chiară din acestă fórte scurtă, și mai multă și optită de cătă vorbită introducere, arătă causa pentru care nu făcurămă acestui minister să nici uă oposițiune, cătă ș’acea a pentru care furămă datori, și publicului și lui, a pune acești țelușî, care ne voră servi în curîndă, dupe purtarea dumnevostră politică, spre călăuzire, spre urnirea lucrărilor politice ce avemu datoriă a face, pentru a scăpa națiunea din incendiulű ce potă aprinde acei cari se jocă cu Í« fi nnt« r M «T/Mn/ili 1VH>U1U IU 1 *J» UUij uvuv/v»»v*ij vu » a arde piedicele ce se opună nebunei și neinteliginței loră ambițiuni voră arde națiunea întregă și c’atunci, voră peri și ei, căci nu voră mai avea drept o hrană de cătă cenușiu. Programa nostru, și care credemu c’ară trebui se fiă ș’a ministeriului, amu arătatu o ăncă de la 10 Octombre, și sperămă c’a ’nțelesu-o și publiculu și puterea esecutivă. Acestă epistolă dlară n’are altu scopu de cătă vre doue cestiuni de principii în aplicarea loră, și câte-va relațiuni, raporturi ce Pressa are datoriă a le face puterii esecutive spre a-i da ajutoriul, fără de care unu ministeriă nu póte îndrepta relele și abuzurile. 1. Gunoscu, domnule Prim-Ministru, acea mare cestiune ce se numesce Osoiu. Scii că printr’însa s’a călcată formele și că ’n drepturi civile și ’n drepturi constituționale respectulu formeloru este onarea guvernului și echezeșia cetățianiloru. Mai sciincă că prin acea cestiune s’a făcută pagubă Statului în fererea unui individă, că s’a compromisă cestiunea cea mare, numită „monastirile închinate“ și că s’a atinsă și onarea națiunii din causă că cela care a luată Osoiu este ună omă mare. Credemu dlată că tóte aceste impună noului ministeriă datorii imperiase a anula acela schimbă. 2. Luntă, domnule ministru are patruzeci de zile de căndă între oostea Bolintinu, (calea Pitești și Craiova) și Bucuresci curierulu a perdută uă sumă de bani publici de șapte deci și cinci mii lei. A In cercetarea administrativă și judiciariă ce s’a făcută la postea Bolintinu în acestă privință, s’aă comisă fapte de acele cari nu se mai comită acumă de cătă în Warszawa. Ne amă făcută datoria s’amă denundată fostului ministeriă acele fărădelegi și elă a făcută, le a ’nvestiu cu mantia puterii, ș’a făcută astăfelă ca incisițiunea SG devie fapta întregei puteri esecutive eră nu a unoră funcționari rea crescuți sau reă născuți. Ne împlinimă dară datoria a-ți denunda și dumitale acesta gravă împregiurare spre a face ca ea se cară asupra unor indivizi era nu asupra națiunii. Cercetătorii, domnule ministru, au pusă pe surugii, pe ceaușul și pe alți crestini la casnă, li băteau de marte, și le puneau pe spate cár pe ude și muiate cu sare. Pe umilă l’au spins urata cu capulă in josă ș cu piciorele legate de tavana astă felă încătă a fostu aprópe a și a sfirșitu'u. Au umplutu pușca (cu orbi numai) ș’au trasă asupra ac jia, care nesciindu că umplutura n’are plumbi ne putemă închipui chinulă cea îndurată acelă nenorocită, care a foștt astăfelă prin faptă osîndită la morte și esecutata. Pe alții i-au ținută 2Á de ore nemăncați și nebăuți, și căti alte asemene atrocități demne de timpii cei mai barbari! Pe lingă tóte acestea gendrinii și caii loră aă fă Amn orficiil Arii nonriliori !» I»ai »«• lei și nici păn acuma n’au fost despăgubiți acești nenorociți. Pressa, făcăndu-și datoria a-ți de nunda aceste crime, ce fostulăninisteriu le a lăsată nepedepsite, esti încredințiată că vei trimite îndată 1; facia locului dă comisiune compuși de bărbați cari în adeveră sunti devotați guvernului și națiunilor, căci le servescu prin a deveni Acea comisiune va cerceta, va raporta, eulpoșii voră fi dați judecății astăfelă justiția va fi satisfăcută, națiunea va fi scutită de pata cei împrimă asemene fărădelegi căndi suntu ocrotite de guvernule iei, și sătrănii voră fi despăgubiți de către ce culpoși de paguba de trei mulei , cari se află și p’ăn’acumă. 3. Intr’uă parte din România de pe Oltu, și mai cu samă într’unulu din județu (Mehedinții du nu ne înșelămă) secetai fostă atătă de mare încătămătrăni numai au eu ce se hrăni. Ne reștiu că do. prefecți voră fi făcut de multă raporturile loră, însă puterea eșecutivă n’a luată nici nă meaură. Ne împlinimă dară și noi datoria a ne face raportulu nostru ș’a va supune urmatoria opiniune. A ordina se se dea îndată sătrănitorii acelora porumbulu din pătulele de reserva. Șeii, domnule ministru, abuzurile ce s’aă făcută cu acele pătule, ș sei că Camera a votată a se vinde pro-